1,257 matches
-
cel Nerod a hotărât împreună cu fiii săi să năruie cu săpăligile acești munți. Un alt bătrân, pe nume Bătrânul Înțelept, văzându-i, a râs și a spus: "Este cu neputință ca voi câțiva să puteți nărui acești doi munți mari!" Moșneagul cel Nerod i-a răspuns: "După ce voi muri eu, vor rămâne copiii mei, după ce vor muri copiii, vor rămâne nepoții și așa va urma generație după generație, într-un șir nesfârșit. Munții aceștia sunt înalți, dar ei nu se mai
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
fixează o mare însușire a poporului care a creat-o: aceea "de a sfida imposibilul". De ce un lucru care li se pare chinezilor cu putință de realizat, altora li se pare imposibil de înfăptuit? Răspunsul îl vom afla în cuvintele Moșneagului cel Nerod: "generație după generație, într-un șir nesfârșit". Ceea ce înseamnă timp și continuitate, conectate neapărat la un ideal împărtășit. Atunci totul devine posibil. Atunci putem înțelege mirarea: de ce să nu fie în puterea noastră să realizăm orice lucru? "Istoria
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
să spună Napoleon. Într-adevăr, geografia și constrângerile naturale reprezintă un suport explicativ fără de care niciodată nu vom putea înțelege comportamente, atitudini, psihologii individuale și naționale. Revenind la China, va trebui să recunoaștem că asemenea însușiri precum cele întruchipate de Moșneagul cel Nerod au fost modelate și de o geografie aspră, care de multe ori parcă "se împotrivea" unor năzuințe firești ale oamenilor cum ar fi cele ale Moșneagului cel Nerod și ale fiilor săi, care nu doreau altceva decât să
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
China, va trebui să recunoaștem că asemenea însușiri precum cele întruchipate de Moșneagul cel Nerod au fost modelate și de o geografie aspră, care de multe ori parcă "se împotrivea" unor năzuințe firești ale oamenilor cum ar fi cele ale Moșneagului cel Nerod și ale fiilor săi, care nu doreau altceva decât să călătorească spre sud. De aceea, și raporturile cu mediul natural apar mai încordate în cazul Chinei, comparativ cu alte țări. Sunt multe situațiile din istoria Chinei care ne
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sare (1968) și Căutătorii de noroc (1983), de exemplu, prozatorul dezvăluie psihologii și mentalități, pornind de la fapte și întâmplări obișnuite, banale chiar, cărora le intuiește neașteptate semnificații și valori etice. El exagerează, hiperbolizează, șarjează, obținând imagini memorabile (Sfârâiacul, Interviu cu moșneagul, Adunarea părinților, Patul ș.a.). Un gen literar pe care îl cultivă este și romanul. În Fata cu harțag (1962), Mesagerii (1977), Grădina dragostei (1980) se accentuează sondajul etic. Cel mai reușit roman este Urme pe prag (1966), o confruntare acerbă
MARINAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288030_a_289359]
-
Elena Văcărescu, D. Anghel, Elena Farago (Fatma) ș.a. Aceeași atmosferă nostalgică, paseistă se întâlnește și în proză. Emil Gârleanu își ia subiectele predilecte din Iașii copilăriei și din experiența sa bârlădeană, compunând cu gingășie portrete aureolate de blândețe și bunătate (moșnegi, boieri sărăciți, visători). Sunt prezenți în revistă și alți prozatori: Mihail Sadoveanu, I.Al. Brătescu-Voinești, Artur Gorovei, N.N. Beldiceanu. În privința articolelor și studiilor, poate fi considerat semnificativ cel publicat în 1904 de Șt. Petică, intitulat Asupra literaturii din România. Proclamând
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
lui M. (semnată Soveja) este culegerea de nuvele Oameni de la munte (1920), dedicată „celor care au luptat în Zboina, pe Richitaș, la Cocoșila, Mărăști și Oituz pentru apărarea munților” și cu un moto celebru: „Torna, torna, fratre”. Aparent independente, nuvelele Moșnegii, Buruiană, Pribeagul, Fagul, Învățătorul din Pădureni, Un bursuc, Ciutacul, Hoțul, Suflete necăjite, Visul Maicii Domnului sunt unite prin intenția scriitorului de a realiza monografia existenței unei zone umane nealterate de intervenția civilizației și a culturii urbane, prin exploatarea elementului istoric
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
arhitecturii structurilor lirice. Satul „de sub munte” e înconjurat de livezi și grădini, de poiene cu otavă, de lanuri, holde și miriști. Matricea lui este „milostiva glie”, din care cresc „spicele grele”, „spicele de aur”. Oamenii satului sunt plugari și cosași, moșnegi „cu genele tremurătoare”, dar și feciori ce „strâng prăseaua cuțitului din cingătoare”. Ei au cultul străbunilor și al legii, adică al religiei și al tradiției („cinstita și curata noastră lege”), joacă hora, merg la cârciumă, unde cântă Laie chiorul, dar
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
de milieu au XIX-e siècle, Paris, 1925; Istoria literaturii românești, I-III, ed. 2, 1925-1933; Isus, Craiova, 1925; La Société roumaine au XIX-e siècle dans le théâtre roumain, Paris, 1926; Câteva zile prin Spania, București, 1927; Fata babei și fata moșneagului, Vălenii de Munte, 1927; Médaillons d’histoire littéraire byzantine, Paris, 1927; Cleopatra, București, 1928; Livres populaires dans le Sud-Est de l’Europe et surtout chez les Roumains, București, 1928; Țara latină cea mai depărtată în Europa: Portugalia, București, 1928; Art
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1975; Byzance après Byzance, București, 1935; ed. (Bizanț după Bizanț), tr. Liliana Iorga-Pippidi, postfață Virgil Cândea, București, 1972; Sângele lui Minos, Vălenii de Munte, 1935; Istoria românilor, I-X, București, 1936-1939; Un biet moșneag și un doge, Vălenii de Munte, 1936; Primele mele drumuri italiene, București, 1936; Sfaturi pe întunerec, I-II, București, 1936-1940; ed. îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1996; Zbor și cuib, Vălenii de Munte, 1937; Instantanee
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Mihăescu, o proiecție a spaimei. Vasile Catrina merge la câmp și acolo, împresurat de o ceață deasă, amețește și observă că păduricea se aprinde și piere, colina se umflă și plesnește ca o bășică uriașă, în fine, apare și un moșneag care, apoi, dispare. Personajul lui P., spirit lucid, nu poate să spună, în fața atâtor semne de irealitate, decât „Ei?, ce, m-au găsit dracii?!”. Mai subtilă, de un fantastic poesc, este povestirea Amiază de vară, scrisă mai târziu și inclusă
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
distractive și de perspicacitate) Preocuparea pentru a enunța și rezolva probleme cu caracter recreativ este foarte veche. Iată în conținuare câteva probleme cu „probleme” ; 1.Un om călătorește pe jos de la București spre Ploiești. În drum se întâlnește cu nouă moșnegi, fiecare cu nouă săculeți în spate. În fiecare săculeț erau câte nouă pisici și fiecare pisică avea câte nouă pisoi. Moșnegi, saci, pisici, pisoi, căți mergeau spre orașul Ploiești? Răspuns: Unul singur, călătorul, pentru că ceilalți mergeau spre București. 2.Pe
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
probleme cu „probleme” ; 1.Un om călătorește pe jos de la București spre Ploiești. În drum se întâlnește cu nouă moșnegi, fiecare cu nouă săculeți în spate. În fiecare săculeț erau câte nouă pisici și fiecare pisică avea câte nouă pisoi. Moșnegi, saci, pisici, pisoi, căți mergeau spre orașul Ploiești? Răspuns: Unul singur, călătorul, pentru că ceilalți mergeau spre București. 2.Pe o farfurie sunt cinci mere. Cum pot fi împărțite la cinci copii, așa încât fiecare să primească câte un măr și totuși
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
despre serbarea școlară care se va desfașura, în clasa lor, la sfârșitul anului școlar. Să scrie împreună o compunere cu titlu „ Primăvara, anotimpul reînvierii”. Să identifice prin colaborare însușirile caracteristice ale celor două fete din povestea „Fata babei și fata moșneagului” Obiectul: Abilități practice( clasa a III a) Subiecte: Să realizeze in colaborare lucrări cu diferite teme: „ Vaza cu flori”, „Felicitări de Paște, 8 Martie, Crăciun”, „ Jucării pentru frații mai mici”. B. INSTRUIREA INDIVIDUALIZATĂ Este o metoda didactică ce duce la
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
compusă de neamțul cel surd”. Manierismul se declară și prin imagini nu rareori excentrice, produse prin alăturări insolite: „Ninge cu litere de tipar”, se altoiește „usturoiul cu crinul”, „tăcerea e o scriere cu greieri”, solnița imită „orbitele unui craniu”, „un moșneag făuritor de viori” le pune „la uscat ca pe crapi”, patul nupțial e instalat „pe o spinare de cal”, literele stau „îngenunchiate, blând, ca boii-n staul”, un „trup fragil [...] ia râul în brațe ca pe un ied”, „toamna bate
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
vâlvătaia acvatică. Romanul Zahei orbul, mai curând o povestire mai întinsă, e odiseea picarescă a unui Samson valah. Pierzându-și vederea, Zahei, o namilă de om, ajunge învârtitor de roată la bâlci, grădinar, ocnaș, purtător în spate al unui preot moșneag și infirm. Mediile traversate de nefericit sunt descrise cu mijloacele celui mai necruțător realism, apogeul viziunii tragic-grotești a degradării ființei umane fiind atins în pictura vieții de ocnă. Fără să caute culoarea, peisajul d-lui Voiculescu devine colorat prin chipul
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
text: “Cei trei feciori ai săi erau mâhniți că nu se arată vreun semn de ușurare a bolii: ;și, într-una din zile, în grădina palatului, începură a plânge cu lacrimi amare. Dar iată că în calea lor răsări un moșneag zdravăn care, aflând necazul feciorilor, grăi către ei: Mai știu eu un leac binefăcător, îi zice apa vieții. Cine bea dintr-însa pe dată se înzdrăvenește.” (Frații Grimm - Apa vieții) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: feciori mâhniți, moșneag, răsări
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
un moșneag zdravăn care, aflând necazul feciorilor, grăi către ei: Mai știu eu un leac binefăcător, îi zice apa vieții. Cine bea dintr-însa pe dată se înzdrăvenește.” (Frații Grimm - Apa vieții) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: feciori mâhniți, moșneag, răsări. 3. Găsește cuvinte cu înțeles opus: zile, plânge, ușurare, necazul. 4. Însoțește substantivele de adjectivele din text: feciori, moșneag. lacrimi, leac. 5. Alcătuiește propoziții cu cuvintele: într una, dintr-însa 6. Desparte în silabe cuvintele: mâhniți, începură, semn, leac
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Cine bea dintr-însa pe dată se înzdrăvenește.” (Frații Grimm - Apa vieții) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: feciori mâhniți, moșneag, răsări. 3. Găsește cuvinte cu înțeles opus: zile, plânge, ușurare, necazul. 4. Însoțește substantivele de adjectivele din text: feciori, moșneag. lacrimi, leac. 5. Alcătuiește propoziții cu cuvintele: într una, dintr-însa 6. Desparte în silabe cuvintele: mâhniți, începură, semn, leac. 7. Scrie la numărul singular următoarele grupuri de cuvinte: trei feciori, erau mâhniți, lacrimi amare, începură. 8. Alcătuiți un scurt
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
vrut, să ridice. 5. Găsește cuvinte cu sens opus: târziu, sălbatic, goi, alerga, râdeau, stăteau. 6. Găsește un cuvânt care să înlocuiască următoarele expresii: Se uită cu băgare de seamă. A umbla pe drumuri. 7. Desparte în silabe următoarele cuvinte: moșneagului, meșteșug, trăsură, boierului. 8. Alcătuiește un text cu titlul “Vietățile pădurii” TESTUL NR. 6 1. Citește cu atenție textul: Și deodată clipiră candele verzi de licurici în două șiraguri și văzu pajiștea de flori deschisă către un perete de stâncă
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
dintre clasicii literaturii române alături de : Mihai Eminescu, I. Slavici și I.L.Caragiale. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice Amintiri din copilărie. Fata babei și fata moșneagului Ion Creangă Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s alintă cioara
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Eminescu, I. Slavici și I.L.Caragiale. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice Amintiri din copilărie. Fata babei și fata moșneagului Ion Creangă Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Caragiale. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice Amintiri din copilărie. Fata babei și fata moșneagului Ion Creangă Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]