11,461 matches
-
domnule Moisil, Mulțămesc pentru gentila scrisoare de la 20 curent care mi-a făcut plăcere. Aci alăturat înapoiez corecturile. Îți sunt foarte recunoscătorpentru grija ce-o porți extraselor mele. 6 Alăturez și titlu pentru copertă. În curând vei primi și Dosarul moșiei Răcăciuni 7 pentru Rev[ista]Arhivelor. Vărul meu P.P. Panaitescu 8 a tradus singurul document slavon ce nu-l puteam traduce. Mă bucur că voi avea plăcerea să-ți arăt mănăstirile de pe aci! Aș dori însă ca să vii acumîn luna
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
Karadja - Un dosar de porunci de la Ioan Sandu Sturdza Voievod în Revista Arhivelor, Volumul 1, nr. 1-3, 1924-1926, p. 39-54. [Extrasul s-a imprimat în Tipografia Curții Regale F. Göbl fii, 1924, 16 pagini]. 7. Constantin I. Karadja - Dosarul unei Moșii Domnești(Răcăciunii) în Revista istorică, 12, nr. 7-9, iulie-septembrie 1926, p. 221-250. Nu a fost publicat în Revista Arhivelorașa cum intenționa autorul. 8. P.P. Panaitescu (1900-1967), istoric și unul dintre cei mai însemnați slaviști. Autorul menționează: „Pentru traducerea din limba
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
mahalalelor sordide, alta a strălucitoarei protipendade - care corespund adevăratului statut social al lui Petru Anicet (capătul dinspre Fundătura Mătăsari, Pache Protopopescu- șoseaua Iancului-șoseaua Pantelimon), precum și statutului dezirabil, căci nici unul din frați nu abandonează ideea reabilitării sociale și financiare, a răscumpărării moșiei Arvirești (cum am arătat deja, toponim neîntâmplător, numele mamei lui Eliade fiind Arvira, iar localitatea natală a acesteia numinduse, după cum o afirmă una dintre mătușile acestuia, Arvirești). De altfel, chiar în debutul ultimei părți a trilogiei generaționiste, Viață nouă, întâlninduse
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
natală a acesteia numinduse, după cum o afirmă una dintre mătușile acestuia, Arvirești). De altfel, chiar în debutul ultimei părți a trilogiei generaționiste, Viață nouă, întâlninduse cu Ștefania în Gara de Nord, Petru Anicet își deconspiră intenția de a merge să-și vadă moșia de undeva de pe malul Oltului, pe care are de gând să o răscumpere când va fi „bogat și celebru”. Regăsim, prin urmare, aceeași schemă balzaciană, despre care Moretti observa că presupune doi poli - unul corespunzând situației și statutului real al
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
etimonul compus din arhaicele hlaf (pâine) + weard (paznic, păstrător), eng. lord a avut inițial sensul de ’stăpân al pâinii, al casei’. Ulterior, în Evul Mediu, ’la’eard a fost contaminat omofonic de scoțianul laird, ‘stăpân al unei proprietăți, al unei moșii’, rezultând eng. lord, ‘domn’. Ajungem astfel la substratul celtic și la scoțianul laird, glosem care ascunde după o dentală protetică străvechiul lair al legendelor celtice. Prin transfer semantic, lair, ar însemna, în opinia noastră, nu doar ’domn, stăpân al locului
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
reușesc să facă diverse afaceri bune cu statul cu diverse entități private, care au legătură cu statul român, cum ar fi Gazprom-ul în cazul Ioanei Băsescu. Dar la domnnul Pricop înțeleg că sunt probleme aproape penale pentru că afacerea cu retrocedarea moșiei Brătienilor, în afară de faptul că a fost blocată la ANRP. Domnul Pricop și cu asociații au omorât-o în acte pe una dintre moștenitoare pentru a obține retrocedarea. Ar trebui să fie cumva o problemă, nu legat de nuntă. Este, conform
Mugur Ciuvică, despre căsătoria în secret a Ioanei Băsescu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29815_a_31140]
-
tata și Alecsa Tarangul erau nedespărțiți. întors în Moldova, Gheorghe Duca fu prins de Poloni și omorât la Liov. Tata cu oamenii săi s'a întors în Ucraina. După doui ani a venit la Boian să mă ia de la bunici. Moșia Berești a familiei Tarangul fiind în apropiere el trecu pe acolo și se văzu pentru ultima oară cu prietenul său Alecsa. Bunica mea dinspre tată era născută Apostol. Un văr al tatei colonelul Pavel Apostol avea un fiu Daniel căruia
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
existenței, ediție îngrijită, în colaborare, de Al. Oprea, s-a ocupat de același indispensabil indice. Alcătuit, ca obligație de serviciu, de o novice, indicele cuprinde "tot felul de făpturi, printre care și curcanii și curcile crescute în ferma de la Sionu, moșia de zestre a lui Mateiu". Numele lui I. L. Caragiale lipsește însă din indice, fiindcă în textul matein el apărea doar sub forma tata. În schimb este prezentă... Marghioala din expresia "tron Marghioalo", și Mița (biciclista). A fost preocupat, în cronicile
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
aspirații. Aceia dintre cititori care, născuți în comunism, nu au decît o idee vagă despre ce înseamnă sentimentul proprietății, pot să fie contrariați de imaginea mulțumită de sine a lui Dim Cozianu, care, abia intrat în postura de proprietar de moșii și acareturi, sprijinindu-se bine în perne, se simte "ca un bărbat și un stăpîn". Chiar și femeile, în loc să se "abandoneze" vrajei erotice, îi privesc pe bărbați fie ca pe niște moșii îmbietoare, fie ca pe unele arvunite dar neadjudecate
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
care, abia intrat în postura de proprietar de moșii și acareturi, sprijinindu-se bine în perne, se simte "ca un bărbat și un stăpîn". Chiar și femeile, în loc să se "abandoneze" vrajei erotice, îi privesc pe bărbați fie ca pe niște moșii îmbietoare, fie ca pe unele arvunite dar neadjudecate, fie "cu plăcere sătulă, mulțumită, de proprietar" în toată regula (vezi cazul Cleopatrei Cozianu). însăși iubirea de țară înseamnă pentru ei iubirea de proprietate, de ce e "al tău". Istoria emblematică a Davidei
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
Țara făgăduinței toți sunt egali și nu există nici o viață ilustră mai apoi condamnându-l că nicio biografie recomandată de biroul hotărârilor celor mai juste n-a încăput în Viețile ilustre Fragment ionescian Țară de Sus? Țară de Jos? Desțărată moșie Fără Hristos. Curge prin apă Un râu de granit - Alo, Apusul! - N-ai cumva nevoie De Răsărit? - Alo, cei de sus! Dar trageți odată cortina sau apa să înceteze actul final impostorul și chemați la rampă autorul! Satul fără niciun
Poezii by Ion Hadârcă () [Corola-journal/Imaginative/2498_a_3823]
-
un tren în mers, prin gări necunoscute ei, cu ochii la amintiri care fug și, pe-alăturea cu drumul, un cal bălan ca tinerețea, care-i vine și-i pleacă de sub fereastră. Așa o stampă, scoasă din timpul vacanțelor la moșii, cînd se putea scrie, fără grijă, despre melancoliile între două halte, de doamnă pățită, cu voaletă, iscă, azi, oarece suspiciuni. Mai ales că inactualitatea, pată grea, a ros, în anii '70-'80, prestigiul romanelor de iubiri provinciale, caline, încete. Proteguite
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
afaceriști murdari, vă oferă o sarsana plină vârf cu bijuterii (Nouveau style, Fabérgé etc.) veți cere timp de gândire? Sau, ca să n-o dezamăgiți, veți duce generozitatea până la capăt și veți accepta? La alte vizite când vă va firitisi cu moșii, păduri, lacuri și turnuri, nu o veți considera în familie? Viața se poate schimba, pronunțând un da sau un nu, paradoxal în rău, când ai spus da, și în bine, când ai zis nu. Arareori, când ai zis: și da
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundată/ Un Șirag de piatră rară/Pe moșie revărsată...”. Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexe Mateevici, care a trăit numai 29 de ani! AȘa este limba este o „comoară” cel mai important element al existenței unei națiuni. „Mult e dulce Și frumoasă/ Limba ce-o vorbim
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
încercat să așeze școala românească pe alte precepte decât cele impuse de biserică, unde dascălii ZIUA LIMBII ROMÂNE 31 august greci îi învățau pe copii psaltirea. Influențat de curentele postrevoluționare din Franța, unde fusese de câteva ori, el înființează pe moșia sa din satul Golești Muscel (lângă Pitești) o școală gratuită pentru oricine voia să se înscrie. Elevii puteau fi copii de boieri, negustori și chiar de robi. Deschiderea școlii a avut loc la 1 mai 1826 și aici se învăța
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
încurcase stăpâna. Conița Olga Sâmbure, bunica mea Olga Sâmbure, nevasta generalului... O figură! De ce mi-am amintit, taman acum și aici, de ea, o bătrână cu Alzheimer? Doar am conștiința împăcată. I-am lăsat conacul, cea mai mare parte din moșia recuperată de la comuniști, lada plină cu giuvaieruri, și pe care ea, iresponsabilă, continuă să țină reșoul electric, ibricul, zaharina și o cutie în care a fost cândva cafea Columbia. Ce mai vrea de la mine?! Când vine vorba despre bătrâna uitată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cântau “Când rândunele trec în zbor și lumea toată e a noastră/ Cele mai frumoase flori cresc aici, în țara noastră...” - Tăceți din gură, nu mai grăiți treanca-fleanca!... Țara mea nu-i aici, patria mea e acolo, țara mea e moșia pădurilor de mesteacăn, forever! Am început să plâng. Mă străpungeau amintirile așa cum te străpung scoicile sfărâmate, până la sânge. Mă seca dorul de mama. Tata a vrut să ne luăm tălpășița, dar s-a lăsat pâcla peste granițe. După două luni
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
cu siguranta le cunoașteți, dar unele sunt ceva de excepție. Citește tot... România are o mulțime de locuri de vis, dar problema este că oamenii nu vor să le descopere, la Vârful Câmpului din Botoșani am avut ocazia să vedem Moșia Căi de Vis în cadrul unei degustări de vinuri Gramma, loc unde am fost întâmpinați de către actorul Daniel Balade. Citește tot...
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/96309_a_97601]
-
Park Chan-wook (Oldboy, Thirst), distins la Cannes cu Prix Vulcain de l'Artiste-Technicien. Celebrul regizor sud-coreean adaptează românul Fingersmith, de Sarah Waters, mutând acțiunea din epoca victoriana în Coreea anilor 1930, în perioada ocupației japoneze. O slujnica vine pe o moșie întinsă, stăpânita de o femeie și de unchiul ei tiranic, cu un plan secret. Totul merge conform planului, până când cele două femei descoperă emoții neașteptate. Din cauza scenelor de sex, filmul este interzis celor sub 18 ani, în anumite țări. Un
Les Films de Cannes à Bucarest [Corola-blog/BlogPost/96686_a_97978]
-
Carastelec, Liliac, Gramma, Petro Vaselo, Crama La Salina, Avincis, Aurelia Vișinescu, Cramele Recas, Crama Ratesti, Crama Oprisor, Alira, Budureasca, Vitis Metamorfosis, Domeniul Vladoi, Crama Hermeziu, Domeniul Bogdan, Crama Basilescu, Licorna Winehouse, Serve, Prince Stirbey, Crama Bauer, Villa Vinea, Cramele Halewood, Moșia Galicea Mare; producători din Republică Moldova: Gitana Winery, Chateau Vartely; importatori: Vinimondo, Moet&Hennessy, Tepaso. Pe toată durata târgului va avea loc o expoziție de arte vizuale care are ca principal subiect de creație ”Vită Vie”. Artiști contemporani recunoscuți și
WINEUP® FAIR IN TRANSYLVANIA [Corola-blog/BlogPost/96682_a_97974]
-
a impresionat încă din momentul descinderii. Epistolele trimise profesorului și junimistului Constantin Meissner (1854- 1942) conțin informații, mărturii și evocări privitoare la familia lui Aristide Caragea, la acest fermecător și binecuvântat loc de meditație, la oamenii din sat și de pe moșie și, mai ales, la lecturile și cercetările pe care le întreprinde în cei doi ani cât a fost dascăl în Grumăzești. Epistolele reproduse aici, încă necunoscute, se constituie, de fapt, în veritabile descrieri ale localității Grumăzești și a modului de
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
astăzi m-am plimbat vreo două ceasuri în împrejurimile satului. Este un punct deasupra satului de unde se desfășoară o priveliște de toată frumusețea: în apropiere dealuri îmbrăcate numai cu sămănături, iar în depărtare orizontul cel mai variat. Înspre miazăzi codrul moșiei Grumăzești, prin care am trecut cu trăsura venind de la Piatra și care mi-a plăcut mult; înspre apus, Ceahlăul în fund, iar mai încoace, Bălțăteștii, Văratecul, dealurile Agapiei și Valea Ozanei; înspre miazănoapte Cetatea Neamțului, T[ârgu]-Neamț, șesul dinspre
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
m-a întâmpinat azi dimineață cu niște ochi așa de mirați... a venit la mine, i-am pus mâna pe cap și apoi a fugit... ca o căprioară spărioasă. De la deal de această grădină e casa în care locuiește administratorul moșiei și în care este și odaia mea, destul de încăpătoare, cu o canapea cam ca cele îndămânoase de la m[ada]me Lupașcu, o comodă, un dulap p[entru] haine, o masă solidă de stejar, o piele de urs la picioare și
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
de la Realitatea Tv, în emisiunea "Jocuri de putere", pe care senatorul Firea le-a perceput drept o amenințare la adresa sa și a familiei sale. "Mai bine ar sta în banca ei (Firea) și s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moșia soțului, că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, daca nu e atentă. Înțeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele", a declarat duminică Băsescu. "Având în vedere calitatea specială a persoanei de
De ce nu este anchetat Băsescu în dosarul acuzaţiilor de şantaj aduse de senatorul Firea by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/30962_a_32287]
-
sat cu contigente după contigente de țânci fără noroc și podgorii cu vinuri medaliate, interbelic, la Expoziția de la Paris. De Glodoasa o leagă doar amintiri vagi că fotografiile vechi și uitate Într-un scrin cu secrete de familie. Acolo, la moșia bunicilor, a fost fericită. Eliza, mama ei, fusese o femeie frumoasă dar fragilă că o păpușă din porțelan de Meissen. O dată lovită În plex de realitatea dura și implacabila, s-a făcut țândări. Odată cu moartea ei, vremurile bune au apus
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]