20,506 matches
-
țară, ne-am urcat în mașină și am plecat unde am văzut cu ochii. Țineam foarte mult să ajung în vara asta la Roșia Montană. Îmi era teamă că până la vară galeriile romane nu vor mai exista. Am fost în mină, apoi mi-am dus fiul la Alba Iulia, în frumoasa cetate pe care nici eu nu o văzusem reabilitată, am mâncat o friptură la Sibiu, am vizitat Râșnovul și ne-am întors acasă”, a povestit Moise Guran. Preocupat de subiectele
Vezi cu cine stă Moise Guran noaptea în parc () [Corola-journal/Journalistic/21334_a_22659]
-
pe care prezentatoarea le postează, mama vedetei PRO TV este o prezență discretă pe pagina de Facebook a Andreei Esca. Cu ocazia Adormirii Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, Andreea Esca a scris, pe pagina sa de Facebook: "Mama și cu mine ne gândim cu drag la toți cei care poartă numele Sfintei Fecioare Maria!". Postării a adăugat și secretul frumuseții ei, Andreea Esca căpătând trăsăturile mamei sale:
Andreea Esca, selfie cu mama sa. Cum arată mama prezentatoarei PRO TV by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21702_a_23027]
-
desfete, Și tot ce-i sfânt să pângăresc, Să simt, să văd ,să cuget toate! Și-n ură pieptul meu se zbate Și totu-n jur disprețuiesc. Se împlini blestemul gurii Dumnezeiești ,si ,pentru veci, Îmbrățișările naturii Rămas-au pentru mine reci. Priveam nemarginirea-n față: Toți sorii din albastră ceață Îi cunoșteam că soarta mea.. Curgeau în nimb de aur ,iarăși; Dar ,vezi pe fostul lor tovarăș Nici unul nu-l recunoștea Atunci ,pe cei proscriși ca mine, Înspăimântat am prins
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Și bun rămasul cel din urmă A tinerei , sfârșitei vieți XII Atunci , străjerul colindând În jurul zidurilor grele , La miezul nopții , lângă ele , Din toaca lui de țuci sunând , Sub geamul fetei s-a oprit Cu pieptul năpădit de teamă , Iar mină cu ciocan de -arama Bătaia-n țuci și-a contenit , Si in tăcerea uriașă , Auzul lui parc-a surprins O sărutare pătimașa , Un strigăt slab și-un geamăt stins . O presimțire necurata Batrinul piept i-a străbătut... Dar înc-o clipă
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
nu vede posibilă o dezbatere televizată cu premierul Victor Ponta, din cauza discursului necivilizat, axat pe atacuri. Prezidențiabilul ACL Klaus Iohannis spune că "în condițiile în care bătălia pentru Cotroceni se va da între mine și premierul în funcție, câștigarea de către mine a alegerilor prezidențiale echivalează inclusiv cu o sancțiune a primului-ministru. Prezidențialele reprezintă o nouă relegitimare și o reașezare a scenei politice. Dacă cetățenii consideră că proiectul meu pentru România este mai potrivit decât cel al domnului Ponta, atunci Alianță Creștin-Liberală
Klaus Iohannis, prima acțiune dacă va fi președinte: Jos Guvernul Ponta! by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21958_a_23283]
-
Iohannis a precizat că nu își amintește de alte întâlniri cu șeful statului și cu certitudine nu de întâlniri în care să discute despre proiecte politice de vreun fel. Dacă definim ca întâlnire o întâlnire unde Traian Băsescu și cu mine ne-am întâlnit ca să vorbim noi doi ca doi politicieni eu mi-amintesc că a fost în 2008. Că ne-am întâlnit în sensul că am fost în aceeași biserică, la aceeași oră, pentru un eveniment religios și ne-am
Klaus Iohannis recunoaște că s-a întâlnit cu Traian Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22091_a_23416]
-
ca apa șopotită dintr-un izvor. Exemplu: „Paranteze / în proteze / au urcat / pe metereze / să cuteze / s-agaseze / inși ce vor / să ne necheze / ipoteze...” (Hipnoză, Și toamna vine) sau „Mi-a spus oglinda / îmi e greață / te strâmbi la mine / de o viață! / Și-ți scuturi / capul de mătreață / cu mutra ta / de oaie creață.” (Din oglindă I, Om de povară) George Filip e un poet special, în poezia lui nici un vers nu rămâne fără sens, chiar și atunci când alege
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
Biea Patricia Aproximativ 300 de mineri s-au blocat, joi, în mina Crucea, din județul Suceava, în semn de protest față de condițiile de muncă și salariile mici. Minerii s-au plâns că salariile lor nu au mai crescut din 2009, de când s-a schimbat directorul Companiei Naționale a Uraniului, ei câștigând după
Protest la mina de uraniu Crucea by Biea Patricia () [Corola-journal/Journalistic/22233_a_23558]
-
s-a schimbat directorul Companiei Naționale a Uraniului, ei câștigând după aproximativ 15 ani de muncă în jur de 1.500 de lei pe lună, în care intră și sporurile. Și asta, în condițiile în care mina Crucea este singura mină de uraniu din România, precum și furnizorul de materie primă pentru centrala nucleară de la Cernavodă. Protestul a fost declanșat ca urmare a faptului că ortacii au primit numai promisiuni de la conducerea companiei, dar li s-a spus că, deocamdată, nu sunt
Protest la mina de uraniu Crucea by Biea Patricia () [Corola-journal/Journalistic/22233_a_23558]
-
de la conducerea companiei, dar li s-a spus că, deocamdată, nu sunt destui bani ca să li se satisfacă cererile de mărire a salariilor. Potrivit președintelui Federației Naționale Mine Energie, Marin Condescu, între sindicate și administrație au început negocieri cu conducerea minei pentru rezolvarea doelanțelor greviștilor.
Protest la mina de uraniu Crucea by Biea Patricia () [Corola-journal/Journalistic/22233_a_23558]
-
clipe de conștiință demiurgică, de mesianism infinit, care mă îmbată, mă avântă extatic și alcătuiesc o fecundă compensație frequentelor mele depresiuni. Uneori mă trăiesc ca un mit. Și atunci tot ceea ce a fost înaintea mea și tot ceea ce vine după mine îmi pare neinteresant și inutil. Îmi trăiesc drama propriei unicități în proporții metafizice". În 22 iunie 1935, îi scria Ecaterinei Săndulescu de la Dresda, în preajma întoarcerii în țară: În câteva zile voi fi în țară, cu un suflet întristat de singurătăți
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
nu ie frumos!; Această poză este fuarte dulce!" ; "de fapt, în cazul în care mai iexistă, ce ieste și ce vria iel?". între semnele evocatoare ale oralității trebuie amintite punctele de suspensie ("Nu... nu se poate.... e prea mult pentru mine... deja a zburat pe desktop"), uzul vocativelor - "super, OMULE", "meserie, frate!", "BRAVO MAESTRE!, "Mulțumesc, amice...", "meriți o bere, bătrîne!" și al interjecției: "Uau", "Oau". Rezultă, pînă la urmă, un dialog destul de autentic, în firească descendență caragialiană: "Cine-i asta, frate
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
al cărei echivalent acustic e tăcerea. Pe fundalul tăcerii, elementele peisajului își divulgă artificiul: "Cel mai curat lucru de aici e tăcerea/ adevărata, marea paiață -/ un bătrîn arbore de camfor exilat/ o linie verde sosind mereu și prăbușindu-se lîngă mine/ ca sunetul dintr-un atelier de șlefuit concepte" (Început). Instanță a devalorizării, a trădării originarului, acest "atelier de șlefuit concepte" e, implicit, și o primejdie pentru poezie, după cum știm, se dorește uneori "conceptuală". Spre a evita căderea în capcana conceptului
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
niciodată și că patima ținutului glorios al tuturor cuceririlor geografice, artistice, a fost și a rămas Oceanul... * După Ermitage, Tate Gallery, Uffizi (exceptînd Luvrul, ca arhitectură) muzeul național spaniol Prado în care mă pregătesc să intru întîia oară are pentru mine ceva - foarte curios! - bucureștean. Senzație pe care nu o poți încerca nicidecum la Sankt Petersburg, Londra, Paris, Florența... Clasicismul clădirii în care pătrund, proporțiile calme, primitoare, fără măreția, masivitatea celorlalte, mă fac să mă gîndesc la monumentele de același stil
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
întâlnirea cu moartea altuia își are corolarul într-un spor de instrucție, îmbogățind experiența. Mult mai târziu, la orele de curs ale regretatului profesor de criminalistică Valentin Sava, efectuând seminare la Institutul medico-legal sau studiind după celebrul tratat al lui Mina Minovici, unde toate modalitățile de vătămare și ucidere a semenului se ilustrau cu amănunțite fotografii și schițe, am înțeles ce ființă fragilă este omul, cât de neajutorată la ascuțișul fierului, izbitura glonțului, lacoma apucătură a focului. Pe atunci ziarele nu
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
era nervos și nu-i dădea ascultare, vădit supărat că o făcea în prezența mea, fără să mai fie numai de față. Bocănind din tălpile ghetelor lui grele, speciale, el trecu la loc, așezîndu-se într-o bancă mai îndepărtată de mine... Profesoara nu zisese nimic, îi mulțumise, ca și cum ar fi avut niște răspunsuri foarte bune, și mă scoase și pe mine la tablă. Mă executai numaidecît. Profesoara îmi înșiră mai multe cuvinte, era - spusese - un test în legătură cu adjectivele curente ale vorbirii
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
Ar fi avut, cu siguranță, tăria morală de a se recunoaște învins, și s-ar fi bucurat de împlinirea unui vis secular. Când la 1 iulie 1917 i s-a anunțat sfârșitul fostului său prieten, Carp a replicat cinic: "Pentru mine Maiorescu era mort de 5 ani", iar celui ce a venit a doua zi să-l invite la înmormântare i-a servit această butadă pe care n-o putem numi altfel decât tot cinism: "De ce aș face lui Maiorescu o
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
am vrut s-o intitulez Panflöte/Naiul. Dar nimeni nu a vrut s-o publice. Am trimis-o la zece editori, pe urmă au fost 70 care au spus NU! Dar eu mi-am spus că există totuși ceva în mine care mă face să scriu și de aceea am scris mai departe. Primele texte au apărut acum 10 ani... R.B.: Sunteți fondatoarea așa-numitului grup literar "wortpumpe"/ "pompa de cuvinte". Ce înseamnă acest grup? A.V.: E un experiment de
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
Cultelor și Instrucțiunii Publice. După război, în 1920, ajunge, datorită protecției ministrului Trancu-Iași, șef de birou la Ministerul Muncii. Apoi căpăta sinecuri. Una (prin 1929), de la Liviu Rebreanu la Direcția Educației Poporului, ca referent, fără program fix, alte două, la Departamentul Minelor și Petrolului și la Departamentul Artelor, sînt pasagere (una un an, cealaltă trei luni). Din 1932 pînă în 1940, apare ca pensionar al S.S.R. De acum înainte tot așa o ține. Apoi e pensionar al Casei Scriitorilor și, în cele
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
este inevitabil poetul versificărilor corecte, în plasa psalmilor arghezieni. Facilitatea alunecării de silabe și ritmuri, de inspirație folclorică uneori, nu încetează decât în cazul sentimentului trăit ca urgență vitală în "Vatra păcatelor", un poem al strigătului înfiorat testamentar: Aud în mine/ un câine/ ce mă latră;/ inima bate/ ca o mașină infernală.../ Focul trosnește/ pe vatra cu păcate,/ doar lumina poeziei e astrală." Nicolae Sinești e și un baladist sensibil, un senzor al ravagiilor timpului în contra minții și inimii poetului. Ce
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
D. Sîrbu, căruia universitara ieșeană Elvira Sorohan i-a dedicat o carte, expresiv intitulată Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Captiv atît în sensul trimiterii sale de către regimul comunist, care l-a prigonit în Gulag și-n adîncurile de mină (aidoma lui Ion Caraion, și el un sclav modern), apoi cenzurîndu-i pana și amînîndu-i apariția scrierilor, cît și în sensul legării de un topos nepotrivit, de unde, precum un veritabil iobag ideologic, n-a mai putut pleca pînă la sfîrșitul vieții
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
fi mai triști ca el. Era un sentimental însetat de iubire. Într-o vreme în care rîsul era un lux, îndureratul Gary voia să-și cîștige iubirea cheltuindu-și umorul. Așa, îi scria Deliei Cotruș după moartea lui Ovidiu și Minei Maxim după moartea lui Ion. Vă scriu "pînă mai am umor". (...) Pentru a-i risipi tristețea singurătății, în 1988 îi promitea Deliei să vină s-o vadă (la Timișoara), ca să-i citească o mostră din Jurnal: "Sper să te înveselesc
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
că e consemnată și o aspirație spre umilința "dispariției", a dematerializării. Sînt punctele de foc - relativ puține - ale unui misticism real, mistuitor al carnației lumii, deschis larg spre spirit: "Doamne/ rămîn la pămînt/ E seară/ Tărîmul apune/ Nu sînt cu mine/ Nu sînt în lume/ Nu m-a ajuns niciodată/ din atîta-ndurare/ nici o boare de gînd/ Trec fără umbră/ Aproape/ fără făptură/ De toate pierdut/ și învins/ Un drum în vecii/ s-a închis/ O rugă din moarte/ se-ndură" (Doamne
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
de prun -/ cu tot ce-i transă-n/ spații mă cunun/ sorb sîngele lui Crist/ mă-ncoronez cu duhuri!/ Nu vreau/ nu mă mai vrea/ nici o măsură/ mă scald vuind în vinul,/ supremei învieri -/ pe-arterele lui Iahve/ rupte-n mine/ de versul uraganic" (Văzduh). O terminologie turmentată notifică îndepărtarea de adorația mistică, în direcția contrară, a adorării de sine. Starea de grație trece într-o stare de voluptuoasă convulsie, de halucinare a cărnii pe ruinele templului renegat: Tot ce-a
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
inundă/ inundă/ e-acum tot adevărul/ nu-i nemurire-n afara/ celui ce-n flacăra/ inimii mele/ se naște acum -/ nu mai sînt om/ sînt tot ce e viu deodată/ și suma de îngeri beatificată/ cu țipăt își sparge în mine/ singurul drum" (Beau). Corzile stihului vibrează cu furoarea păgînă a dezlănțuirii trupești. Mitologia e alexandrin amestecată: "Sînt de varga atins/ vuind din eter/ a lui Jupiter Tonans -/ pe ruperi de plasmă/ și furioasă/ glorie-a sîngelui/ strig dintre secoli/ punte
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]