908 matches
-
din fugă, priponeau caii lor voinici de stâlpii gardului și intrau în prăvălie, vorbind în gura mare. Chipeși oameni, os de domn, nu altceva; aveau sprâncene parcă desenate cu linia și gurile pline, sănătoase. Purtau căciuli încă, deși iarna trecuse, miloase și bogate, din piele de oaie dobrogeană ori de astrahan. Îmbrăcămintea le era amestecată. Sub dulămile aspre de postav ascundeau cojoace albe și în picioare purtau cizme. Călcau greu și apăsat. Plini de bani! Stere îi simțise. Beau pe nerăsuflate
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pungașilor. fi poftea apoi la masă. Aducea de-ale gurii. Mâncau, se încălzeau la foc. Huiduma se făcea iar spre femeie: - Da vreo ulcică de vin n-ai? - Oi avea, că mă uit la dumneavoastră, taman de unde veniți. - Așa e! Miloasă ești, mînca-ti-aș gura! Ieșea muierea. Gheorghe îl îmboldea pe ucenic: - Ce stai, Paraschive, ca sfântul Sisoe? Dezgheată-te, băiete! Când aducea gazda băutura, o întrebau: - De mult ți-a murit bărbatul? - Merge pe cinci ani. Sorbeau vinul greu, țărănesc, negru, cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
răzvrătiri, soarbe-mă în tine, ucide-mi zvâcnirea spre zori și îmbieri, îneacă-mi înălțarea nebună a gândului și sfarmă-mi piscurile luminate de vecinătatea ta! Întinde-ți umbrele, acoperă-mă de întunecimi vrăjmașe, eu nu-ți cer harul clipelor miloase, ci vestejirea veșnică și aspră și mărinimia nopții tale. Seceră-mi recolta de nădejdi ca, deșert în tine, lipsit de mine însumi, să nu mai am ținuturi prin întinderile tale! După ce-ai citit pe filozofi, te-ntorci spre copilăriile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
unite și lăsate în jos țiind scrisoarea și în față cu-o espresie indecisă, înecată de dorința de-a plânge ca un copil vinovat. El se arătă în fereastră, și ochii ei painjiniți de lacrimi se îndreptară spre el... adânci, miloși, plutitori... Ea boți scrisoarea cu mâna, o duse la inimă... și... o durere ascuțită, crudă îi pătrunse inima lui; părea că i se rupe viața, i se taie în două inima, o negură albă îi cuprinse vederea... ș-apoi nimic
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sunt drogați, legionari sau tocmai au cumpărat te miri ce cu bani falși, destul ca asupra lor să se abată o ploaie de lovituri, bâte, cauciucuri cu șurub în vârf ori ghionturi și lovituri de picior. Uneori câte unul mai milos îi potolea pe ceilalți, alteori numai Dumnezeu se milostivea să-i oprească ori, pur și simplu, oboseau și, văzând că victima zace ca o cârpă, fără să se dezvinovățească sau să se apere, se plictiseau. Apoi cel căzut era ridicat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
politică. Bisericos nu-l știu. - Bun! Dar, mă rog, de ce toți câți îl cunosc îl acuză de instincte criminale, de omor? - Lumea, nu știți, domnule arhitect, cum îți scoate vorba?Mie unul nu-mi vine să cred. Băiatul ăsta e milos ca o femeie. Mi-aduc aminte că a pus taică-său să taie niște pui de găină și s-a dat la o parte scârbit când a văzut că se scutură păsările. Nu era bătăuș, nu chinuia animalele. Mai încoace
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
blândă nu dovedește netemeinicia acesteia. Într-o societate liberală guvernul nu poate și nu ar trebui să dețină controlul asupra culturii. Iar absența politicilor de control poate fi, într-adevăr, ea însăși, o sursă de atractivitate. Regizorul de origine cehă Milos Forman relatează faptul că, atunci când guvernul comunist a permis difuzarea filmului american Twelve Angry Men, datorită portretului sumbru făcut instituțiilor americane, intelectualii cehi și-au exprimat convingerea că "dacă acea țară poate realiza astfel de filme despre ea însăși, ei
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
generație când a venit la putere, la jumătatea anilor '80.56 Tot astfel, în anii '50 autoritățile comuniste cehe au condamnat la închisoare un grup de tineri pentru că ascultau "muzică americană decadentă", dar strădaniile lor nu au avut rezultatele scontate. Milos Forman povestea cum în anii '60 "ascultai Bill Haley și Elvis Presley, îți plăcea, apoi apărea o figură aspră la televiziunea cehă care îți spunea: "Aceste maimuțe scăpate din junglă tocmai ele reprezintă fala umanității?"... Până la urmă ajungeai să-ți
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a treia ediție, New York: Harper & Row, 1968, pp. 259-269. 24. Acest aspect se bazează pe o distincție realizată pentru prima oară de către Arnold Wolfers, Discord and Collaboration: Essays on International Politics, Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1962. 25. Ibid. 26. Milos Forman, "Red Spring Episode 14: The Sixties", interviu disponibil la: http://www.gwu.edu/~nsarchiv/coldwar/interviews/ episode-14/forman 1.html. Citat în Matthew Kohut, "The Role of American Soft Power in the Democratization of Czechoslovakia", lucrare nepublicată, aprilie 2003
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
care panica acestuia este atât de mare este acela că nu dispune de o tehnică de a se descurca în viață. Într-o situație reală, individul izolat nu poate nici coopera, nici concura, nu poate nici iubi și nici fi milos. "El menționează K. Horney (1998) este la fel de lipsit de apărare ca animalul care are doar un singur mijloc de a face față pericolului: să fugă sau să se ascundă" (p. 78). Relații bazate pe modificarea caracteristicilor partenerilor de interacțiune și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
deoarece condițiile locale influențează violența în școală. Riscurile explicațiilor prea globalizante este uitarea victimelor, devenite până la urmă supărătoare. Nu văd în numele cărui milenarism pseudorevoluționar ar trebui să ne mulțumim a le deplânge sau a le închide în stavilele unui dolorism milos sau ale unei negări savante prin "fantasma insecurității". Construcția unor cercetări asupra violenței în școală este o necesitate deopotrivă etică și politică și, susțin eu, comunitatea științifică europeană și mondială este pe cale să se organizeze pentru a răspunde acestei necesități
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
profane. Portretul pe care îl face naratorul chaucerian unui preot modest, dintr-un târg obscur, vine să sublinieze că resurse de puritate mai există, ele trebuiau doar descoperite și cultivate. Acesta era învățat, sărac, de o modestie aparte, răbdător și milos, îngrijindu-se în mod deosebit de enoriașii săi pe care îi păstorea cu folos, dând întâi exemplu personal prin faptă și apoi predicând oamenilor. Devine primul membru al Bisericii care își îndeplinește misiunea nu pentru bani, ci din vocație, care nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
II. 4 - îl salvează pe negustor de la moarte, nu se arată lacomă în a-și însuși bunurile acestuia, ci, dimpotrivă, i le restituie, și, în final, va fi răsplătită pentru fapta sa nobilă; soția mareșalului din Londra - II. 8 - este miloasă și o acceptă în casă pe copila considerată 726 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 498. 197 orfană; de aceeași compasiune față de o tânără dă dovadă și soția lui Liello di Campo di Fiore - V. 3). Pioase, smerite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Dante, Grizilda este desăvârșită și virtuțile ei sunt cunoscute și apreciate de către toți supușii: „Căci, în virtute pururi deplină,/ Purtarea ei fără cusur frumoasă/ Era mereu de bunătate plină;/ Așa era la vorbă de duioasă,/ De vrednică de cinste și miloasă/ și-n suflet pătrundea așa de bine,/ C-o îndrăgea îndată orișicine.// Nu numai la Saluce în cetate/ Se răspândise faima ei cea bună,/ Ci și-n ținuturi hăt îndepărtate,/ O proslăveau noroadele mpreună,/ și-așa departe lauda-i răsună
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tâlc la dreapta și la stânga”925, ține totuși să aibă o imagine impecabilă în societate: „femeie fiind, sunt nevoită să-mi păzesc cu strășnicie cinstea, ca să pot păși cu fruntea sus printre celelalte femei”926. Donna demonicata poate fi chiar miloasă și generoasă cu cei aflați în dificultate, și acest lucru o salvează de la o catalogare total negativă din partea cititorilor, cum este cazul văduvei din povestirea lui Filostrato din ziua a doua, care nu doar îl găzduiește generos pe călătorul căzut
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
8, June, 1920, p. 189. (trad. n.) 983 Ibidem. 264 Că-n ochii-i limpezi raiul s-a-ntrupat.../ și frumusețea-i fără-asemuire/ Se întrecea cu dulcea ei simțire.// Cinstită, cumpătată și cuminte,/ și dăscălită-n orișice privință,/ Plăcută îndeobște la cuvinte,/ Miloasă, mândră, dornică ființă,/ și-n toate dovedind îngăduință,/ Cu suflet galeș, lunecos din fire [subl. n.]” 984 . Caută mereu să fie protejată, să găsească la cei din jur siguranța de care avea nevoie. O întâlnim în această ipostază, în debutul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cuiva, atunci când sfârșitul acestuia era inerent, rudele apropiate își cereau, pe rând, iertare de la acesta, iar preotul îi dădea ultima împărtășanie. Se crede că muribundul ce nu este iertat moare mai greu. Când cineva dintre cei de față era mai milos și muribundul nu-și putea da duhul, persoana respectivă era trimisă discret afară, după treburi. Înainte de moarte sau chiar pe patul morții, se obișnuia a se lăsa un testament verbal ce a devenit ulterior actul scris de moștenire. Spre deosebire de alte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
profane. Portretul pe care îl face naratorul chaucerian unui preot modest, dintr-un târg obscur, vine să sublinieze că resurse de puritate mai există, ele trebuiau doar descoperite și cultivate. Acesta era învățat, sărac, de o modestie aparte, răbdător și milos, îngrijindu-se în mod deosebit de enoriașii săi pe care îi păstorea cu folos, dând întâi exemplu personal prin faptă și apoi predicând oamenilor. Devine primul membru al Bisericii care își îndeplinește misiunea nu pentru bani, ci din vocație, care nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
II. 4 - îl salvează pe negustor de la moarte, nu se arată lacomă în a-și însuși bunurile acestuia, ci, dimpotrivă, i le restituie, și, în final, va fi răsplătită pentru fapta sa nobilă; soția mareșalului din Londra - II. 8 - este miloasă și o acceptă în casă pe copila considerată 726 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 498. 197 orfană; de aceeași compasiune față de o tânără dă dovadă și soția lui Liello di Campo di Fiore - V. 3). Pioase, smerite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Dante, Grizilda este desăvârșită și virtuțile ei sunt cunoscute și apreciate de către toți supușii: „Căci, în virtute pururi deplină,/ Purtarea ei fără cusur frumoasă/ Era mereu de bunătate plină;/ Așa era la vorbă de duioasă,/ De vrednică de cinste și miloasă/ și-n suflet pătrundea așa de bine,/ C-o îndrăgea îndată orișicine.// Nu numai la Saluce în cetate/ Se răspândise faima ei cea bună,/ Ci și-n ținuturi hăt îndepărtate,/ O proslăveau noroadele mpreună,/ și-așa departe lauda-i răsună
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tâlc la dreapta și la stânga”925, ține totuși să aibă o imagine impecabilă în societate: „femeie fiind, sunt nevoită să-mi păzesc cu strășnicie cinstea, ca să pot păși cu fruntea sus printre celelalte femei”926. Donna demonicata poate fi chiar miloasă și generoasă cu cei aflați în dificultate, și acest lucru o salvează de la o catalogare total negativă din partea cititorilor, cum este cazul văduvei din povestirea lui Filostrato din ziua a doua, care nu doar îl găzduiește generos pe călătorul căzut
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
8, June, 1920, p. 189. (trad. n.) 983 Ibidem. 264 Că-n ochii-i limpezi raiul s-a-ntrupat.../ și frumusețea-i fără-asemuire/ Se întrecea cu dulcea ei simțire.// Cinstită, cumpătată și cuminte,/ și dăscălită-n orișice privință,/ Plăcută îndeobște la cuvinte,/ Miloasă, mândră, dornică ființă,/ și-n toate dovedind îngăduință,/ Cu suflet galeș, lunecos din fire [subl. n.]” 984 . Caută mereu să fie protejată, să găsească la cei din jur siguranța de care avea nevoie. O întâlnim în această ipostază, în debutul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
același număr altcineva scrie chiar cu titlul: „Răsăritul” era să apună” iar altcineva garanta: „Gazeta va continua”. Într‐adevăr, la 9 aprilie 1915 apărea ziarul Răsăritul cu numărul 8, unde, chiar în editorial se spune: „ hrănit și sprijinit de câțiva miloși conservatori, Răsăritul va cre ște, dezvoltându‐ se sub auspicii binevoitoare.” Totuși se pare, la 23 aprilie 1915 a apărut ultimul număr al săptămânalului Răsăritul. Ceea ce probează c ă și cu aproape 100 de ani în urmă sponsorizarea de partid nu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
important de reținut în primul rând. A fi echilibrat, înseamnă în cazul nostru, a căuta valoarea culturală în toate taberele existente - valori puține, tabere multe. Înseamnă a cultiva insistent dialogul, neînchistându-te într-o formulă elitistă, dar nici să cobori milos, cruțându-1 pe cititor de efort, pentru a păși alâturi de el printre grase vulgarități. A fi echilibrat nu înseamnă a cădea într-o monotonie ineficientă, păguboasă, confundată cu nepăsarea și indiferența, numite, prin părțile noastre, și șiretenie, și frică. A
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
putea ca săraca femeie de la Tutova să scape cu zile după operație, reveneau la cazul în discuție alții . În nota sa de seriozitate deplină, același co tidi an, „Ziarul de Iași”, consemna în ziua de 8 august 2008: „Oam eni miloși au dat 100 milioane de lei vechi la botezul lui Cons tantin Ciobanu din Tutova.” Autor, Claudia Craiu, care concretizează: „La botezul caritabil care a avut loc pe 31 iulie la Biserica „Pogorârea Duhului Sfânt” din Bucium s-au strâns
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]