8,023 matches
-
spirit de observație și datorită lui am putut vedea lucruri care altfel mi-ar fi scăpat din vedere în mod sigur, în special animalele ascunse pe lângă malurile râului. - Ha, ha! E un câine de vânătoare și va să zică, a învățat, să miroase urma vânatului. M-a cam înfiorat observația doctorului însă era adevărat, Figaro era un exemplar reușit al rasei sale. - Doriți o cafea doctore? Pun ibricul să fac pentru doamna Ivana și pentru mine. - Da Iris și te rog lasă-mi
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
demult trecută - într-un zadarnic efort corector. Și curge ziua calmă-n depărtări cu pescărușii lunecând pe unde sub albele priviri răsărite din trunchiurile scurtate de gât ale urmașilor lui Sancho Panza ce-au năpădit ca gușterii la soare terasele mirosind a hamei să-și exerseze de sub scutul din străbuni moștenit măiestria loviturilor în lupta cu morile de vânt ale timpului grăunțe de vorbe de nimeni ascultate măcinând. Și-n năvodul cu ochiurile-i largi împletite din golurile tăcerii ce tot
DIN NĂVOD de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383677_a_385006]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ÎN GURA LUPAREI Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017 Toate Articolele Autorului Miroase-a praf încins și-a spleen în transparenta dimineață ce-alunecă pe țipătul privirii din oglindă și cade-n negrul hău al gurii de lupara - străinele pupile ațintite asupra ta - somându-te să îți declini identitatea incerta prin nevolnicia-ți
ÎN GURA LUPAREI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383672_a_385001]
-
demult trecutele clipe - rezervistele - și iată-le în fața mea tunse chilug bandajate cu rănile încă și-acum nevindecate trase la față încercănate cu umerii văduviți de podoaba aripilor cândva îndrăzneț spre văzduh ridicate. Și stând în vântul ce a primăvară mirosea sub zarea care ca și altădată-și trimitea tulburătoarea-i provocare rând pe rând le-am privit drept în ochi încercate erau încă dârze și cu încredere îmi susțineau privirea toate cu ușurare-am respirat așadar pe ele încă mai
VIAȚĂ ÎN RATE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383675_a_385004]
-
o armă a renașterii naționale”; Dumitru Micu îl numea (în Scurtă istorie a literaturii române, vol.2 ) ,,virtuoz al unui grai de tonalitate moldavă domoală”, stăpânit de reverii și de sentimentul sublimului (,,Haidem, iubito, iar la Capriana/.../Clopotnița pe deal miroase-a fulger”); Ion Rotaru îl vedea ca un Un poet modern (în O istorie a literaturii romîne, vol. 5), unul dintre ,,cei mai proeminenți de azi” și un ,,mare ziarist” comparabil cu Eminescu. De altfel este cunoscut faptul că în
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
cu mine, mă? . Dar el, impertinentul, o ținea într-una: -Șa-se,șa-se! Sictir, sictir! Vă închipuiți că m-a scos din sărite. Nu mai puteam răbda aroganța lui. M-am stăpânit, totuși, spunându-i încet: -Băi, ăsta! Știi să miroși pumnul? Ia, miroase aici! Miroase, mă! Și i-am scăpat un upercut de stânga, lipindu-i două aripioare, care l-au fâlfâit pe fereastră, direct în balcon. La aterizare a provocat un zornăit îngrozitor. M-am uitat cu teamă la
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
Dar el, impertinentul, o ținea într-una: -Șa-se,șa-se! Sictir, sictir! Vă închipuiți că m-a scos din sărite. Nu mai puteam răbda aroganța lui. M-am stăpânit, totuși, spunându-i încet: -Băi, ăsta! Știi să miroși pumnul? Ia, miroase aici! Miroase, mă! Și i-am scăpat un upercut de stânga, lipindu-i două aripioare, care l-au fâlfâit pe fereastră, direct în balcon. La aterizare a provocat un zornăit îngrozitor. M-am uitat cu teamă la cei doi fericiți
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
impertinentul, o ținea într-una: -Șa-se,șa-se! Sictir, sictir! Vă închipuiți că m-a scos din sărite. Nu mai puteam răbda aroganța lui. M-am stăpânit, totuși, spunându-i încet: -Băi, ăsta! Știi să miroși pumnul? Ia, miroase aici! Miroase, mă! Și i-am scăpat un upercut de stânga, lipindu-i două aripioare, care l-au fâlfâit pe fereastră, direct în balcon. La aterizare a provocat un zornăit îngrozitor. M-am uitat cu teamă la cei doi fericiți din pat
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
printre cioburile capacului. Minutarul îi pendula moale între picioare. Se ținea, totuși, bățos și continua să scoată limba la mine:clanc, clanc! clanc, clanc! Iar m-a înfuriat și i-am șuierat: -Te ții tare, mă? Nu vrei să mai miroși pumnul? Îți pute? Ia mai miroase, mă! Îi mai scăpai un upercut și un picior zdravăn, până îl azvârlii peste balustrada balconului, făcându-l fluturaș printre florile din grădină. Am sărit după el. Acum făcea:clonc, clonc! clonc, clonc! Dar
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
moale între picioare. Se ținea, totuși, bățos și continua să scoată limba la mine:clanc, clanc! clanc, clanc! Iar m-a înfuriat și i-am șuierat: -Te ții tare, mă? Nu vrei să mai miroși pumnul? Îți pute? Ia mai miroase, mă! Îi mai scăpai un upercut și un picior zdravăn, până îl azvârlii peste balustrada balconului, făcându-l fluturaș printre florile din grădină. Am sărit după el. Acum făcea:clonc, clonc! clonc, clonc! Dar tot cu limba scoasă și minutarul
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
am fost flămând și aruncau cu pietre în mine. Pietrele acelea m-au întărit! Am început să uit și nu-mi pare rău. Fie-mi uitarea binecuvântată! Tot mai des îmi aduc aminte de Dumnezeu, precum fiul risipitor de tată! Miroase a pâine coaptă în sufletul meu! Referință Bibliografică: Am început să uit... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1388, Anul IV, 19 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AM ÎNCEPUT SĂ UIT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383799_a_385128]
-
prinde flori în păr Se îndreaptă înspre lacul împânzit cu flori de nufăr Și-aminteau de ziua-n care împărțeau același măr Cum să nu tresar de drag, cum de ei să nu mă bucur? Se așează jos pe iarba mirosind a verde crud Lângă lacul ce-oglindește chipul lor în taina serii De iubire cântă cerul și pădurea în amurg Ei își jură-n veci credință pe altarul cald al verii. Din înalturi luna cade peste chipu-i de copilă
ÎNSERARE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380139_a_381468]
-
Te-am întâlnit și înflorea iubirea, Petale roz pe-o ramură de vis Da...în sfârșit venise fericirea, Eram cu tine-n dulce Paradis. Clipă durerii a fugit că arsă, Iar despărțirea nu se mai hlizea. Și începuse iarăși să miroasă, A flori și sărutări pe strada mea. Și am jurat pe maci de vară, Că voi păstra visul și dragostea, Dar de-oi simți că sunt povară, Mă voi topi precum fulgii de nea. Și voi pleca tiptil ca să nu
TE-ASTEPT SĂ VII. .. de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380130_a_381459]
-
Cad frunți și frunze, țarul a murit, Poeții mor și ei în octombre, Ulise bântuie în aceeași lună, Sus - zăpada, jos - sticle sparte, Ajutor de călău se găsește, Dumnezeu nu va fi om niciodată, Bătrânul dictator mergea călare pe tancuri, Mirosea ciudat a urină și benzină, Sisif a venit deghizat în câine, Lătra mereu - sculați , voi oropsiți ai vieții, Dar era o capcană, cine urca prea sus, harș, capul tăiat, Singur, Pontiu Pilat a înțeles cum stă treaba, Paznicul de la mănăstirea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
OctombreCad frunți și frunze, țarul a murit,Poeții mor și ei în octombre,Ulise bântuie în aceeași lună,Sus - zăpada, jos - sticle sparte,Ajutor de călău se găsește,Dumnezeu nu va fi om niciodată,Bătrânul dictator mergea călare pe tancuri,Mirosea ciudat a urină și benzină,Sisif a venit deghizat în câine,Lătra mereu - sculați , voi oropsiți ai vieții,Dar era o capcană, cine urca prea sus, harș, capul tăiat,Singur, Pontiu Pilat a înțeles cum stă treaba,Paznicul de la mănăstirea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
baltă opusă celei de pe care aruncase momeala pescarul. - Sper doar că muza mea mă va găsi în locu’-n care plin de sârg voi pescui! Despică ierburile cu brațul stâng, atent la picioare, alegând poteca din apropierea stâlpilor de lemn care miroseau puternic a catran. Firele prin care trecea curentul electric, erau dilatate din cauza căldurii și atârnau între stâlpi, mai apropiate de pământ ca niciodată. Nehotărât, Poetul, cântări fiecare petic de mal, să fie umbră, să nu fie prea multă papură crescută
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
mea, plecată să lucreze în Italia, mi l-a lăsat în folosință, pentru că este situat foarte aproape de apartamentul mamei. Iar mie-mi convine, că mă mai duc pe acolo când trebuie să mai fac o saramură pe grătar, ca să nu miroasă în casă și apoi, așa cum este amenajat și cu o cameră deasupra lui, mai dorm câteodată în el - doar vara, că din păcate, n-are și încălzire centrală - însă are și apa trasă și wc, ce mai, este ca o
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
a singurătății cad amurguri peste mine și pe ochii mugurilor care așteaptă primăvara pe cărările goale îngropându-mă într-un veac de uitare numai mireasma femeii iubite mai trece prin vântul de miază-zi mersul ei mai curat decât apa fântânilor miroase a trandafiri și-a iluzii livada mea de vise bate-a culori de primăvară și-a ramuri tremurătoare de stele deschid geamul să văd verdele câmpiei de mâine și te chem să-mi ștergi tâmpla de rouă iubito... duminică, 4
GVADRIGA SINGURĂTĂȚII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380271_a_381600]
-
atât de hulită de cel care odinioară, de la zeci de procente încredere, o făcea țăndări iar zgomotul cioburilor acoperea ce era de acoperit, îi arată azi pe mulți la ce nivel sunt de fapt. Când nu mai merge cu învârteala, miroase a muncă. Așteptăm la orizont urmarea ei firească, meritocrația, ca să fim siguri că am trecut la capitalism. Roxana ICHIM / UZPR
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94066_a_95358]
-
oamenilor, în atmosferă. Este adevărat că unele lucruri evoluează încet. De altfel, tot ce evoluează încet este și durabil. Vorbeam cu soțul meu Andrei, am remarcat încrâncenare, când intri în magazine nu găsești fața ceea zâmbitoare care te servește. Aerul miroase a încrâncenare... Se explică prin frământările etnice, economice, prin sărăcie. Prin asta a trecut și România. Dar nu poți să faci întotdeauna referire al dimensiunea economică a vieții tale, lucru care nu-l fac cei care luptă pentru românism. Dacă
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
român Vespasian (69-79) a pus foarte multe taxe, printre ele și una asupra folosirii closetelor publice (numite și vespasiene). La ironia fiului său Titus, care îi reproșa acest lucru, Vespasian a luat un ban i l-a dat să-l miroasă fiului și i-a zis: “vezi nu are nici un miros”. 11. „Bărbie”. În sensul de foarte frumoasă, cu trăsături perfecte. Păpușă de plastic cu păr blond și măsuri ideale. Ideea acestei păpuși i-a aparținut lui Ruth Handler soția fondatorului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94130_a_95422]
-
expediționari în textul său. Nici c-aș putea găsi o expresie mai potrivită dar, paradoxal, n-am cum să o dovedesc, nici măcar prin fotografii. Trebuie să mergi acolo, trebuie să o percepi cu toate simțurile. Să o vezi, să o miroși, să o guști și, vorba lui Arghezi, apoi să urli „Este”. Și acum, dacă-mi veți ierta parafraza teologic inacceptabilă de mai sus, vă invit să citiți. Atenție însă, nu în timpul serviciului, când șeful nervos și constipat urlă din biroul
INDIA CALLING! e-BOOK despre călătoria în India și Andaman, ianuarie-februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/94219_a_95511]
-
făgăduielile făcute nației în ajunul alegerilor și trec, totuși, drept reprezentanți ai voinței legale și sincere a țării... Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia și Camorra, care miroase de departe a pușcărie. Dați-mi un indiciu din care să se poate vedea că tot sistemul administrativ este direcționat împotriva populației, nu în sprijinul ei. Oare nu e caracteristic pentru tratamentul de care se bucură populațiile noastre din partea administrației
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
câte clipe din ceas? Bun rămas, eu mă duc să colind ochii mei trecători, trupul meu de pământ Văd bine, Doamne,luna sub nori melcii urcând peste case, florile nerodind, apa fântânilor seci, vremea iubirilor arse... E tăcerea, ori tu, mirosind a ninsori îmbătrânind, îmbătrânind?... Bun rămas, eu mă duc să colind!... Camelia Radulian Referință Bibliografică: Bun rămas / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1586, Anul V, 05 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Radulian : Toate Drepturile
BUN RĂMAS de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/378101_a_379430]
-
înșine. Mai mult, Sfinții Părinți ne îndeamnă să ne considerăm sub orice făptură de pe acest pământ, numai așa ne înalță Dumnezeu, coborându-ne cu mintea în iad și având permanent în fața ochilor moartea. Cel ce se înalță pe sine, nu miroase a bine, este o vorbă populară! De altfel, în cele din urmă, nu înălțimea duhovnicească pe care o atingi contează, nici duhovnicul pe care l-ai avut, nici experiența rugăciunii, ci ceea ce rămâne în sufletul tău din părtășia personală cu
DOAMNE, DĂ-MI SMERENIA TA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378167_a_379496]