1,339 matches
-
un ritm lent, până la pubertate. Circumferința ventriculului drept la 8 ani este mai mare cu 2 cm decât a ventriculului stâng. Rețeaua vasculară, la copiii antepubertari, este relativ bine dezvoltată. Dezvoltarea mai rapidă a arterelor de tip elastic ușurează sarcina miocardului. Frecvența cardiacă în repaus este în medie de 100/minut la copiii de 6 ani, 90/minut la 7 ani, 84/minut la 8 ani și 80/minut la 12 ani. Această tahicardie din primii ani ai vârstei școlare reprezintă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
în medie de 100/minut la copiii de 6 ani, 90/minut la 7 ani, 84/minut la 8 ani și 80/minut la 12 ani. Această tahicardie din primii ani ai vârstei școlare reprezintă o povară destul de însemnată a miocardului, dată fiind cheltuiala energetică relativ importantă pentru menținerea unui ritm cardiac de repaus atât de ridicat și slaba eficiență economică (metabolică) a acestui gen de lucru în ritm susținut. În efort situația este și mai precară, deoarece volumul inimii fiind
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
lucru în ritm susținut. În efort situația este și mai precară, deoarece volumul inimii fiind mic, orice plus de irigație cu sânge a mușchilor solicitați reclamă o sporire considerabilă a frecvenței cardiace, ceea ce se răsfrânge negativ asupra eficienței funcționale a miocardului, care face față cu greu solicitărilor intense timp mai îndelungat. La copiii de vârstă antepubertară volumul sistolic în repaus are valori în jur de 20 ml la 6 ani și 30 ml către sfârșitul acestei perioade. Debitul cardiac este mai
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
cale digestivă și se localizează În ficat unde se multiplică rapid și provoacă leziuni, degenerarea celulelor hepatice și alterarea pereților vaselor capilare care devin permeabile pentru conținutul vascular. Unele virusuri trec În sânge afectând alte organe (stomac, duoden, pancreas, splină, miocard, plămâni și ganglioni). Evoluția bolii hepatice este delimitată În 5 perioade (incubația, preicterică, icterică, de declin și de convalescență), fiecare cu simptome bine definite și medicație specifică. Perioada de incubație durează 14-40 zile la virusul A și 60-180 zile la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
mai afectate sunt între T3 și T12. Apare mai ales după 50 ani, la diabetici cu boala datând de mai multă vreme. În jumătate din cazuri se însoțește de pierderi în greutate. Este uneori interpretată că zona zoster, infarct de miocard sau compresiuni discale prin leziuni degenerative (7). 7. Anatomopatologie Studiile histologice efectuate pe material bioptic sau necroptic, obținut de la diabetici cu o durată variabilă de evoluție a bolii (cel mai ades peste 20 ani), indică o extraordinară paletă de leziuni
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749]
-
de celule care apar prin înmugurire din ducturile pancreatice par să derive din compartimentul celular al celulelor stem. O constatare interesantă este și aceea a posibilității ca celulele stem din alte organe (din măduva osoasă, de exemplu, dar și din miocard, ficat, creier sau mușchi) să fie îndreptate către dezvoltarea celulelor β pancreatice. Referitor la măduva osoasă (sursă mai accesibilă), aceasta conține două tipuri distincte de celule stem: celulele hematopoetice și celulele mezenchimale. Deși teoretic celulele stem medulare ar putea evolua
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92269_a_92764]
-
pune în evidență frecvent alterări nervoase profunde, care se asociază însă și cu alte modificări, fie ale vaselor, fie ale fibrei miocardice (procese degenerative sau fibrotice). Analiza spectrală a arătat scăderea captării MIBG (meta-iodobenzil-guanidinei) analogul metabolizat al norepinefrinei la nivelul miocardului din segmentul posterior și inferior al ventriculului stâng la pacienții cu neuropatie autonomă, sugerând afectarea predominant simpatică la acest nivel (46). Întrucât infarctul miocardic nedureros se întâlnește uneori și la persoane nediabetice, este logic a presupune că neuropatia diabetică este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
restrictivă plămânului. Astfel, acesta devine mai mic și mai puțin funcțional, cu respirație mai dificilă, inițial la efort și apoi, chiar în repaus. Mezoteliomul pleural malign difuz progresează rapid pe măsură ce tumora se răspândește de-a lungul suprafeței pleurale, afectând pericardul, miocardul, mediastinul, pleura controlaterală, invadând mușchii de la nivelul peretelui toracic [30]. Uneori, invadează direct țesutul celular subcutanat și tegumentul [20]. Tumora se poate extinde și în afara toracelui, afectând organele și ganglionii limfatici abdominali. Metastaze limfatice și hematogene se găsesc la autopsie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
precum și pentru monitorizarea pacienților sub tratament. Scintigrafia pulmonară este folosită pentru aprecierea funcției plămânului controlateral în cazul unei rezecții chirurgicale a mezoteliomului [13]. Ecocardiografia Ne oferă informații importante despre dimensiunea și funcția cordului, despre localizarea și extinderea oricărei afectări a miocardului, despre invazia pericardului [13]. Pare să fie o metodă folositoare pentru diagnosticul și aprecierea extinderii mezoteliomului pleural malign difuz [16]. Scintigrafia cu Galiu 67 Este folosită pentru aprecierea extinderii îngroșării pleurale în special când este peste 6 mm, diferențiind îngroșarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
bolnavii cu tumori cerebrale maligne [3, 14]. Seroasa pericardică poate fi metastazată pe cale hematogenă sau limfatică, sau poate fi invadată direct de către procesul tumoral malign. Metastazele se pot dezvolta la nivelul pericardului fibros și/sau visceral, dar și la nivelul miocardului și endocardului. Pe primul loc ca frecvență se situează metastazele pericardice, pe locul doi cele miocardice, iar pe al treilea loc metastazele endocardice. Cele trei arii topografice pot fi afectate simultan [13]. Patogenia metastazării este în general cea amintită mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
revărsatele pericardice. Acuratețea explorării morfologice și funcționale cardiopericardice crește cu tipul de explorare sonografică cât și cu fereastra de abord folosită: parasternală, subxifoidiană sau transesofagiană. Prin ecocardiografie se pot obține datele morfologice despre pericard - cord, cât și date funcționale despre miocard și aparatul valvular. În pericard se pot evidenția benzi fibroase - semn de invazie tumorală sau inflamație, prezența lichidului poate fi relativ ușor descoperită cât și topografia sa. Tumorile metastatice pericardice pot apare ecografic cu pattern „cauliflower-like” în revărsatul pericardic [13
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
punctului de atac” pentru a obține decomprimarea cordului. Figura 5.57. Revărsat lichidian pleural drept în cantitate mare, revărsat lichidian pericardic; tumoră bronhopulmonară lob inferior drept. Rezonanța magnetică Rezonanța magnetică este superioară CT în aprecierea invadării vaselor intrapericardice și a miocardului de către procesul tumoral. Face distincție mai bună între tumoră și mușchiul cardiac, prin aprecierea intensității semnalului în T1 și T2 [18]. ANALIZA LICHIDULUI PERICARDIC Pericarditele maligne, identic cu pleureziile maligne, pot prezenta un revărsat lichidian seros, sero-sangvinolent sau hemoragic [14
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
în literatură (fig. 5.59). Figura 5.58. „Decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice. Figura 5.59. Rezecția extinsă a pericardului anterior pe cale subxifoidiană miniinvazivă. În timpul procedurii, până la 1/3 din pacienți au aritmii atriale sau ventriculare, datorate iritării mecanice a miocardului de către pericardoscop (toracoscop). Simpla întrerupere a manevrei de explorare, duce la dispariția tulburărilor de ritm. Au relevanță diagnostică doar probele histologice pozitive. O probă negativă, poate fi în realitate fals negativă, existând zone greu accesibile pentru biopsie (zona-perete lateral ventricul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
a sindromului de debit cardiac scăzut postoperator (SDCSP). SDCSP nu pare a fi influențat de natura revărsatului malign, paramalign sau benign, cauzele sale se încearcă a fi lămurite. Au fost incriminați o serie de factori de risc: afectarea directă a miocardului de către procesul tumoral, ischemia miocardului din timpul tamponadei, efectul toxic al citostaticelor și anestezicelor asupra miocardului, hibernare miocardică prelungită și decomprimare pericardică rapidă [5]. SDCSP reprezintă principala cauză de mortalitate precoce la bolnavii cu revărsate pericardice. Este necesară monitorizarea cardiacă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
scăzut postoperator (SDCSP). SDCSP nu pare a fi influențat de natura revărsatului malign, paramalign sau benign, cauzele sale se încearcă a fi lămurite. Au fost incriminați o serie de factori de risc: afectarea directă a miocardului de către procesul tumoral, ischemia miocardului din timpul tamponadei, efectul toxic al citostaticelor și anestezicelor asupra miocardului, hibernare miocardică prelungită și decomprimare pericardică rapidă [5]. SDCSP reprezintă principala cauză de mortalitate precoce la bolnavii cu revărsate pericardice. Este necesară monitorizarea cardiacă și suport inotrop pentru depășirea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
revărsatului malign, paramalign sau benign, cauzele sale se încearcă a fi lămurite. Au fost incriminați o serie de factori de risc: afectarea directă a miocardului de către procesul tumoral, ischemia miocardului din timpul tamponadei, efectul toxic al citostaticelor și anestezicelor asupra miocardului, hibernare miocardică prelungită și decomprimare pericardică rapidă [5]. SDCSP reprezintă principala cauză de mortalitate precoce la bolnavii cu revărsate pericardice. Este necesară monitorizarea cardiacă și suport inotrop pentru depășirea momentului critic. Prognosticul pe termen lung nu este influențat de vârstă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
mortalitatea este mai ridicată față de cea a femeilor de aceeași vârstă, iar pentru pacienții albi de sex masculin riscul de deces este cu 10% mai mare față de riscul celor din rasa neagră (5). Mortalitatea intraspitalicească la pacienții cu infarct de miocard cu vârsta peste 70 de ani este de cel puțin 3 ori mai mare decât la tineri, prima categorie de subiecți având un risc mai mare de a dezvolta complicații cardiovasculare majore. Spre deosebire de morta - litatea prin IC, care este mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
mai mare decât la tineri, prima categorie de subiecți având un risc mai mare de a dezvolta complicații cardiovasculare majore. Spre deosebire de morta - litatea prin IC, care este mai ridicată la bărbați comparativ cu femeile, mortalitatea crudă asociată cu infarctul de miocard înregistrează valori mai crescute la sexul feminin, comparativ cu cel masculin (5). O prognoză asupra evoluției mortalității prin boli cardiovasculare arată că numărul celor care vor muri prin aceste afecțiuni, în special prin boală coronariană și AVC, va crește, ajungând
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
Conform Institutului Național de Sănătate Publică, în anul 2010 rata de mortalitate prin aceste afecțiuni a fost de 729,6 decese/100.000 locuitori, dintre care: 230,1 decese/100.000 locuitori pentru bolile cerebrovasculare, 98,3 pentru infarctul de miocard, 125,9 pentru HTA și 150,4 pentru alte forme de cardiopatie ischemică (13). Făcând referire la evoluția mortalității prin bolile cardiovasculare în România, în peri - oada 2000‑2009, se observă aceeași tendință generală spre o evoluție descendentă ca în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
2% din total pentru cele cu vârste de peste 85 de ani (4). Doar 17% dintre persoanele cu IC au mai puțin de 65 de ani, aceasta fiind apanajul populației vârstnice (5). În studiul Framingham, 42% dintre cazurile de infarct de miocard (IM) la bărbații din grupul de vârstă 75-84 de ani și doar 18% pentru cei de 45-54 de ani au fost asimptomatice sau nerecunoscute, iar pentru femei procentele au fost și mai ridicate. Unele studii au raportat că procentul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
a prevalenței fumătorilor la persoanele de peste 15 ani; -scăderea cu 25% a prevalenței HTA; -reducerea la jumătate a prevalenței DZ și a obezității; -cel puțin 50% dintre persoanele eligibile trebuie să primească medicație adecvată și consiliere pentru prevenirea infarctului de miocard și a AVC (elaborarea unor Sisteme Naționale de Răspuns). În concluzie, punctele-cheie ale epidemiologiei bolilor cardiovasculare sunt reprezentate de faptul că acestea sunt boli cu răspândire mondială, având un caracter pandemic, au determinism multifactorial în care unii factori de risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
amiloidoză este frecvent întâlnit la persoanele cu vârsta peste 80 de ani (până la 25%), însă afecțiunea este mult mai rar diagnosticată în cursul vieții (1). Aspectul ecocardiografic caracteristic include: ventriculi cu dimensiuni cavitare scăzute sau normale, dar cu creșterea grosimii miocardului (afectarea și a ventriculului drept fiind frecventă), creșterea ecogenității cu aspect granular și strălucitor a miocardului, creșterea grosimii septului interatrial, îngroșarea valvulară și/sau a mușchilor papilari, dilatarea atriului stâng sau biatrială, revărsat pericardic, disfuncție diastolică tip relaxare întârziată în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
este mult mai rar diagnosticată în cursul vieții (1). Aspectul ecocardiografic caracteristic include: ventriculi cu dimensiuni cavitare scăzute sau normale, dar cu creșterea grosimii miocardului (afectarea și a ventriculului drept fiind frecventă), creșterea ecogenității cu aspect granular și strălucitor a miocardului, creșterea grosimii septului interatrial, îngroșarea valvulară și/sau a mușchilor papilari, dilatarea atriului stâng sau biatrială, revărsat pericardic, disfuncție diastolică tip relaxare întârziată în fazele incipiente și pattern restrictiv ulterior, velocitatea diastolică de la nivelul inelului mitral sub 8 cm/s.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
severitatea bolii cardiace ischemice (BCI) cresc odată cu înaintarea în vârstă, atât la bărbați, cât și la femei. BCI este determinată de modificări anatomice sau funcționale ale circulației coronariene ce induc un dezechilibru între aportul și necesarul de oxigen la nivelul miocardului, având consecințe metabolice, mecanice și clinice. Vârsta înaintată reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc cardiovascular. Aproape toate persoanele peste 75 de ani au un risc absolut la 5 ani mai mare de 15%, chiar în absența fumatului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
a fibrelor miocardice este redusă, durata contracției fiind prelungită. Fracția de ejecție și fracția de scurtare prezintă o reducere comparativ cu adulții sănătoși, fără a se modifica însă procentual. Reducerea complianței și creșterea rezistenței peretelui ventricular au impact asupra presarcinii. Miocardul mai rigid se va relaxa mai lent în timpul diastolei (disfuncție diastolică). Întârzierea relaxării determină reducerea umplerii precoce a VS, contribuția atriului stâng la umplerea ventriculară devenind foarte importantă. În aceste condiții, chiar și la vârstnicii sănătoși este prezent uneori zgomotul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]