742 matches
-
o manifestare de normalitate a unei societăți totuși în căutare de valori. — Credeți că sunt minoritari cei care cred în justiție independentă, în legalitate, în stat de drept și care sunt dispuși să-l apere ieșind în stradă? — Nu știu cât de minoritari sunt. Eu mă mai refer și la cei pe care-i văd pe site-uri, care se solidarizează cu justiția sau înjură justiția. Nu-mi dau seama cât de mult e sădită ideea de justiție în preocuparea oamenilor. Cei interesați
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
și evrei, polonezi și țigani. Au fost și destule căsătorii mixte care au fost de durată. Dentist Iuni și Clara Lerner - evrei; familiile Hofbauer, Proser, Stadtler, Roth - nemți; familia Grutza sau Wladkovschi - polonezi; sunt doar câteva exemple de familii de minoritari. Dar discriminări nu s-au făcut niciodată. Fiecare își știa locul și rostul lui în comunitate și se trăia în armonie. Toți erau harnici și, indiferent dacă erau săraci sau bogați, se respectau și se prețuiau; și, ce e mai
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
interzicerea sa legală. Probabil cea mai mare opoziție la ingineria genetică vine tocmai dinspre cei cu dizabilități, în virtutea unui drept la diferență pe care și-l proclamă. Cum în timp ingineria genetică ar putea reduce și elimina posibilitatea dizabilităților, acești minoritari se simt amenințați în existența lor viitoare și în ceea ce-i face diferiți. Ei vor „pierde sprijinul“ acordat de societate. Autoarea respinge, pe rând, toate „argumentele dizabilității“ împotriva ingineriei umane, ajungând la concluzia că aceste categorii nu vor fi discriminate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
greșește, buturuga mică răstoarnă carul mare. În cazul coaliției, buturuga mică este Partidul Conservator. Noua sa doctrină îl mână să se ia de piept cu PRM și să-i smulgă din procentele tradiționale. Conservatorii s-au erijat în apărătorii românilor minoritari din Harghita și Covasna și cer amendarea legii alegerilor, astfel încât să li se rezerve niște locuri de drept în consiliile locale. Părerea mea este că domnul Voiculescu își face iluzii, „românii verzi“ tot cu Vadim vor vota, tot ce va
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
legea. Ele ar trebui să-și dea acordul la schimbarea conducerii școlilor și facultăților de stat cu predare în limba minorităților, sau conducerii redacțiilor dedicate, la TVR și Radio. Ca să vezi dramă! Ca să vezi nenorocire! Cum adică, să aibă acești minoritari cuvânt în școlile lor și chiar în redacțiile lor? Niciodată! Nici o brazdă! PATIMILE LUI TĂRICEANU Ce mai tir concentrat! De la o vreme toate se sparg în capul premierului: afacerea „telefonul“, dezvăluită din zona Cotroceni, greve și mitinguri în lanț, scrisoarea
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
și tratarea atitudinii PNL-Gh. I. Brătianu față de minoritățile naționale. Partidul s-a pronunțat pentru naționalismul constructiv, pentru acceptarea minorităților (în rândurile sale erau evrei, germani inclusiv Jean Maurer, viitorul Ion Gheorghe Maurer, de la Sighișoara, maghiari), făcând însă o deosebire între minoritarii mai vechi și cei nou veniți. De asemenea, "georgiștii" susțineau imigrarea românilor din afara granițelor țării. Despre aprecierile lor la adresa comuniștilor și legionarilor s-a mai scris, dar autoarea sintetizează într-un subcapitol această problemă. PNL-Gh. I. Brătianu s-a pronunțat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de măsuri fusese îmbogățit cu prevederi referitoare la acordarea "dreptului de preempțiune al statului" asupra averilor imobiliare din regiunile de graniță, revizuirea încetățenirilor și a permiselor de imigrare, precum și o "politică de stat a minorităților care să facă distincția între minoritarii stabiliți de mult timp pe teritoriul țării și cei imigrați de curând". Capitolul privind politica financiară înscria soluții concrete, precum reglementarea prin lege a comerțului bancar și a societăților anonime. Combaterea trusturilor și a speculei se număra între măsurile propuse
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
permite acest naționalism"363. În baza acestei interpretări, georgiștii afirmau, în februarie 1934 și în martie 1937, că în "România întregită, cârmuirea trebuie să fie a românilor, nu a străinilor"364. Apreciind că în țară trăiau două categorii distincte de minoritari, "unii care au de multă vreme reședința la noi în țară, care s-au identificat cu credințele neamului nostru", și alții "care au venit de curând, care n-au nici o legătură nici cu trecutul, nici cu dezvoltarea acestei țări", georgiștii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
președintele partidului susținea că desăvârșirea unificării morale și materiale a Basarabiei cu România se impunea ca o prioritate. Pe de altă parte, în aceeași perioadă, se făcea simțită în rândul unora dintre organizațiile județene ale georgiștilor preocuparea de a atrage minoritari, în rândul propriilor aderenți. Astfel, în iunie 1932 au fost cuprinse în organizația orășeneacă Focșani a PNL-Gheorghe Brătianu un număr de 96 de persoane dintre care mulți erau, potrivit numelui, minoritari: A. Zilberman, I. Reisel, Heinrich Kalman, M.D. Bernstein, Strul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dintre organizațiile județene ale georgiștilor preocuparea de a atrage minoritari, în rândul propriilor aderenți. Astfel, în iunie 1932 au fost cuprinse în organizația orășeneacă Focșani a PNL-Gheorghe Brătianu un număr de 96 de persoane dintre care mulți erau, potrivit numelui, minoritari: A. Zilberman, I. Reisel, Heinrich Kalman, M.D. Bernstein, Strul Ilovici, Carol Grümberg, Beniamin Spitzer, Aizic Goldenberg, Fisher Hein, Smil Weis, Moise Davidsohn, Isac Feldman etc676. În timpul unei întruniri desfășurate la Iași în ianuarie 1933, C.C. Giurescu preciza că noul ideal
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Gheorghe Brătianu, în discursul susținut la congresul din Tighina, când aprecia că recâștigarea independenței economice a statului național impunea ca, pe teritoriul țării, românul să fie deplin stăpân pe munca și pe avuția lui. Prezența unui număr important de minoritari la congresele județene din Târnava-Mare și Caliacra demonstra că, totuși, georgiștii transpuseseră în practică ideea de conlucrare cu populația de altă etnie decât cea majoritară. La Sighișoara, președintele organizației județene, Ion Sân-Georgiu, aprecia că această conlucrare era posibilă deoarece partidul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din octombrie 1933, Gheorghe Brătianu sublinia ideea că programul partidului înregistrase o modificare, care ar fi trebuit să imprime un caracter național acțiunii politice a georgiștilor. După ce reamintea că partidul său nu lupta împotriva limbii sau a credinței împărtășite de minoritari, el adăuga că formațiunea sa politică respingea posibilitatea ca "de peste hotare, străinii să curgă zeci de mii prin orașele noastre" sau să conducă și să controleze economia țării 680. Apreciem că declarația poate fi pusă în legătură cu evenimentele petrecute în vara
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
etnicilor români din afara granițelor naționale. Manifestul către țară al Partidului Național Liberal, publicat în timpul campaniei electorale care a precedat alegerile generale din decembrie 1933 a acordat un spațiu însemnat problemei naționale. În acest manifest, georgiștii sugearu o tratare diferențiată a minoritarilor, în funcție de momentul așezării lor pe pământ românesc. Declarând că nu erau împotriva locuitorilor de altă limbă și credință, care trăiau de multă vreme pe teritoriul țării și a căror credință față de statul român era statornică, georgiștii protestau numai împotriva străinilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
afirmarea rolului preponderent al românilor în economie și în domeniul apărării naționale. Astfel, el arăta că Uzinele Reșița erau implicate în industria producătoare de armament, având datoria de a garanta secretul de fabricație a acestuia. Deoarece personalul lor era preponderent minoritar sau avea cetățenie străină, Gheorghe Brătianu afirma că Uzinele Reșița erau nevoite să accepte schimbările prevăzute în proiectul de lege, pentru a asigura preponderența numerică a angajaților de origine română 694. Preocupat de soarta românilor aflați în afara granițelor țării, deputatul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pp. 5-6. Bulei, Ion, Sistemul politic al României moderne, Editura Politică, București, 1987. Bulei, Ion, "Liberalismul în lume și la noi", în Cadran Politic (I, II), 2003, 2004; nr. 9,10; pp. 80-81, 66-67. Buruiană, Ovidiu, "Partidul Național Liberal și minoritarii etnici în România interbelică", în Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, pp. 103-116. Buruiană Ovidiu, "Despre nevoia studierii Partidului Național Liberal și despre mistica
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
5, 6, 7, pp. 6869. 73 D. Drăghicescu, Partide politice și clase sociale, București, 1922, p. 71. 74 Gheorghe Cliveti, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX" Universitaria, Iași, 1996, pp. 158, 175-185. 75 Ovidiu, Buruiană, "Partidul Național Liberal și minoritarii etnici în România interbelică", în Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, pp. 108-109. 76 Ion Bitoleanu, Din istoria României moderne 19221926, Editura Științifică și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
363 Idem, nr. 837, 945; 6 octombrie 1933, 16 martie 1934; pp. 1, 2. 364 Idem, nr. 930, 27 februarie 1934, p. 1; "Mișcarea Mehedințiului", Turnu Severin, nr. 5, 15 martie 1937, p. 1; Ovidiu Buruiană, "Partidul Național Liberal și minoritarii etnici în România interbelică", în Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, p. 110. 365 "Mișcarea", nr. 1807, 1919; 20 iunie, 2 decembrie 1937; pp.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ședinta din 27 iunie 1931, p. 194; "Mișcarea", nr. 175, 27 iunie 1931, p.1. 673 "Mișcarea", nr. 178, 1 iulie 1931, p. 1. 674 Idem, nr. 290, 10 noiembrie 1931, p. 4. 675 Ovidu, Buruiană, "Partidul Național Liberal și minoritarii etnici în România interbelică", în Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, p. 113. 676 "Mișcarea", nr. 454, 515; 5 iunie, 18 august 1932; pp.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de migrație a forței de muncă din țările est-europene estima că, în următorii 10-15 ani, populația care se va îndrepta spre țările vestice se va situa undeva între 5 și 50 de miliarde de persoane (Zimmermann K.1996). Pentru etnicii minoritari din fostul lagăr socialist al Europei de Est, căderea Zidului Berlinului din ’89 a permis revenirea acestora în țările de origine. Astfel s-au repatriat peste 4 milioane de etnici germani, 600.000 de evrei și un mare număr de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o autodeterminare teritorială pe model elvețian, prin crearea de cantoane, prin enclave orășenești (de pildă, pentru maghiari Lugoj, Petroșani, Deva, pentru români Alibunar, ținutul Oașului (Avas) și districtul Iernut/Radnót), încercând să asigure ne-asuprirea minorităților din interiorul cantoanelor de minoritari. Numai că delegația română, condusă de Iuliu Maniu, nu s-a lăsat impresionată. Simțind puterea de partea ei, delegația a ținut neapărat ca în 26 de județe ale Ungariei de Est și de Sud (incluzând aici și "părțile locuite de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și a liberei opinii. Discriminarea economică se referea la caracterul selectiv al reformei agrare, reprezentat prin țintirea exclusivă a minorității maghiare, prin impozitarea la cote mai înalte a județelor locuite de minoritatea maghiară și a întreprinderilor aflate în proprietatea unor minoritari, prin acordarea mai dificilă a creditelor pentru instituții financiare ale minoritarilor, prin forțarea cu orice preț a limbii de stat în viața de afaceri. Statul român limita acordarea de credite întreprinderilor aflate în proprietate străină, după cum băncile bucureștene își plasau
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
al reformei agrare, reprezentat prin țintirea exclusivă a minorității maghiare, prin impozitarea la cote mai înalte a județelor locuite de minoritatea maghiară și a întreprinderilor aflate în proprietatea unor minoritari, prin acordarea mai dificilă a creditelor pentru instituții financiare ale minoritarilor, prin forțarea cu orice preț a limbii de stat în viața de afaceri. Statul român limita acordarea de credite întreprinderilor aflate în proprietate străină, după cum băncile bucureștene își plasau proprii lor oameni în consiliile directoare, deși, contrar perioadei de după 1945
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de "oportunități", folosind resurse federale și ocolind comitetele locale și guvernele statale. În acest fel, acțiunea comunitară a putut fi orientată direct către grupurile defavorizate care constituiau "țara invizibilă" a lui Michael Harrington, formată din "muncitori necalificați, sezonieri imigranți, bătrâni, minoritari, și toți cei care trăiau în lumea economică subterană a vieții americane"37. Politicile economice ale "Marii Societăți" au fost inspirate de economistul John Kenneth Galbraith (The Afluent Society, 1958), teoreticianul "echilibrului social" și al "înțelepciunii convenționale", concepte prin care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Suceava, târgul Humorului este capitală de județ 68. Oraș de munte cu un aspect neurban și cu o viață culturală destul de redusă, Gura Humorului se remarca în anii interbelici prin cele 13 societăți culturale organizate de diferite categorii profesionale, de minoritari sau de intelectualitatea zonei, între care: Școala Română, Clubul Român, Societatea culturală germană, Societatea Macabea, etc. Liceul de băieți Principele Carol mobiliza, de asemenea, profesorii și elevii în diferite manifestări culturale ce se bucurau de un public numeros. Vatra Dornei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
desfășura activități duminica, detașările forțate ale dascălilor evrei, taxele școlare mai ridicate la liceele evreiești decât la alte instituții sau predarea religiei mozaice de către personal necalificat 8. Apoi, Legea învățământului primar este introdusă în 1924 permițând funcționarea școlilor primare pentru minoritari în zonele în care predomina populația cu limba maternă alta decât cea română. Cu toate acestea, așa cum arată Nagy Lajos, prevederea prin care românii "înstrăinați" de propriul popor erau obligați să frecventeze școlile românești a conferit posibilitatea unor abuzuri din partea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]