943 matches
-
plivite le strâng cu scumpătate pentru hrana animalelor gospodăriei. Dicționar țintirim de cuvinte. Tarnov (ora 4). Acelaș pământ sărac, lucrat în răzoare înguste: secară și iar secară. Ogoare rectiline. Stema Lehiei, pajura încoronată. Trupe. Tarnov firmă: Szaja zsilberfewerg Saia! Locuri mlăștinoase plantate cu pini. Doi băieți balani, curățel îmbrăcați și desculți, țipă amenințători la tren ca să nu fugă așa de tare, să nu facă atâta zgomot... Iar păduri de pini în locuri mlăștinoase și aceleași culturi în răzoare bombate la mijloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încoronată. Trupe. Tarnov firmă: Szaja zsilberfewerg Saia! Locuri mlăștinoase plantate cu pini. Doi băieți balani, curățel îmbrăcați și desculți, țipă amenințători la tren ca să nu fugă așa de tare, să nu facă atâta zgomot... Iar păduri de pini în locuri mlăștinoase și aceleași culturi în răzoare bombate la mijloc tot din pricina apei de la subsol. Fazani! Vous qui avez fait fleurir le silence... Ora 5 Cracovia pe Vistula. Intrare cam ca la Iași. Oraș vechi. Păduri negre și triste de pini. [CĂLĂTORIE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
afumate ale orașelor-uzină. Se vede deși suntem încă în granița poloneză, că avem de-aface cu populație germană. Dela Benten am mers toată noaptea, am trecut Breslau și în zori de ziuă a revenit același peisagiu de pământuri sărace, năsipoase și mlăștinoase și păduri de pini. Mesteceni și pini. Pini foarte mulți, cultivați ca-ntr-o livadă, îngrijiți, tăiați frumos și rânduiți așa ca să nu se piardă nicio surcică. Și grădinuțe și culturi meticuloase. Cum ne apropiem de Berlin**, în același peisagiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
va plăti turcilor în anul 1456 - polonii se pregăteau să se întoarcă la casele lor, când un boier al lui Bogdan le-a dezvăluit planurile voievodului moldovean. Bogdan își adunase oastea la Crasna, în codrii care mărgineau valea strâmtă și mlăștinoasă a Bârladului. Aici pregătise atacul pe care voia să-l dea prin surprindere asupra călcătorilor de hotare. Dezvăluirea planurilor sale i-a salvat în parte pe poloni. Lupta s-a dat la 6 septembrie și Bogdan a întâlnit un dușman
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Înălțimea acestor dealuri nu este impresionantă, nici pantele celor din stânga Bârladului nu erau prea abrupte, dar faptul că erau acoperite de păduri, le făceau impracticabile pentru orice manevră, mai ales în situația în care nu erau cunoscute locurile. Valea este mlăștinoasă, Bârladul curgând cu dese meandre într-o luncă nu prea largă. Pământul clisos și alunecos, apa zăpezii care se topea din pricina moinei transformau valea într-un loc cu totul nepotrivit pentru desfășurarea cavaleriei. Drumul urmează pe sub poala dealului firul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ureche, la Podul Înalt. Dlugosz, Cromer, Strykowski scriau că lupta a avut loc unde erau bălțile Racovăț și râul Bârlad. Analele venețiene, Scrisoarea din Turda din 23 ianuarie 1475, Scrisoarea de la Buda din 24 februarie 1475, menționează existența unui loc mlăștinos, între două dealuri, unde turcii nu-și puteau desfășura forțele. Lupta s-a dat, așadar „în mocirla făcută de Racova pe ambele maluri, în lunca Bârladului...”. În legătură cu dispozitivul oastei care avea să-i întâmpine pe turci pe valea Bârladului aflăm
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
permanentă a acestuia cu evitarea unei confruntări în câmp deschis, acceptarea acesteia în locuri în care superioritatea numerică sau superioritatea armamentului erau în cea mai mare parte anihilate. Un cavaler greu înarmat nu se poate mișca ușor într-un loc mlăștinos sau în pădure. Iar în pădure, un țăran cu un țepoi sau coasă, pândind după un copac, îl poate răsturna de pe cal pe adversar. Domnii români au imaginat și anumite procedee tactice: simularea unui atac, apoi retragerea în fugă, atrăgându
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un vechi obicei al catolicilor din Huși și Corni, care, o dată pe an, împreună cu parohul lor, veneau în acel loc și făceau rugăciuni pentru sufletele morților. Broșteni . Denumirea cartierului Broșteni provine, probabil, de la pârâul cu același nume și de la valea mlăștinoasă cu multe broaște. Astăzi doar un cartier al orașului, a fost în Evul Mediu românesc satul cu același nume, pe care Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) îl dăruia Episcopiei de Huși. Este adevărat că în România întâlnim multe localități cu numele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
făceau parte țăranii, meseriașii și muncitorii", apreciind "meritele "claselor productive"". Tocmai de aceea, zice Ioan Derșidan, catilinarul eminescian "face parte din viață și literatură" iar explicarea lui are în vedere "rădăcinile creșterii (sănătoase) și ale pieirii, dezvoltarea organică și mediul "mlăștinos și bolnav"". Cazul acestor firi catilinare surprinde forța lui Eminescu de a impune atenției "oprobiul" față de "o dimensiune a umanului captivă interesului imediat politic". Eminescu surprinde "demonia unor personaje pe fundalul social-istoric, ori pehlivănia și viclenia, parvenitismul, vanitatea și adaptarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
despărțea în două. De acolo, drumul din dreapta ducea spre platoul Marila și spre Oravița, în timp ce drumul din stânga șerpuia pe o pantă lină, coborând dea lungul văii însoțită de un firicel de apă cristalină ce se oprește într-o baltă mlăștinoasă. Drumul șerpuia în continuare pe lângă mlaștină, la capătul cărei se încrucișa cu calea ferată, care urcă dinspre platoul de exploatare a cărbunelui, Ponor. În acel punct de încrucișare a celor două drumuri, adică cel de fier și cel de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
televiziunilor noastre se aseamănă foarte mult cu cel al oilor în turmă: se duce una întrun loc și apoi toate dau năvală după ea. De cele mai multe ori, după cum spune și vorba din popor, se duc „de râpă“ sau în zone mlăștinoase și pestilente. Descoperă ProTV deliciile știrilor de la ora cinci, cu babe violate, amante hăcuite și bețivi înjunghiați la cârciuma satului? Se iau toate după ea. Prinde mare drag aceeași televiziune de maneliști? Personajele cu ghiul, lanțuri de aur și cu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Amazonului. Zona respectivă este numită El Oriente și, deși acoperă aproape jumătate din suprafața Ecuadorului, adăpostește doar vreo 5% din populație și pare să dețină recordul la analfabetism și sărăcie. Nu este greu de înțeles de ce: pădurea tropicală și terenul mlăștinos permit prea puțin culturile agricole. De fapt, zona supraviețuiește din turism și petrol, ambele destul de neprietenoase pentru mediu. Jungla este presărată cu câteva hoteluri (lodges) luxoase, care oferă un pachet turistic complet, inclusiv tur cu barcă cu motor pe apele
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
prăfuite și destul de scorojite, presărat cu câte un magazin universal din loc în loc. Fără doar și poate, partea asta din Ecuador este mai săracă decât părțile vestice, iar peisajul s-a schimbat radical. Trecem prin câmpuri prăfuite înconjurate de lacuri mlăștinoase, cu câte o colibă pricăjită pe ici-colo, majoritatea neterminate sau sprijinite în vreun par mai lung. Apar păduri tropicale în care ne acompaniază un zgomot ciudat, un fel de mixtură între cântece de greieri, de păsări și țipete de maimuțe
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
îndemnul hotărât al mamei lor îi făcură pe cei doi feciori să acționze imediat. Lăsară sapele la pământ, înșfăcară cele două vițe groase ale buturugii, ce le tăiaseră în drumul spre ogor și o luară la fugă călcând în smârcurile mlăștinoase din vale, care îi împroșcau cu apă murdară. Ajunseră lângă Costache și începură să-l lovească cu cruzime, neoprindu-se nici când moșul lor era doborât la pământ. Caii urcă pe drumul bine știut de ei. Se opresc la casa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de 10-15 metri înălțime, din familia Myrtacee. Am mers aproape 1 kilometru pe jos, prin ierburi înalte de un stat de om, printre liane și tufișuri, arbori și crengi căzute la pământ, acoperite de mușchi. Prin unele locuri terenul era mlăștinos și mustea de apă. Drumul ni-l deschideau doi tineri înarmați cu "macete" pe care le mânuiau în dreapta și-n stânga. Înaintam cu greu și noroc de faptul că vremea ținea cu noi. N-am rezistat prea mult la acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
iunie 1906 era Încă În stadiu larvar pe o plantă umbeliferă de la marginea drumului; dar În cursul acelei luni am Învățat vreo douăzeci de lucruri elementare și Mademoiselle vorbea deja de un drum prin pădure ce ducea la o poiană mlăștinoasă plină cu mici Fritillaria cu margini perlate (denumiți astfel În primul meu manual, de neuitat pentru mine, căci nu și-a pierdut nici până acum vraja, Fluturii din Insulele britanice, al lui Richard South, care tocmai apăruse În perioada aceea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vizită unui fluture cunoscut În habitatul lui specific, pentru a vedea dacă a apărut pe lume și dacă da, ce mai face. A venit o zi de iulie - prin 1910, probabil - când am simțit Îndemnul de a explora vasta Întindere mlăștinoasă de dincolo de râul Oredej. După ce am mers de-a lungul râului vreo patru-cinci kilometri, am găsit o punte șubredă de trecut cu pasul. În timp ce treceam râul, am zărit În stânga mea colibele unui cătun, meri, trunchiuri roșietice de pin Înșiruite pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
acea nocinaia fialka a poeților ruși), un micuț Fritillaria mohorât, purtând numele unei zeițe scandinave, a trecut În zbor, foarte jos, abia atingând ce era În jur. Frumosul Cordigera, un fluture ca un giuvaer, zumzăia pe deasupra Întregii suprafețe a uzinei mlăștinoase care-i furnizează hrana. Am urmărit fluturi Sulphur tiviți cu trandafiriu și fluturi Satyr ca marmura cenușie. Ignorând țânțarii care mișunau pe antebrațele mele, m-am aplecat mormăind de plăcere, pentru a adulmeca un lepidopteron presărat cu argint pulsând În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fost nimic în comparație cu bătăile inimii care, după despărțirea noastră, mă urmăresc hărțuindu-mă. În fond, am o inimă grea și o mână la fel (de plumb) ca să-ți pot scrie senin. Cât despre spirit, să nu mai vorbim: el e mlăștinos! Tocmai l-am părăsit pe prietenul nostru Lütfi, care venise să-mi aducă solidaritatea lui plină de sunete. În fond, aș vrea să fac precum regele David, să mă închid în camera mea și să plâng singur. Dar n-am
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de 10-15 metri înălțime, din familia Myrtacee. Am mers aproape 1 kilometru pe jos, prin ierburi înalte de un stat de om, printre liane și tufișuri, arbori și crengi căzute la pământ, acoperite de mușchi. Prin unele locuri terenul era mlăștinos și mustea de apă. Drumul ni-l deschideau doi tineri înarmați cu "macete" pe care le mânuiau în dreapta și-n stânga. Înaintam cu greu și noroc de faptul că vremea ținea cu noi. N-am rezistat prea mult la acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
e un nume celebru. Este fondatorul Nomadelfiei, un sat autonom și parohie, prezentă de-acum și pe hărțile geografice. Nu e departe de Grossetto, dar a apărut din nimic; don Zeno cu nomadelfienii lui a împlântat-o pe un teren mlăștinos și pustiu. Era 14 februarie 1948. Constituția noului popor a fost semnată pe altar. Numele, de rădăcină grecească, înseamnă: Fraternitatea e lege!». Zeno Saltini (1900-1981) s-a născut la Fossoli din Carpi (Modena). S-a înscris la Facultatea de Jurisprudență
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
plecă la treburile sale. C. SANDU-ALDEA C. Sandu-Aldea (1874-1927) e un diletant care-și propune să descrie viața din satele depărtate de "orașele în care s-a încuibat maimuțăreala idioată a unei vieți străine de sufletul romînesc". Șesurile Bărăganului, regiunea mlăștinoasă a Dunării sunt descrise cu o vie percepție. Nuvelele aduc tot oameni aprigi: hoți de cai, hoți de porci, dezertori, vechili. Continuând idei din Lipitorile satului și Tănase Scatiu, Sandu-Aldea a căutat să expună în Două neamuri lupta țăranilor cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cuta humerală a elitrelor este dispusă oblic, iar la baza elitrelor lângă scutel este prezentă o gropiță adâncită fină. Suprafața elitrelor netedă, nepunctată, cu o pubescență formată din peri rari și lungi, dispuși oblic. Picioarele subțiri. Element central-european. Pe terenurile mlăștinoase din preajma apelor. l=1,8-2,0 mm. 11 Euconnus hirticollis Illiger (subtilis Grimm.) Dorsal negru-unicolor. Antenele și picioarele roșcate, măciuca antenelor și a femurelor sunt de regulă maronii sau negricioase. Palpii galben-roșcați. Pronotul ușor punctat, aproape în întregime pubescent. Elitrele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ochii mici dar bine vizibili. Fruntea după ochi prezintă câte un păr supraorbital. Pronotul neted, aproximativ la fel de lung și de lat. Elitrele oval-alungite, discul elitrelor prezintă 3 rânduri de puncte fine. Baza elitrelor cu un păr setiger median. Pe terenuri mlăștinoase sub pietre și în frunzar. l=2,0 mm. 11 Genul Ablepton Frivaldszky Capul mic, transvers, atingând 1/3 din lățimea pronotului, cu marginile laterale ușor rotunjite. Ochii rudimentari, uneori ei se prezintă sub forma unor pete pigmentare. Vertexul prezintă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
roșcat-maronii sau maroniu negricioase. Picioarele întunecate ori roșcat-maronii de nuanță deschisă. Partea dorsală a corpului are o pubescență rară, relativ alungită. Vârfurile elitrelor trunchiat-rotunjite, iar suprafața lor prezintă o punctuație neevidentă. Vârfurile antenelor ating jumătatea corpului. Specie europeană. În locuri mlăștinoase, sub resturi vegetale descompuse. l=0,8-0,95 mm. 6 Ptenidium pusillum Gyllenhal (apicale Er., evanescens Matth.) Dorsal ușor convex, negru, prevăzut cu o pubescență albicioasă, rară. Elitrele adesea maroniu-închise, sau castanii de nuanță mai deschisă spre vârf. Antenele cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]