706 matches
-
Mercure de France. Echivalentul întârzierii în domeniul cultural este prezența unor exempla, povestiri cu tâlc moral, în manuscrise românești copiate spre sfârșitul secolului al XVIII-lea: astfel de texte, care formau o lectură apreciată atât de cler cât și de mireni, provin din opera unui dominican francez din veacul al XIII-lea, Vincent de Beauvais. • R. Rosetti, Arhiva Senatorilor din Chișinău, I, în AAR, mem. secț. ist., t. XXXI, 1909, p. 14-15. • A se vedea articolul lui Radu Păun, Istorie și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
blană scumpă, sură,/ Iar spre a și prinde gluga sub bărbie,/ Un bold sengroșa cu-o gămălie/ Din aur, înnodat cu funta deasă.” 554 Se comportă liber și desconsideră public porunci augustiniene precum interdicția de a sta prea mult în mijlocul mirenilor. Nimic din înfățișarea lui nu trădează abstinență, post, rugăciune, smerenie („Era acel călugăr om frumos/ și nu pierit la chip ca o stafie”555), ci, dimpotrivă, plăcerea, îndestularea, veselia („Era plinuț la trup, ca un clondir/ Ochi înfocați și jucăuși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
, mitropolitul (c. 1580, Bolotești, j. Vrancea - 1657, mănăstirea Secu, j. Neamț), cărturar, traducător. Vasile Moțoc, după numele de mirean, se trăgea dintr-o familie de răzeși înstăriți, cu cinci copii. Cultura teologică dobândită și cunoașterea limbilor slavonă, greacă, latină îl asimilează curentului de spiritualitate ortodoxă creat în jurul lui Anastasie Crimca. A fost preot și egumen (1608-1613) la mănăstirea Secu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
la confiscarea averii și la trimiterea la mănăstire. Ștefan este trimis la Snagov, iar Teofil la Tismana, „ca să-și plângă pă ca tele acolo“. Cei doi nu sunt caterisiți, ci doar decăzuți din rang devenind „monahi proști“. Cum nu devin mireni, pedeapsa politicească nu poate fi aplicată. Această sentință susține ideea că Pravila are deseori rolul de „manual“, mai degrabă decât de lege în adevăratul înțeles al cuvântului. În sprijinul acestei ipoteze se află chiar pe depsele prevăzute de Îndreptarea legii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
s.v. „Zalmoxis”. Daicoviciu este cel care, după apariția celui dintâi fascicul din Zalmoxis, îi scria lui Eliade: „Îmi iau voie să vă atrag atenția asupra corespondentului exact al expresiei latine «locus refrigerii» în biserica orientală și anume în «Rânduiala înmormântării mirenilor (și preoților)», unde așa-zisa «rugăciune de deslegare» cuprinde, în redacția greacă, următoarea frază: (...). Deci loc luminat, loc de verdeață și «locus refrigerii» pe care, după cât știu, textele românești îl redau greșit ca «loc de odihnă» (cel puțin prin părțile
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
O a patra formă de apariție a mănăstirilor și schiturilor a avut la bază inițiativa unor călugări, preoți<footnote La fiecare mănăstire și schit există un program zilnic al monahului, care este deosebit de dur. footnote> , domnitori și boieri sau chiar mireni care au ales locurile, au mobilizat energiile fizice și financiare ale mirenilor și care au realizat aceste ,,fortărețe” de curățenie exterioară și morală, adevărate oaze de lumină pentru locurile din jur. Indiferent însă, de modul în care au apărut mănăstirile
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
la bază inițiativa unor călugări, preoți<footnote La fiecare mănăstire și schit există un program zilnic al monahului, care este deosebit de dur. footnote> , domnitori și boieri sau chiar mireni care au ales locurile, au mobilizat energiile fizice și financiare ale mirenilor și care au realizat aceste ,,fortărețe” de curățenie exterioară și morală, adevărate oaze de lumină pentru locurile din jur. Indiferent însă, de modul în care au apărut mănăstirile și schiturile, forța lor de atracție turistică a fost de mare intensitate
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
în general față de învățătura creștină i-a determinat pe viețuitorii mănăstirilor și schiturilor să fie curajoși și neînfricați în fața calamităților naturale, a năvălitorilor din partea altor neamuri (tătari, mongoli, turci, unguri). În timp, în jurul unor mănăstiri și schituri s-au așezat mireni, care și-au construit case, apărând astfel sate și comune, iar în jurul unora chiar mici orașe. Rolul turistic al mănăstirilor și schiturilor Unul din aspectele cele mai importante ce pune în evidență corelația dintre mănăstiri-schituri și turismul rural este legat
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
schiturile au avut mult de suferit, din cauza popoarelor năvălitoare, a războaielor, a caracterului hrăpăreț și nedrept al unor domni sau boieri, a lipsurilor la care erau supuse, porțile lor au fost întotdeauna și pe tot parcursului anului deschise pelerinilor și mirenilor. Aceste obiective au încercat și au reușit să se adapteze la condițiile concrete ale fiecărei epoci în parte, reușind astfel să străpungă timpurile. Multe dintre ele și-au construit camere secrete pentru ca în vremuri de restriște să-și poată păstra
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
un mobilier și obiecte adesea de o mare valoare artistică, prin cunoștintele fizice asupra efectului luminii, rezonantei cu anumiti resunători - ca în biserica lui Ștefan cel Mare - măreția ei reiese și din arhitectura de detaliu". Că peste toate, preotul și mirenii au fost și toleranți, că n- au căzut în păcat de a face prozeliți, de a vătăma conștiința celor sosiți, se dădea cazul poslușnicilor secui și de alte religii „aduși de episcopi și mănăstiri în jurul lor" care n-au avut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la el masa, salariu de 600 lei și 100 prăjini pământ de arat". Preoții de la sate împreună cu unii locuitori formau pentru copiii lor școli provizorii, mai ales pe timp de iarnă, angajau cu o mică plată câte un călugăr sau mirean, „un fel de dascăl ambulant" care umblau din loc în loc și se angajau unde le convenea pe timpul iernii și învățau carte copiii. „În copilărie și eu am învățat la un dascăl din aceștia - un bătrân anume Nicolau, sârb de neam
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
34. Golgofta de la Ivănești se contopesc cu Ivănești, 35. Valea Cânepei de la Ivănești se contopesc cu Ivănești; 36. Polocinul-de-Sus de la Ivești se contopesc cu Polocinul-de-Jos, realizându-se satul Polocin; 37. Tupilați de la Lălești devin Cristești; 38. Chilienii de Sus de la Mireni se contopesc cu Chilienii de Jos, realizându-se satul Chilieni; 39. Angheluță de la Mireni devin Hreasca; 40. Dobârceni de la Mânjești devin Mânjești; 41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
contopesc cu Ivănești; 36. Polocinul-de-Sus de la Ivești se contopesc cu Polocinul-de-Jos, realizându-se satul Polocin; 37. Tupilați de la Lălești devin Cristești; 38. Chilienii de Sus de la Mireni se contopesc cu Chilienii de Jos, realizându-se satul Chilieni; 39. Angheluță de la Mireni devin Hreasca; 40. Dobârceni de la Mânjești devin Mânjești; 41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu mi s-a părut istovitoare, ci dimpotrivă am făcut-o cu plăcere și cu interes, iar traducerea în fapt a ceea ce mi-am propus a încununat cu satisfacție această muncă. Este vorba, de fapt, de o lucrare a unui mirean, care a înțeles că nici o trudă nu trebuie precupețită, atunci când este vorba de împlinirea unei făgăduieli, chiar atunci când nu se urmărește un interes material. Și a fost într-adevăr vorba de o făgăduială. Tematica unei astfel de lucrări este destul de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
niște ofrande. Mama sfințea casa cu agheasmă neîncepută, așeza busuioc în toate cele patru colțuri ale casei pentru sporul casei și sănătate și binecuvânta pe toți: oameni și animale. Singură, ruptă parcă de lume, mama era parcă și preot, și mirean. În sfânta seară de Crăciun, la căldura molcomă a focului din vatră, mama începea rugăciunea cea cuvenită, privind cu mulțumire ți împăcare masa ce trosnea sub greutatea străchinilor pline de bunătăți cerești. În primul an când mama n-a mai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
realizat cu ocazia instalării Episcopului Corneliu. Efectul spiritual, cultural, informatic la care se adaugă creșterea autorității morale a preoților, nu se pot nicicum nega. P.S. CORNELIU întronizat luni, 29 iunie 2009, sub titulatura de mai sus. Corneliu Onilă (numele de mirean) s-a născut în comuna Albești și a dovedit de mic aplecare spre cele sfinte. în 1999, a fost ales și hirotonisit episcop vicar; și-a continuat studiile în Germania; a condus și conduce Seminarul de la Huși, devenit important factor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit În Mănăstirea Neamț o bolniță Încă‑ pătoare, În locul celei arse În 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau În schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a ame‑ najat o farmacie și a rânduit câțiva călugări „bolniceri” și un medic. Iar la Târgu Neamț a zidit, În anul 1852, un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi, cu paraclis la mijloc, În care slujea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
măcar part-time, urmînd să-L treacă pe state în funcție de îndeplinirea obiectivului la final de sezon. Plebeii peluzelor n-au cum să nu scrie asemenea enormități pe pînză, cînd îl aud vorbind cu atîta ușurință despre Dumnezeu pe întîistătătorul Stelei. Preacucernicul mirean care cu o mînă se închină și cu cealaltă numără banii a spus că mîine, în derby-ul din Giulești, Dumnezeu trebuie să fie negreșit stelist. În replică, fostul ateu de la UTC, preocupat pe vremuri de pregătirea politico-ideologică a tineretului, a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
care nici nu ne am fi așteptat vreodată ca Preafericitul să reacționeze la concertele din fluier ale lui Serea, Corpodean sau Tudor. Indiferent cine a condus arbitrajul românesc, penalty-urile neacordate și golurile anulate au rămas în perimetrul laic al fotbalului, mirenii Nicolae (Grigorescu) sau Ion (Crăciunescu) rezolvînd problemele cu mijloacele pămîntești din dotare: mai o reținere de la delegări, mai o iertare lumească, departe de grația divină. Dar semnalul venit dinspre Barcelona trebuie să ne pună pe gînduri. Poate se va arbitra
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și de pelerinajele realizate de credincioși. În secolele XV-XIX mănăstirile ofereau adăpost drumeților, și în special a negustorilor care beneficiau de multe ori de cazare și masă gratuită. Pentru aceasta mănăstirile aveau prevăzute prin construcție dependințe cu camere speciale pentru mireni. De asemenea, în tradiția vechilor familii boierești un loc aparte îl deținea ctitorirea și susținerea economică a mănăstirilor prin donații financiare, materiale și funciare. Pentru aceștia erau prevăzute chilii speciale unde familia , sau doar o parte din membrii acesteia își
TURISMUL RELIGIOS FORM? A TURISMULUI RURAL by Ionel Ciprian ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/83111_a_84436]
-
venirii lui Carol I în România (aprilie-mai 1866)", în Studii. Revista de Istorie, extras, tom 20, nr. 6, București, Editura Academiei, 1867, pp. 1074-1077. 374 La 2 aprilie 1866 Episcopul Romanului dădea o epistolă pastorală în care îndemna preoții și mirenii să-l voteze pe Carol, în Vocea Națională, 5 aprilie, 1866, p. 2. 375 Paul E. Michelson, Conflict and Crisis. Romanian Political Development 1866-1871, New York and London, Garland Publishing Inc., 1987, p. 119; Anastasie Iordache, Instituirea monarhiei constituționale și a
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
1866, dosar nr. 6, fila 1 (12 februarie). 678 Ziarul era intitulat Preotul și era condus de arhimandritul Clement (Românul, 25 martie, 1866, p. 112). La 2 aprilie 1866, Episcopul Romanului dădea o epistolă pastorală în care îndemna preoții și mirenii să-l voteze pe Carol, în Vocea Națională, 5 aprilie, 1866, p. 2. 679 Monitorul Oficial, 24 februarie 1866, p. 193; Românul, 17 februarie 1866, p. 13. 680 Ibidem. 681 Rosetti își exprima nemulțumirea către mitropolitul primat al Bisericii Ortodoxe
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Ibidem. 681 Rosetti își exprima nemulțumirea către mitropolitul primat al Bisericii Ortodoxe Române pentru neimplicarea în viața politică, în Românul, 25 martie, 1866, p. 112. La 2 aprilie 1866, Episcopul Romanului dădea o epistolă pastorală în care îndemna preoții și mirenii să-l voteze pe Carol, în Vocea Națională, 5 aprilie, 1866, p. 2. 682 Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu, p. 176. 683 Ibidem. 684 Ibidem, p. 177. 685 Daniel Barbu, op. cit., p. 72. 686 Ibidem. 687 Românul, 14, 15 martie
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
martie. Încă din vara anului 1928, "Cuvântul" își manifestase îngrijorarea față de această decizie sinodală, luată din "considerente științifice", cum bine o ironiza Nae Ionescu 3. La 1 august 1928, "Cuvântul" publică un articol - probabil al lui George Racoveanu - semnat "Un mirean ortodox", urmat de o notă a lui Nae Ionescu 4. La 10 septembrie 1928, Sinodul formulează o pastorală cu privire la chestiunea calendarului, confundând problema acceptării noului calendar cu aceea a datei sărbătoririi pascale. După o scurtă pauză, campania pascală se reia
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Nae Ionescu care își fixează ca motto trei versete sugestive din "Învățătura celor doisprezece Apostoli" (cap. IX, v. 1); "Așezămintele Apostolilor" (cartea II, cap. 19) și "Epistola Sfântului Pavel către galateni" (cap. 1, v. 8). Teza naeionesciană subliniază "neîndoielnic dreptul mireanului de a stărui în păstrarea neclintită a comorii bisericești ce a primit, chiar atunci când "îngerii din cer" i-ar cere să se lepede de dânsa"30. Urmează alte două intervenții ale episcopului Vartolomeu Stănescu care susțin ideea implicării Sinodului în
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]