1,582 matches
-
vom salva libertatea repetînd în continuare formule depășite în fața unei realități în schimbare sau făcînd să vibreze sentimente desuete în limitele anesteziate prin anonimat și număr. Această parte a demonstrației făcute de ea, este cel mai greu de suportat. Ea minează încrederea noastră în legea maselor și speranța noastră într-un viitor ai cărui stăpîni am fi cu toții împreună. Căci toți factorii care pentru noi sînt aducători de progres și de democrație adunarea populațiilor în orașe, avîntul mijloacelor de comunicare și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
au fost alocate fonduri în valoare totală de 3.011,1 milioane de euro (din care 2.554,2 milioane de euro fonduri europene, 84,82%). Ca urmare a implementării<footnote Programul operațional sectorial de Creșterea competitivității economice: http://amposcce. minind.ro/fonduri structurale/pdf/POS depus 2007.p df footnote>: • Axei prioritare 1 - Sistem de producție inovativ și ecoeficient - la sfârșitul anului 2015 vor fi: − 2.000 IMM-uri asistate în cadrul operațiunii pentru investiții directe; − 1.500 IMM-uri asistate pentru certificare; − 1
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
voluntară, doar de dragul de a câștiga proiectul, pentru a-l face mai atractiv și a-i crește punctajul de evaluare. În linii generale, pentru a fi eligibil, un proiect cu finanțare europeană trebuie să prezinte următoarele caracteristici<footnote http://www.minind.ro/imm/fonduri structurale/domen iul imm/Standardizare 011009.pdf footnote>: • participativ - participarea, pe lângă autoritățile publice locale, și a diverselor organizații interesate în beneficiile implementării proiectului (fondurile structurale, în perioada de programare 2007-2013, funcționează pe principiul alocării de fonduri din trei surse: bugetul
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
accepte faptul că viața se va derula În viitor sub imperativul schimbării perpetue. Mai mult ca oricând, va fi necesar ca managerii de astăzi să Înțeleagă mecanismele schimbării și felul În care trebuie să-și conducă angajații printr-un câmp minat cu nesiguranță. A-i ajuta pe angajați să anticipe și să Înțeleagă schimbările aproape iminente va deveni una dintre cele mai importante responsabilități ale managementului din secolul XXI. Iar pentru a o Îndeplini, managerii trebuie să poată Înțelege, anticipa și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
mae.ro Ministerul Apărării Naționale: http://www.mapn.ro/ Ministerul Afacerilor Interne: www.mai.gov.ro Ministerul Finanțelor Publice: www.mfinante.ro. Ministerul Justiției: www.just.ro Ministerul Transporturilor: www.mt.ro Ministerul Educației Naționale: www.edu.ro Ministerul Economiei: www.minind.ro Ministerul Sănătății: www.ms.ro Ministerul Culturii: www.cultura.ro Ministerul pentru Societatea Informațională: www.mcsi.ro Ministerul Afacerilor Europene: www.maeur.ro Misiunea Permanentă pe lângă Organizațiile Interrnaționale: http://mpviena.mae.ro/ node/374 Misiunea Permanentă a României la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
http://www.mapn.ro/ 10 Ministerul Afacerilor Interne, disponibil on-line la adresa: www.mai.gov.ro 11 Ministerul Finanțelor Publice (www.mfinante.ro); Ministerul Justiției (www.just.ro); Ministerul Transporturilor (www.mt.ro); Ministerul Educației Naționale (www.edu.ro); Ministerul Economiei (www.minind.ro); Ministerul Sănătății (www.ms.ro); Ministerul Culturii (www.cultura.ro); Ministerul pentru Societatea Informațională (www.mcsi.ro); Ministerul Afacerilor Europene (www.maeur.ro). 12 Ruxandra Ivan, La politique étrangère roumaine (1990-2006), Editions de l'Université de Bruxelles, Belgique, 2009
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de recentele și mediatizatele scandaluri financiare, care au determinat dezechilibre economice și au condus la apariția recentei crize economico-financiare, contabilitatea se circumscrie nevoii de etică și moralitate În afaceri. Pe acest teren nesigur al contabilității, aflate În serviciul diverșilor utilizatori, minat de manifestarea fraudelor și a scandalurilor financiare, de contabilitatea creativă, de lipsa unei armonizări legislative și de acceptarea tratamentelor contabile alternative, prezența eticii În profesia contabilă este considerată mai mult decât imperioasă, chiar fundamentală. Astfel, s-a simțit nevoia propunerii
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
în mod obișnuit „căsătorii din dragoste dezinteresată” se efectuează, în fapt, preponderent, în baza unor definite criterii sociale și trăsături de personalitate, mai puțin transparente conștiinței cotidiene. Suntem aici, în fapt, pe teritoriul epistemologic al controlului variabilelor, domeniu atât de minat de capcane în care, nu de puține ori, cad și mulți cercetători și, cu atât mai ușor, actori sociali obișnuiți, care nici nu se gândesc că ar putea exista o a treia variabilă, ce schimbă radical interpretarea cauzală. Mai nou
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
elemente premonitoare, specifice romantismului negru: umbrele care „trec și retrec”, păsările de noapte, zidurile ce se lățesc etc; urmează invocația (justificarea temei) și, partea cea mai Întinsă, evocarea istoriei și a păstorilor ei mari, „martiri ai vitejiei”, de la Traian la Minai; vine, din nou, tema autorului (interpretarea simbolurilor): „O ziduri! rămășiță din slava strămoșească! O, turn! de unde ochiul de mii de ori văzu Biruința să zboare p-oștirea românească, În muta voastră șoaptă cîte-mi vorbiți acu.” Într-o lamentație obosită, cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o poziție originală, coerentă față de real. Retorica pune Între obiect și subiect un număr de clișee prin care privirea (arma, totuși, cea mai puternică a poetului) străbate greu. VÎrful de munte, valea verde din Cea de pe urmă noapte a lui Minai cel Mare sau stînca neagră, rîpa stearpă, rîul de spume, citate deja, sînt simple repere de regie. Cronotopul legendelor se situează În altă parte. Eroii lui Bolintineanu stau la masă sau luptă pe cîmpul de bătălie. Minai „stă În capul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
noapte a lui Minai cel Mare sau stînca neagră, rîpa stearpă, rîul de spume, citate deja, sînt simple repere de regie. Cronotopul legendelor se situează În altă parte. Eroii lui Bolintineanu stau la masă sau luptă pe cîmpul de bătălie. Minai „stă În capul mesei, Între căpitani”, Mircea stă pe tron „Într-o sală-ntinsă, printre căpitani”, Neagoie cel Mare stă „În al său palat”, probabil tot la masă, Misail din Cupa lui Ștefan prezidează un banchet și ține discursul lui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
întu necat și umed. Mai sus, un alt miros, semn că unii dintre locatari preferau tovărășia pisicilor. La etajul cinci, o ușă era întredeschisă, bănuia că o să venim, zise Pantelimon și lărgi deschizătura cu vârful degetelor. — Avem voie ? întrebă Cos mina. Și același fel de a răspunde al lui Pantelimon : — Am cotrobăit prin viața lui mai mult de-atât. O garsonieră mică, de vreo zece metri pătrați, care abia îți dădea putința să trăiești, dar care, cu balconul de pe toată întinderea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dintre voi, numai gesturi și voci. De-asta nu te-aș fi recunoscut, așa cum n-aș fi recunoscut pe niciunul. Cât despre nume, cu atât mai puțin. — Eu îi cunoșteam după nume pe mulți, le știam și familiile, la ce mină lucra fiecare. Erau și unii pe care nu-i cunoșteam, da’ se vede că ăia nu erau de-ai noștri, nu erau îmbrăcați ca noi și nici nu se purtau ca noi. Ai noștri erau întărâtați, dar ei nu. Mă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
temeiul nimicului. În sfârșit, în al treilea rând, jocul nostru nu are cine știe ce calitate: el se înscrie în tiparele prestabilite ale faimosului das Man ― impersonalul "se" ― și cam toți actorii joacă aceeași partitură. Fac și spun cam aceleași lucruri, sânt minați de aceleași idealuri, mode și curente. Cad în aceeași mediocritate, adică reușesc să obțină un caracter mediu al existenței în categoriile căruia intră cu toții. Chipurile lor încep să semene între ele, până ajung la chipul statistic al lui Niemand, Nobody
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mă frec la ochi. Când i-am redeschis, colega mea continua să asculte cu vădit interes ceea ce spunea domnul din Thailanda și, după o vreme, părând edificată, s-a desprins de locul crimei, s-a îndepărtat grăbită către alte zări, minată de proiecte necunoscute mie. Nenorocirea e că pe mine întîmplarea m-a lăsat într-o stare de adâncă tulburare. Potrivit logicii introiecti-ve descrise mai sus furasem cu nerușinare, cu sânge rece și cu o remarcabilă dibăcie o sticluță de condimente
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai mult decât trebuie eu să fiu băgată în seamă de tine, și la nevoie aș putea să te dau uitării, și tu ar trebui să mă extincționezi pentru a fi a ta. Tu ești hârciogul meu cel orb, care minează un regat subpământean căruia nu aș putea să-i aparțin, și cu toate astea sapi mai departe de jur împrejur pentru mine, un ochi de pasăre, un om prădător, cum vrei s-o iei, care s-ar hrăni cu razele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
s-a întors în satul natal. Concupiscența este cu atât mai hilară cu cât poftele celor din cinul monahal se îndreaptă spre femeile căsătorite, atentând, în acest caz, și la unitatea și sacralitatea instituției familiei, pe care acceptă să o mineze în vederea propriilor interese. Exemplele sunt numeroase și stârnesc de fiecare dată o undă de veselie. În povestirea a patra a zilei a treia, călugărul Don Felice (al cărui nume este sugestiv, anticipând „fericirea” pe care o va gusta alături de femeia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sa de povestiri cu un exemplu negativ, al corupției și venalității, portretul celui mai rău bărbat - ser Ciapelletto, însă încheia cu un model de virtute, supunere și răbdare - Griselda 562, mărturisindu-și astfel optimismul în legătură cu recuperarea inocenței într-o lume minată de neîncredere și delăsare. „Stilistic, analizând prima povestire o putem cataloga drept comică și aparținând unui registru minor, ultima istorisire este tragică și sublimă, cu tot arsenalul specific unei narațiuni hagiografice. Aceste două povestiri sunt <<stâlpii gotici>> ai marii construcții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a dreptul hilară: „Pe câtă vreme omul însurat/ Acasă huzurește cumpătat/ Încovoiat sub jugul căsniciei;/ și plin, pe drept cuvânt, de bucurie-i...”880 Imaginea idilică a rolului femeii nu este lipsită de nota ironică a naratorului care ridiculizează din interior și minează cu sarcasm tot ceea ce Ianuarie încearcă să impună ca fiind perfect credibil: „Soția este darul Celui Sfânt;/ Ce alte daruri sunt pe-acest pământ/ Ca bani, moșie, vite și izlaz/ Norocul ni le dăruie, și azi/ Le stăpânești, iar mâine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
s-a întors în satul natal. Concupiscența este cu atât mai hilară cu cât poftele celor din cinul monahal se îndreaptă spre femeile căsătorite, atentând, în acest caz, și la unitatea și sacralitatea instituției familiei, pe care acceptă să o mineze în vederea propriilor interese. Exemplele sunt numeroase și stârnesc de fiecare dată o undă de veselie. În povestirea a patra a zilei a treia, călugărul Don Felice (al cărui nume este sugestiv, anticipând „fericirea” pe care o va gusta alături de femeia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sa de povestiri cu un exemplu negativ, al corupției și venalității, portretul celui mai rău bărbat - ser Ciapelletto, însă încheia cu un model de virtute, supunere și răbdare - Griselda 562, mărturisindu-și astfel optimismul în legătură cu recuperarea inocenței într-o lume minată de neîncredere și delăsare. „Stilistic, analizând prima povestire o putem cataloga drept comică și aparținând unui registru minor, ultima istorisire este tragică și sublimă, cu tot arsenalul specific unei narațiuni hagiografice. Aceste două povestiri sunt <<stâlpii gotici>> ai marii construcții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a dreptul hilară: „Pe câtă vreme omul însurat/ Acasă huzurește cumpătat/ Încovoiat sub jugul căsniciei;/ și plin, pe drept cuvânt, de bucurie-i...”880 Imaginea idilică a rolului femeii nu este lipsită de nota ironică a naratorului care ridiculizează din interior și minează cu sarcasm tot ceea ce Ianuarie încearcă să impună ca fiind perfect credibil: „Soția este darul Celui Sfânt;/ Ce alte daruri sunt pe-acest pământ/ Ca bani, moșie, vite și izlaz/ Norocul ni le dăruie, și azi/ Le stăpânești, iar mâine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trei steaguri, „țară” în care conviețuiesc, deocamdată pașnic, două tipuri de societate: una deschisă, cu tot mai multe cuceriri democratice - să sperăm ireversibile -, și alta totalitară, de sorginte sovietică. Retorica oficialităților de la Chișinău privind independența și unitatea statului moldovenesc este minată cu consecvență chiar din interior, de către specialiști ai șantajului de la Comrat și Tiraspol, susținuți și încurajați de Rusia. La un an de la alegerea în funcția de președinte al Republicii Moldova, dl Petru Lucinschi, recomandat în campania electorală drept unica persoană capabilă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
editare a manualelor școlare, cel al literaturii tehnice și de specialitate (inexistente practic), cel al editării dicționarelor etc., zone în care situația nu este deloc mai roză, ci dimpotrivă. Impresia generală este de total abandon. Inițiativele individuale - câte există - sunt minate de lipsa banilor și a dezinteresului celor bogați (îmbogățiți peste noapte în aceste vremuri fără de lege ale tranziției) față de carte. Tot sărăcia fără precedent a societății basarabene - de care în mare parte este vinovată - absolvă, în mod ciudat, puterea actuală
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lui Grigore Vieru „Oprește-te, bădăranule!”, adresată lui Em. Galaicu-Păun, mi se pare cea mai benignă, deși deloc potrivită cu imaginea sa de ființă corectă, delicată și generoasă. ...Polemica la scriitorii basarabeni, așa cum ni s-a înfățișat până acum, este minată de vulgaritate și frivolitate. Dacă tot nu putem face abstracție de televizor și nu ne putem dedica lecturilor (n-am auzit de mult pe cineva la Chișinău să spună: „am acoperit integral Proust, Mann, Faulkner...), e recomandabil să nu ratați
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]