540,797 matches
-
România. Ele ne ajută să redescoperim că toți sîntem mai mult sau mai puțin săraci. Deosebirea constînd în nivelul de sărăcie al fiecăruia dintre noi. Unii dintre noi nu au după ce bea apă, dar cum să nu te impresioneze sărăcia ministrului care stă în același apartament cu socrii sau mai știu eu ce alte asemenea povești, copiate, parcă, din O mie și una de nopți, la secțiunea ghinioniștilor cinstiți. Deosebirea e că la noi această secțiune minusculă din lumea tuturor posibilităților
O mie și una de declarații de avere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13887_a_15212]
-
s-a întors din Irak... Un individ zdrențăros mort într-un gang, cu sfertul de vodcă în mână - ce înseamnă un atașament sincer Gata: simt că mă ia cu frisonade Noroc providențial și liniștitor că apare "pe sticlă" Domnul Prim-ministru Adrian Năstase și spune hotărât citându-l, din greșeală, pe Corneliu Vadim Tudor: "Arătați-mi un corupt, că-l ducem pe stadion și..." Exact: și? Și dacă ăla suferă de claustrostadionomie? Că zice prietenul meu, Haralampy: mă totdeauna trebă luate
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
cuvintele lor firești, de felul de a numi lucrurile și de a le împărtăși altora, jefuiți lexical, se poate spune, vorbind acum o limbă pe care, dacă o auzi, te și apucă mila... Dar vorbitorii noștri de la București... Deputații, senatorii, miniștrii și chiar câte un prim-ministru, uneori, cum se exprimă dânșii când nu cunosc bine limba, când nu o cultivă, când nu o citesc, și nu-i vorba numai de literatură. Ce greoi, ce încâlciți sunt, ce bolboroseală pe dumnealor
Îndemnurile pentru vite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13957_a_15282]
-
a numi lucrurile și de a le împărtăși altora, jefuiți lexical, se poate spune, vorbind acum o limbă pe care, dacă o auzi, te și apucă mila... Dar vorbitorii noștri de la București... Deputații, senatorii, miniștrii și chiar câte un prim-ministru, uneori, cum se exprimă dânșii când nu cunosc bine limba, când nu o cultivă, când nu o citesc, și nu-i vorba numai de literatură. Ce greoi, ce încâlciți sunt, ce bolboroseală pe dumnealor când vin să explice, să transmită
Îndemnurile pentru vite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13957_a_15282]
-
o ușă se deschide: intră în tăcere viciul sprijinindu-se de brațul crimei, M. de Talleyrand mergând sprijinit de M. Fouché" � cei doi avuseseră consistente state de serviciu sub Napoleon, ba chiar mai devreme, iar acum aveau să devină miniștri ai Restaurației). Vorbind despre venirea sa pe lume, la Saint-Malo, Chauteaubriand expediază într-o notă în josul paginii, cu litere mici, un "detaliu": "Cu douăzeci de zile înaintea mea, pe 15 august 1768, se năștea într-o altă insulă, la cealaltă
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
o mare pustie urma navei care a dispărut; crezi că auzi dangătele unui clopot a cărei bătrână clopotniță nu se mai zărește deloc." Între reperele importante ale trecutului revizitat se numără expediția militară franceză în Spania, din 1823. Chateaubriand era ministru de externe, și poate afirma liniștit că în acest moment el a atins cel mai înalt punct al importanței sale politice. Un satisfecit justificat, pe care scriitorul îl "forțează" nițeluș atunci când consideră că: "Prin războiul din Spania, eu dominasem Europa
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
Năstase și-a pus la bătaie calitățile. Nasul fin l-a împins mereu spre zonele unde putea dobândi, cu eforturi minime, profituri maxime. Căsătoriile cu progenituri ale elitei comuniste (mai întâi, cu fiica lui Grigore Preoteasa, apoi cu fiica unui ministru al lui Ceaușescu) sunt menite să ne atragă atenția asupra unui stil. După 1990, el s-a orientat tot spre centrul puterii, chit că era vorba de o putere retrogradă, în loc să opteze pentru un partid al modernității. Cu alte cuvinte
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
Puseurile de vulgaritate ale premierului pesedist sunt penultima armă din panoplia acestui partid al nenorocirii naționale. Faza finală o va reprezenta represiuinea violentă și instaurarea fără nuanțe a terorii. Semnele prisosesc: de la mai vechea amenințare cu moartea a ziariștilor de către ministrul forțelor armate, Ioan Mircea Pașcu, la recentul atac al procurorului genereal, Amărie, împotriva așa-zisei corupții din presă, oamenii puterii sunt pregătiți de fapte mari. Când dl. Năstase pomenea despre executarea pe stadion a corupților, prin el vorbea și un
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
onora cu prezența la o Întîlnire a României literare" la care era vorba despre ce face statul pentru cultura română în străinătate. Cu cine va fi vrînd dl Zubașcu să discutăm despre un asemenea subiect dacă nu cu președintele, cu ministrul Culturii și cu secretarul de stat de la Externe care răspunde de domeniu? Și de ce consideră d-sa că participarea primului ministru la o decernare de premii literare trebuie trecută sub tăcere? Dl Zubașcu e ziarist și ar fi cazul să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
străinătate. Cu cine va fi vrînd dl Zubașcu să discutăm despre un asemenea subiect dacă nu cu președintele, cu ministrul Culturii și cu secretarul de stat de la Externe care răspunde de domeniu? Și de ce consideră d-sa că participarea primului ministru la o decernare de premii literare trebuie trecută sub tăcere? Dl Zubașcu e ziarist și ar fi cazul să știe că presa nu se face prin discriminări și omisiuni. Pe de altă parte, dl Zubașcu citează din revista noastră texte
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
reușit. A reușit să urce pe un podium înalt, care nu i se cuvine de drept, reprezentând arta și spiritualitatea românească, creând astfel confuzie pentru unii, nepricepuți dar mulți, jenă printre alții, avizați dar puțini la număr. Jenă, da jenă Ministrul Culturii prezent la vernisaj a fost primul jenat în această manifestare de talie inferioară, a fost pus într-o poziție delicată, în care nimeni, nici o persoană conștientă n-ar fi dorit să se afle. Spuneam că doctorul Dumitresco este nevinovat
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
să ne convingă că nu e așa. Ce să facă și el, sărmanul? Dacă e Executiv ( ne)execută, nu? Scuzați-mi derapajul, dar economia noastră de piață e atât de alunecoasă, că, fără să vrei, văzându-l pe Domnul Prim-ministru și ascultându-i vocea calmă și discret ironică, te simți patinator profesionist făcând "triplutulucuri" ( ?) care îi lasă stane pe ruși cu pe toți canadienii la un loc. Că, fără o cât de mică pricepere în ale patinajului, cum să te
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
inimii, ca pe o taină personală inviolabilă. Ei bine nu, uite că a izbucnit un scandal de nu se mai termină cu toate că se știe prea bine că situația este fără ieșire și asta cu vădita intenție de a demola moralul ministrului în cauză, o gingașă femeie. Analistul politic, poate chiar simplul pieton, a remarcat spontan că în posturile cele mai fierbinți ale guvernului sănătate, justiție, învățământ au fost numite fiice ale Evei, făpturi sensibile, prin sex nepotrivite a se opune marelui
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
nu sunt, iar cei ce îi posedă îi dețin sub formă de capital, adică în folosul nu atât al lor, cât al societății, în proporții fatal variabile. Impozite, taxe s-au pus, vreo două sute douăzeci și cinci; acolo unde depășeau veniturile, primul ministru a dat sfatul, incontestabil pragmatic, de a nu fi plătite. Statul este sărac, el și-a vândut averile și a tocat paralele pe nevoi ce nu puteau fi ocolite, altele nu mai are. Afirmația că le-a cedat pe mai
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
se declanșează către sfârșitul anului, și poate fi urmărit în disputele "teribile" în care sunt angrenați și politicieni români în disputa pentru poziția de neutralitate a țării în anvergura luată de război. Comentatori de o vivacitate caustică sunt contele Czernin, Ministrul Austro-Ungariei la București și Barbu Știrbei. Citatul din Salustius, reprodus de Martha Bibescu, îi exprimă perfect convingerile: "Istoria nu este decât anecdota câtorva mari oameni." Volumul este însoțit de "nota asupra ediției", datorată lui Vasile Zincenco, din care citez că
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
ambasadorul Guest știe ce se întîmplă în România. Un fel de a spune că nici Departamentul de Stat nu și-a alcătuit raportul recurgînd la exemple care nu mai sînt de actualitate. Discursul ambasadorului l-a luat pe nepregătite pe ministrul de Externe Geoană. Președintele Iliescu a părut și el luat prin surprindere, iar premierul idem. Așa că e limpede că discursul ambasadorului american a venit într-un moment în care s-a întîmplat ceva în funcționarea de rutină a canalelor diplomatice
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
au încercat să îndulcească pilula pe care le-a oferit-o ambasadorul american. Președintele Iliescu a dat-o pe principii, iar premierul s-a străduit să pară relaxat, dar fără a-și exersa ironiile pe seama ambasadorului. Notă discordantă a făcut ministrul Justiției, Rodica Stănoiu, care a răbufnit într-o declarație. Nu avem nevoie să ni se dea lecții, România știe ce are de făcut Aș fi admirat declarația d-nei Stănoiu că România n-are nevoie de lecții, dacă d-sa ar
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
să ni se dea lecții, România știe ce are de făcut Aș fi admirat declarația d-nei Stănoiu că România n-are nevoie de lecții, dacă d-sa ar fi precizat și ce va face România. Or tocmai aici d-na ministru s-a ascuns în generalități jenante. Trebuie elaborate sisteme, și alte asemenea exprimări vagi din care nu poți înțelege altceva decît că pentru executivul autohton corupția nu e o problemă presantă. Așa cum, de fapt, îmi îngădui să adaug, n-a
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
-ul mai lasă în voia legii pe cîte un primar mai răsărit, televiziunile de serviciu prezintă aceste excepții ca pe jertfele ultime pe altarul anticorupției, în timp ce toată lumea știe că firele duc mult mai sus. Se vorbește, tot mai insistent, de miniștri și secretari de stat pe care Parchetul Național Anticorupție ar fi pus ochii, dar de care n-are curaj să se atingă. Se vorbește despre comisoane care ar fi scandalizat străinătatea, dar și de atenții obligatorii care trebuie plătite în
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
martie trei ani. Directorul publicației, dl Tudor Cristea, își amintește în editorialul său, cu nostalgie, dar și cu umor, cum a fost pusă la cale publicația. Le dorim colegilor noștri "La mulți ani!" Al-Dîncu, recursul în anulare și taxa radio-tv Ministrul Informațiilor, Vasile Dîncu, a ajuns să fie comparat cu dispărutul său omolog irakian, Mohammad al Sahaf. Autorii comparației sînt liberalii, iritați că dl Dîncu a afirmat despre PNL că ar fi un partid de buzunar. Ghinionul ministrului e că presa
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
și taxa radio-tv Ministrul Informațiilor, Vasile Dîncu, a ajuns să fie comparat cu dispărutul său omolog irakian, Mohammad al Sahaf. Autorii comparației sînt liberalii, iritați că dl Dîncu a afirmat despre PNL că ar fi un partid de buzunar. Ghinionul ministrului e că presa a preluat această comparație, care a devenit și subiect de editoriale. În ROMÂNIA LIBERĂ, Simona Popescu își intitulează editorialul din numărul 3379 "Al-Sahhaf și Al-Dîncu" și e de părere că dl Dîncu a luat notițe "după tehnicile
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
dat cîștig de cauză APADOR-CH. Cum nu numai Cotidianul a crezut că Parchetul CSJ va respecta legea, reacțiile au fost pe măsură în mai multe ziare. l NAȚIONAL și-a anunțat cititorii la începutul săptămînii trecute citînd-o pe Rodica Stănoiu, ministrul Justiției: "Procurorul general nu va mai putea înainta recursuri în anulare". Pînă aici totul ar fi în regulă. Numai că tot Rodica Stănoiu a anunțat că ceea ce i se va lua procurorului general se va da Curții Supreme de Justiție
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
cinismul de care dă dovadă și în amintirile sale, are și cuvinte de apreciere despre realitățile pe care le-a trăit și despre personalitățile pe care le-a cunoscut. Dacă ar fi să-i dăm crezare lui Petru Groza, fost ministru averescan și mare bogătaș, nimic nu era vrednic de apreciat în România monarhică, cu excepția partidului comunist. Nu există persoană evocată, fie că este vorba de Regele Ferdinand, de Ionel Brătianu, despre care susține că era de familie fanariotă de unde o
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
pe Caragiale, la acea dată, poate doar "prin spirichismus", vorba lui Nenea Iancu , dar în scurtă vreme a devenit "un biet fluture amețit de lumina regală", Regele Ferdinand era un simplu handicapat etc. etc. În timpul guvernării Averescu din 1920, în calitate de ministru, Groza a propus un statut foarte generos pentru minoritățile din România; propunerea sa s-ar fi izbit de opoziția ireductibilă a lui Take Ionescu care ar fi adoptat o atitudine ostilă față de unguri. Nu știu dacă europeanul Take Ionescu va
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
Ionescu care ar fi adoptat o atitudine ostilă față de unguri. Nu știu dacă europeanul Take Ionescu va fi avut această poziție violent antimaghiară, dar știu în mod cert că între fruntașii Partidului Poporului se afla P. P. Negulescu care, în calitate de ministru al Instrucțiunii, n-a acceptat cererea rectorului Universității din Cluj, Bogdan Duică, de a reprima dur un grav incident provocat de unguri la universitate. Ministrul averescan refuza cererea rectorului, deoarece guvernul dorea să creeze un climat de colaborare între români
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]