15,766 matches
-
Corporation, fusese captivată de povestea de cel care îmi luminase copilăria cu branșă a lui Chemico). Pentru a dragoste pentru care intervenise, poveștile sale. Fost senator și limita coroziunea oțelului inoxidabil, făcea parte din spuma societății ministru în Imperiul Otoman, ‘Moș Stamicarbon introducea în reactor vieneze care pe atunci se comporta, Nae’, creatorul lui Haplea, era un oxigen în scopul de a regenera cel puțin întru cultură, ca și cum încă om de o cultură deosebită. Bolnav continuu stratul protector de oxid de
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
Și mai este ceva aici: pe lângă partea de formare personală (plus, copleșitoare, imaginea în negativ a mamei sale, pe care o „ura”), sunt pagini întregi de evocare a meseriilor bucureștene dispărute și a copilăriei în mahalaua Oborului și pe Calea Moșilor - pagini de mare culoare, farmec și pitoresc melancolic. Tot așa cum nenumărate figuri de scriitori ai epocii - unii activi și în prezent - populează paginile amintirilor (printre ei, o figură misterioasă, un anume Mitică Peristeri, poet, care, „pe la începutul anilor ’50, își
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
făceam cam opt-nouă chema Gogea Mitu, numele lui de circ, numele adevărat fiind ore. Noaptea rămâneam în capitală. Într-o seară de iunie, neGogu Ștefănescu. Probabil de la Gogea Mitu, uriașul de am dus amândoi la circ, la Obor, în „Târgul Moșilor”. Nimic nu aproape doi metri și jumătate care la o masă obișnuită mânca mi-a atras atenția mai mult ca omul-gigant. Cred că avea în jur douăzeci și cinci de ouă, o pâine mare, un pui fript, bea doi litri de 20
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
numele țării prin lume, dar au avut amândoi un sfârșit tragic. cartofilor. Poștașul abia putea să numere multele bancnote Cauza? Invidia. 62 Pe la 8-9 ani părinții mei, destul de înstăriți, chiaburi ai regimului comunist, m-au dus la Pitești, în Târgul Moșilor, să văd un spectacol de circ ce mi-a rămas adânc întipărit în imaginea copilăriei mele. Își aproviziona prăvălia de la negustori renumiți din Pitești. Parca Pakardul în fața prăvăliilor Cazangiu sau Sufleris pe Strada Mare, neîncăpătoare pentru parada zgomotoasă a circarilor
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
gurilor-cască între care mă număram și eu, copilul privind circul din cabina bombată a camionului pe a cărei ușă scria cu vopsea albă - viteza maximă 30 km/h. Toate acestea fac parte dintr-o imagine a copilăriei. Spectacolul din Târgul Moșilor începea pe la 3 după amiaza, de fapt primul spectacol, că mai urmau încă două până peste ora 9 seara. Programul desfășurat de circari, îl știau pe dinafară, le intraseră în sânge; același lucru de ani de zile. Așa că am rămas
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
cm. Ce, eu m-am lăsat de ei? Am mers la Curtea de Argeș pe genunchii uriașului « Om de fier ». Seara aveau spectacol în târgul de la Sfântă Mărie. Să revin, l-am văzut din nou în arenă pe Titu Boldescu în Târgul Moșilor la Pitești, aceleași numere, același final, lupta liberă cu un curajos din tribună câștigată bineînțeles de Omul de fier. După spectacol, tata s-a întâlnit cu Boldescu care m-a luat ca pe un fulg în brațe, m-a sărutat
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
definitiv afacerea. Răpus de eforturile făcute în arenele circurilor, T. Boldescu a murit uitat de lume, uitat de cei care l-au aplaudat ani de-a rândul. Înainte să-și dea obștescul sfârșit, câțiva ani putea fi zărit pe Calea Moșilor, înalt, negricios, singur și trist. Încă un român uitat de lume - OMUL DE FIER. 63
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
Crăciun, informează Mesagerul de Hunedoara. Autor: Adrian Stroescu Potrivit acestui proiectului de hotărâre, va avea loc „reabilitarea iluminatului festiv” în cinci zone ale orașului Uricani. De asemenea, aleșii din Uricani au votat pentru montarea de țurțuri luminoși, de figurine cu Moș Crăciun, împodobirea bradului cu plase luminoase. Pentru că nu aveau prinși în buget banii necesari pentru țurțuri și Moși Crăciuni, aleșii locali au ales să ia bani de la Sănătate și Autorități Publice. Nu toți consilierii au fost de acord cu acest
La Uricani, consilierii au decis: Ţurţuri şi Moşi Crăciuni de sărbători din bugetul alocat sănătăţii () [Corola-journal/Journalistic/24681_a_26006]
-
festiv” în cinci zone ale orașului Uricani. De asemenea, aleșii din Uricani au votat pentru montarea de țurțuri luminoși, de figurine cu Moș Crăciun, împodobirea bradului cu plase luminoase. Pentru că nu aveau prinși în buget banii necesari pentru țurțuri și Moși Crăciuni, aleșii locali au ales să ia bani de la Sănătate și Autorități Publice. Nu toți consilierii au fost de acord cu acest proiect, mai ales că suma este foarte mare pentru bugetul local. „Mi se pare o sumă foarte mare
La Uricani, consilierii au decis: Ţurţuri şi Moşi Crăciuni de sărbători din bugetul alocat sănătăţii () [Corola-journal/Journalistic/24681_a_26006]
-
În plus, la Uricani e iluminat vechi. E frumos să avem și noi ce-i frumos. Ce dacă suntem în an de criză? La noi e criză tot timpul”, a adăugat Cornel Braia. La Uricani, consilierii au decis: Țurțuri și Moși Crăciuni de sărbători din bugetul alocat sănătății
La Uricani, consilierii au decis: Ţurţuri şi Moşi Crăciuni de sărbători din bugetul alocat sănătăţii () [Corola-journal/Journalistic/24681_a_26006]
-
strada Brașov, Bulevardul Timișoara, strada Valea Oltului, până la terminalul "Valea Oltului". Linia N123 va funcționa pe traseul actual, între Piața Unirii și "Lacul Tei", pe traseul: Piața Unirii (Aleea II), Bulevardul I. C. Brătianu, Bulevardul Corneliu Coposu, strada Sfânta Vineri, Calea Moșilor, strada Armand Călinescu, strada Vasile Lascar, Bulevardul Dacia, strada Alecu Russo, strada Tunari, strada Barbu Văcărescu, strada Eugen Botez, strada Gheorghe Bănciulescu, Calea Floreasca, strada Ceaikovschi, strada Barbu Văcărescu, Bulevardul Lacul Tei, "Lacul Tei", cu întoarcere pe Bulevardul Lacul Tei
RATB modifică traseele de noapte. Vezi noile rute () [Corola-journal/Journalistic/23947_a_25272]
-
Văcărescu, Bulevardul Lacul Tei, "Lacul Tei", cu întoarcere pe Bulevardul Lacul Tei, strada Barbu Văcărescu, strada Ceaikovski, Calea Floreasca, șoseaua Ștefan cel Mare, strada Tunari, strada Alecu Russo, Bulevardul Dacia, strada Vasile Lascăr, strada Armand Călinescu, strada Sfânta Vineri, Calea Moșilor, Bulevardul Corneliu Coposu, Piața Unirii (strada Halelor, Aleea III, Aleea II).
RATB modifică traseele de noapte. Vezi noile rute () [Corola-journal/Journalistic/23947_a_25272]
-
festive, fără a neglija ținutele de ocazie pentru cel mai tânăr membru al familiei, micuța Ingrid. “Ingrid, de Crăciun, a îmbrăcat o ținută de crăciuniță, iar de Revelion a schimbat două toalete speciale pentru acea noapte. Bineînțeles că a venit Moș Crăciun. (...) A primit foarte multe jucării, acum e în perioada în care se bucură de orice jucărie muzicală”, a spus Simona Patruleasa. Anul care tocmai s-a încheiat a fost cel în care prezentatoarea Știrilor Kanal D și-a îndeplinit
Simona Pătruleasa a petrecut primele sărbători ca mămică () [Corola-journal/Journalistic/23979_a_25304]
-
o incursiune în istoria umorului la TVR în emisiunea Înainte și după Toma, o producție despre vedetele care au realizat de-a lungul timpului scheciuri celebre la TVR. Trupa Distractis are duminică, de la 21.00 un program special dedicat lui Moș Crăciun. TVR 2, în direct de la Vatican TVR 2 transmite ediții speciale cu transmisiuni directe de la Vatican. Sâmbătă noaptea, în Ajunul sau Vigilia Crăciunului, TVR 2 transmite Sfânta Liturghie a Nopții Sfinte celebrate de Papa Benedict al XVI-lea. A
Ce putem vedea la TV de Crăciun. Mihaela Rădulescu vs Serviciul Român de Comedie () [Corola-journal/Journalistic/24126_a_25451]
-
anul 2010 și 526,82 lei în 2009. Tipurile de cadouri pe care respondenții intenționează să le cumpere sunt articolele de îmbrăcăminte/încălțăminte (45,8%), cosmetice/parfumuri (34,8%), ciocolată/cafea (29,2%) și jucării (28,6%). Pentru cadouri de Moș Nicolae, 73,9% dintre persoanele intervievate au oferit cadouri celor dragi, suma medie cheltuită în acest scop fiind de 123,86 lei. În ceea ce privește Revelionul, 88% dintre respondenți intenționează să-l petreacă în țară, în timp ce numai 4,7% vor pleca în
STUDIU: Românii nu sunt dispuşi să cheltuie bani de Sărbători. Ce intenţii avem de Revelion () [Corola-journal/Journalistic/24233_a_25558]
-
al cărui nume stă scris și astăzi pe clopotul bisericei din Pipirig. Ciubuc Clopotarul tot din Ardeal știa puțină carte, ca și mine, și apoi a pribegit de-acolo, ca și noi, s-a tras cu bucatele încoace, ca și moș Dediu din Vînători și alți mocani, din pricina papistășiei mai mult, pe cîte știu eu". În ciuda multor amănunte date în acest pasaj, autorul încurcă vizibil lucrurile. De fapt, demonstrează dl Teodor Tanco în cartea sa Lumea transilvană a lui Ion Creangă
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
foarfeca lui cea mai bună nasturi de carton, răsucește coifuri din hîrtie lucioasă, atîrnă dintr-un colț în altul al camerei ghirlande împletite, aprinde lumînările din brad, pune artificiile pe calorifer, îndreaptă încă o dată fundele cutiilor împachetate în inimioare și Moș Crăciun și brăduleți și reni și fulgi expandați de zăpadă, uite-atîta de mari. E îmbrăcat în smoching, are un papion cu fluturași movalii și șosete lila. Șampania are 40C. Se aud vocile colindătorilor și ale băieților negri din background. După ce
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
trebui să scoți bateriile din scorbura copacului// ramurile își încetează mișcarea// cîțiva cîini vagabonzi se opresc/ lîngă zidul casei de alături/ adulmecînd un șir de căcăreze// și se mai vede piciorul unui mort/ care tocmai dă colțul străzii/ deghizat în Moș Crăciun// la sfîrșit închide ferestrele tabloului// și întoarce-l cu fața la perete// acolo zăpada nu este altceva decît o apă/ care vopsește pielea în albastru? (tabloul). Motivul tabloului e recurent: "după colț chiar în spatele ușii/ atîrnă un tablou/ într-o ramă
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
de liceu (Harry din titlu), care îi reamintește, celui sleit în cotidian, ce bine scria pe vremuri, ce mare scriitor promitea să devină; hotărît să-l facă să scrie din nou, Harry, psihopat simpatic, cu bani și cu generozitate de Moș Crăciun, se simte obligat să facă curățenie în jurul "scriitorului", ca să-i asigure condiții optime de creație - drept care începe prin a-i lichida părinții și fratele, și se pregătește să treacă la nevastă și copii! Filmul se termină cu o sumă
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
sale la răscrucea stihiilor, dar și a năvălirilor turcești sau, mai nou, a stăpânilor de pripas, cum ar fi cea a arhontelui Demetriu Caraminu, parvenit tocmai de la Țarigrad. Introducerea în starea de fapt a acelor locuri și vremuri o face moș Dobre din Ciupag, un sat de moșneni, inca nevitregit de setea maladiva de putere a ciocoiului levantin. Figură preapocaliptică, căci "e că fiara cea cu șapte capete de care scrie în Cartea Sfântă că se va arăta în vremea de
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
Ciupag, un sat de moșneni, inca nevitregit de setea maladiva de putere a ciocoiului levantin. Figură preapocaliptică, căci "e că fiara cea cu șapte capete de care scrie în Cartea Sfântă că se va arăta în vremea de apoi". Tot moș Dobre, un fel de staroste al înțelepciunii și eresurilor dar și al codurilor omeniei, ne deslușește ce e Tragă Șerpilor din Pădurea Boancelor: un fel de sălaș negru al duhurilor necurate, un labirint de viroage și smârcuri bântuite de Ucigă
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
toaca, de stârvuri și târâtoare sub care s-ar fi îngropat o comoară. De care află prin mărturia ocnașului Buzdrună negustorul de vite Schuster și comandantul poliției imperiale, Werner, amândoi din Sibiu. Legătură cu protagoniștii teleormăneni (Caraminu, feudalul de la Izvoarele, moș Dobre, prezent la Fântână Trăsnita, loc de popas spre târgul de la Glavacioc și de taifas, călugărul Teodosie Hoinarul, Enea, tânărul ciupăgean răzvrătit și scăpat de la spânzurătoare ș.a.m.d.) o face pitorescul ardelean Patru Cărătuș, deghizat în cow-boy, negustor de
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
leșieticele nuvele ale lui Gane, cu schițele lui Iacob Negruzzi din Cópii după natură (care nu erau deloc poporane) nu se putea argumenta o teorie estetică de o asemenea importanță în epocă. Existau, e adevărat, poveștile lui Creangă (din 1875 Moș Nichifor coțcariul și, din 1881, primele două părți din Amintiri din copilărie). Din păcate, Maiorescu nu a avut conștiința înaltei valori a artei lui Creangă, nedeosebind-o mult de folclorul de aleasă condiție. Așa se întîmplă că în sumarul celor
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
de a înfățișa - din interior! - oameni și medii nefamiliare scriitorului. Satira e tezistă afară din cale, iar caricatura lumii bune, văzută caragealian, e calpă. Ca și personajele sale autentice, prozatorul nu-și putea înstrăina condiția. Scriitorul a trăit drama unui moș Mărian, fără a fi avut tăria să recunoască eșecul (Ultimul armaș) strădaniei de a întrupa artistic o lume străină din material pe care nu-l cunoștea și, de aceea, nu-l putea stăpîni. Noroc că există, din lumea urbană, capodopera
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
știrb, care ne-a făcut mizerii, crezând că sunteți agenți capitaliști. Împreună cu George Bălăiță vizitaserăm cele mai democratice țări din Europa, poate, Finlanda, Suedia, Danemarca. Studiasem cu folos împreună nordul continentului, iar dacă ni s-ar fi spus: "Cereți, dragii Moșului, că vă dă moșul orice, numai să fiți cu grijă", am fi făcut drepți înaintea Tatălui ceresc, și am fi strigat într-un glas: "Dă-ne, Doamne, Finlanda. Că și Ție îți place, fiind culcușul Tău divin". Bineînțeles, am fi
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]