1,480 matches
-
aparent"; c) primitivul nu prețuiește experiența, pentru că ea "cuprinde efectele puterii demonilor" 184 și se desfășoară capricios, neordonat; d) primitivul acordă atenție doar faptelor extraordinare; crezând că prin vorbe poate influența lucrurile, primitivul practică minciuna. Mentalitatea este instrumentul adaptării primitivului (misticului) la mediu; ea constituie și nucleul structurii aptitudinale care susține tehnica muncii proprie personalității mistice. Sporul de raționalitate al mentalității aduce cu sine o mai bună structurare a aptitudinilor de muncă, prin urmare, o mai clară conștiință a scopului. Totodată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
constituie și nucleul structurii aptitudinale care susține tehnica muncii proprie personalității mistice. Sporul de raționalitate al mentalității aduce cu sine o mai bună structurare a aptitudinilor de muncă, prin urmare, o mai clară conștiință a scopului. Totodată, modificările structurii personalității misticului semnifică o încadrare în spațiul finalității. Personalitatea amorfă a misticului, ca primă formă umană, este ea însăși "scop", fiind pregătită, după cum am văzut, de condiții biologice, psihologice etc. Dar ea nu este punctul final în procesul personalizării, așa încât, formele personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității mistice. Sporul de raționalitate al mentalității aduce cu sine o mai bună structurare a aptitudinilor de muncă, prin urmare, o mai clară conștiință a scopului. Totodată, modificările structurii personalității misticului semnifică o încadrare în spațiul finalității. Personalitatea amorfă a misticului, ca primă formă umană, este ea însăși "scop", fiind pregătită, după cum am văzut, de condiții biologice, psihologice etc. Dar ea nu este punctul final în procesul personalizării, așa încât, formele personalității care o urmează sunt posibile tocmai prin constituirea și manifestarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și realitatea în care se mișcă primitivii este mistică. Sociologul francez se referă la "societățile inferioare", la comunitățile neevoluate care trăiau și mai trăiesc încă în Africa, Australia etc. Pentru a accepta un acord între descrierile și explicațiile sale privind "misticul" și ideile lui C. Rădulescu-Motru privind același obiect, ar trebui, mai întâi, să acceptăm că "societățile neevoluate" se află pe o treaptă de evoluție care corespunde sufletului mistic în sistematica formelor personalității din personalismul energetic. Această înseamnă doar să acceptăm
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ei sentimente de respect, teamă, adorație pentru obiectele lor. Reprezentările colective constituie nucleul mentalității prelogice și mistice, diferită de mentalitatea individului din societățile evoluate. Toate practicile, credințele, ca și instituțiile societăților inferioare au la bază mentalitatea prelogică și mistică. Așa încât, misticul inundă întregul organism social și devine marca, nu doar a gândirii, ci a întregului mod de existență în comunitățile neevoluate. Mai mult decât atât, pentru a înțelege tipurile ulterioare de mentalitate, inclusiv "tipul logic", propriu societăților civilizate, trebuie să ne
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și devine marca, nu doar a gândirii, ci a întregului mod de existență în comunitățile neevoluate. Mai mult decât atât, pentru a înțelege tipurile ulterioare de mentalitate, inclusiv "tipul logic", propriu societăților civilizate, trebuie să ne raportăm la "tipul prelogic" (mistic). Ceea ce înseamnă că Lévy-Bruhl acceptă ideea unei evoluții a mentalității și a modului de viață aflat într-o legătură necesară cu tipul de mentalitate și chiar ideea prezenței în structura tipurilor ulterioare a unor trăsături mistice, idee acceptată și de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a modului de viață aflat într-o legătură necesară cu tipul de mentalitate și chiar ideea prezenței în structura tipurilor ulterioare a unor trăsături mistice, idee acceptată și de Rădulescu-Motru. "Tipurile ulterioare de mentalitate derivă din acesta (tipul prelogic și mistic n. C.). Ele trebuie să reproducă, sub o formă mai mult sau mai puțin aparentă, o parte a trăsăturilor sale"188. C. Rădulescu-Motru concepe sufletul mistic drept treaptă în evoluția formelor de personalitate. Dar semnificația aceasta este, înainte de orice, așa cum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalizate, după socotința sa, este munca. Filosoful român găsește în operele lui Lévy-Bruhl și în general în lucrările de antropologie culturală, etnologie, sociologia comunităților arhaice, probe pentru ideea sa privind existența unei prime întruchipări umane în forma sufletului mistic. Personalitatea misticului este, sub aspectul structurii sale, ca orice alt tip de personalitate; ea constituie o unitate umană de existență. Ea vine oarecum din natură, dar, totodată, se desprinde de aceasta, deschizând evoluția personalizată a energiei; este o unitate de finalitate, deoarece
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de diferențierile energetice cerute de natură, ele sunt, în comparație cu personalitatea mistică, mai apropiate și de "voința liberă" care susține sistemul aptitudinilor fixate într-un gen de muncă. În fond, condiționatul natural și Necondiționatul sunt mai apropiate de "tip" decât de mistic, am putea spune în termenii interpretării de față. Acest fapt are semnificația unei mai bune așezări a omului în ordinea universală, a unei optime utilizări, prin muncă, a energiilor lumii, dar și a unei mai stabile cristalizări a aptitudinilor într-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
păstrează locul de centru de echilibru al ordinii universale, iar personalizarea energiei capătă o nouă poziție, mai apropiată de scopul final al evoluției sale. În textele lui Rădulescu-Motru, tipul nu apare cu acest sens de intermediar între personalitatea amorfă a misticului și personalitatea profesională activă decât în contextul discuției diferențelor dintre personalismul anarhic și personalismul energetic. În alte locuri, tipul pare să aibă un sens deosebit, fără a-l exclude pe cel propus prin interpretarea de față, referitor la poziția sa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
profesională activă decât în contextul discuției diferențelor dintre personalismul anarhic și personalismul energetic. În alte locuri, tipul pare să aibă un sens deosebit, fără a-l exclude pe cel propus prin interpretarea de față, referitor la poziția sa mijlocitoare între mistic și vocație (în genere, personalitate energetică). Astfel, în Personalismul energetic, cap.II, tipul este opus personalității: aceasta din urmă "este o structură dinamică, complexă, care se descoperă din înlățuirea ascunsă a manifestărilor, iar nu din aparenta juxtapunere a similitudinilor"; pe când
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are în vedere prin termenul de personalitate, doar personalitatea energetică. Sensul termenului "tip" care se impune, pentru o sistematică istorică a formelor personalității, în orizontul unei interpretări antropologice a personalismului energetic, este cel de formă de personalitate aflată, istoricește, între mistic și profesionist și vocație. De altminteri, chiar profesionistul corespunde unui "tip", urmând ca abia inovatorul, "profesionistul de vocație", să se desprindă în mod categoric de condiția tipului, datorită unei structuri sufletești dinamice, aflată în acord cu idealul poporului, al comunității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este o personalitate. Ea este însă o personalitate tip, și nu o personalitate în corp concret, cum este cea a individului"195; b) personalitatea individului, a cărei unitate sufletească presupune o anumită diferențiere a aptitudinilor; este un produs nou față de mistic, datorat cristalizării operate de eu în structura sufletească a omului. Tipul (individual) provoacă diferențieri aptitudinale, din care se nasc deprinderi relativ constante și unitare. Patosul antropomorfizării se diminuează, crește interesul pentru muncă. Dar deprinderile, deși ordonate într-un gen de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reflexivitate a culturii rezultă tipul individual de personalitate. Jocul energiilor lumii devine mai ordonat și se lipsește în bună măsură de hainele naturale. Oricum, el pregătește personalitatea energetică a cărei formă socială este civilizația. Forma umană (care este personalitatea) ca mistic, "tip" și personalitate energetică nu se confundă cu forma socială. Aceasta din urmă este mediul extern al formei umane, care echilibrează în structura lumii elementul condiționatului natura și elementul Absolutului Absolutul însuși. În cazul misticului, forma socială este grupul; în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
umană (care este personalitatea) ca mistic, "tip" și personalitate energetică nu se confundă cu forma socială. Aceasta din urmă este mediul extern al formei umane, care echilibrează în structura lumii elementul condiționatului natura și elementul Absolutului Absolutul însuși. În cazul misticului, forma socială este grupul; în cazul "tipului", cultura; iar pentru personalitatea energetică, civilizația. (Discuția asupra formei sociale se va face în ultimul capitol.) Interpretarea personalismului energetic din unghi antropologic și discuția asupra formelor istorice ale pesonalității trebuie să introducă o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unitatea sa este relativ stabilă; finalitatea o scoate din sine și o constrânge să evolueze către o nouă unitate, cea a personalității energetice. "Tipul", ca intermediar, este multiplu și, prin urmare, poate fi gândit ca o succesiune de trepte între mistic și profesionist, trepte păstrate, într-un anumit fel, de istorie. II.3.c. Personalitatea energetică și modalitățile sale În structura formei finale a personalizării energiei (personalitatea energetică), factorii biologici, sufletești și sociali sunt mai bine armonizați decât în cazul misticului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mistic și profesionist, trepte păstrate, într-un anumit fel, de istorie. II.3.c. Personalitatea energetică și modalitățile sale În structura formei finale a personalizării energiei (personalitatea energetică), factorii biologici, sufletești și sociali sunt mai bine armonizați decât în cazul misticului și al "tipului"; personalitatea energetică este ea însăși izvor de energie. Tehnica muncii pe care ea o activează este întemeiată pe aptitudini profesionale dezvoltate și utilizate spre transformarea și stăpânirea naturii și spre împlinirea programului existențial al omului. Acesta nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în sensul specializării stricte, adică al fixării într-un gen de muncă. Pe măsură ce personalizarea înaintează, nu se produce o îndepărtare de natură; dimpotrivă, forma superioară este mai aproape de natură, cum este mai aproape și de idealul de personalizare. Astfel, aparent, misticul este mai aproape de condiționatul natural decât personalitatea energetică. El posedă de la natură dispozițiile sufletului său și condițiile structurării acestora, în jurul eului, ca personalitate; căci: "psihogeneza își are rădăcinile în biogeneză"211. Dar misticul se află în primul moment al personalizării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și de idealul de personalizare. Astfel, aparent, misticul este mai aproape de condiționatul natural decât personalitatea energetică. El posedă de la natură dispozițiile sufletului său și condițiile structurării acestora, în jurul eului, ca personalitate; căci: "psihogeneza își are rădăcinile în biogeneză"211. Dar misticul se află în primul moment al personalizării (umanizării naturii), așadar reprezintă, într-un fel, polul opus celui natural. Numai printr-o asemenea opoziție, ca mod de existență, omul de la începuturi a putut deschide un curs nou pentru evoluția lumii. Pe cât
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se ajunge, pe baza determinismului prin finalitate, este o întoarcere la sine a realității lumii, o recunoaștere de sine desăvârșită prin personalitatea energetică. Această idee este ilustrată de C. Rădulescu-Motru prin afirmarea ordinii personaliste a realității. Dar personalitatea individului (de la mistic și până la profesionist și om de vocație) are o determinare non-naturală. Ea reprezintă o configurație existențială dintr-un spațiu ce nu aparține naturii ca atare, ci culturii; numai că acest spațiu este posibil prin natură. Așa încât, deși are propria sa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
noua orientare îi va da sugestii autorului pentru repertoriul său de sintagme cu ecou abisal, între care un rol important îl deține „iluminarea”. Tot în ultima decadă a secolului, A. publică mai multe volume de eseuri sapiențiale - Terapia destinului (1994), Misticii din Carpați (1998), Psihoterapie isihastă (2000), Istorie și taină la Sf. Munte Athos (2001), Yaatra. Jurnal în India (2002) - definite de autor drept „o formă de eseu, articulat la o practică a înțelepciunii”. SCRIERI: Iutlanda posibilă, București, 1970; Mireasa vine
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
și semn, București, 1989; Muntele Calvarului, București, 1991; Memoria textului, București, 1992; Terapia destinului, Iași, 1994; India văzută și nevăzută, București, 1995; Proză, eseuri, interviuri, îngr. și introd. Constantin Blănaru, Chișinău, 1995; Un univers cu o singură ieșire, București, 1997; Misticii din Carpați, Chișinău, 1998; Păsările cerului, București, 1999; Psihoterapie isihastă, Chișinău, 2000; Istorie și taină la Sf. Munte Athos, București, 2001; Cel mai îndepărtat paradis, Cluj-Napoca, 2001; Yaatra. Jurnal în India, București, 2002; Operație pe creier sau Eros și Thanatos
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
Blaga ou le chant..., op. cît., p. 20. 917 Idem, p. 21. 918 Ibid. 919 V. Lucrețiu Pătrășcanu, " Curente și tendințe în filosofia românească ", în Scânteia, 2-115, 1945 : Blaga est accusé d'être un " écrivain mystique à influence médiévale " (" un mistic cu un vag parfum medieval ") qui s'oppose au " matérialisme dialectique [...] qui seră, sans doute, le fondement des systèmes de pensée et de recherche de l'avenir " (" materialismului dialectic [...] care va sta, fără îndoială, la baza sistemelor de gândire și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
din „Cuvântul”, Mihail Sebastian releva că numele însuși al grupului conține o declarație de principii și un program: instituirea „criteriilor” și a „spiritului critic” vizând (re)ordonarea valorilor curente ale timpului, astfel încât fractura de până atunci în spațiul cultural dintre „mistici” și „raționaliști” să fie depășită. Cu aceste mari ambiții, în loc să o depășească, C. va reactiva, într-o nouă etapă, polemica „generaționistă”. Declanșată în 1927 prin serialul lui Mircea Eliade Itinerar spiritual din „Cuvântul” și întețită de Manifestul Crinului alb lansat
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Boris Caragea, Barbu Brezianu, Anton Golopenția, Ionel D. Gherea, Constantin Floru, Nicolae Bagdasar, Gabriel Negri. Lipsa discriminărilor este evidentă: sunt împreună democrați filoamericani (Petru Comarnescu) sau filofrancezi (Mihail Sebastian), „burghezi de centru”, „stângiști și dreptiști, țărăniști și liberali, nihiliști și mistici”, plasticieni, literați - clasicizanți, moderniști, avangardiști -, sociologi, filosofi, gazetari. Publicarea arhivei lui Mircea Vulcănescu aduce treptat indicii despre organizarea asociației pe secții (cu subsecții) - cea ideologică (sau filosofică) reunind nucleul director; au mai funcționat secțiile „Teatru”, „Plastică”, „Critică și literatură”, „Spectacol
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]