2,071 matches
-
imaginea stălucitoare a râului care curgea fericit pe timpul verii, primind săruturile fierbinți ale soarelui. Arieș, în limba latină Aureus (monedă romană de aur), izvorăște din Munții Bihorului și se varsă în Mureș, traversând județele Alba și Cluj. Râul străbate Țara Moților, o regiune rustică plină de farmec, unde se mai păstrează locuințe vechi din lemn, precum și multe obiceiuri strămoșești, iar locuitorii se numesc moți, denumire ce vine de la chica, moțul de păr pe care îl purtau în trecut bărbații din bazinul
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
izvorăște din Munții Bihorului și se varsă în Mureș, traversând județele Alba și Cluj. Râul străbate Țara Moților, o regiune rustică plină de farmec, unde se mai păstrează locuințe vechi din lemn, precum și multe obiceiuri strămoșești, iar locuitorii se numesc moți, denumire ce vine de la chica, moțul de păr pe care îl purtau în trecut bărbații din bazinul Arieșului. Bazinul râului cuprinde o regiune minieră foarte importantă - Roșia Montană, Baia de Arieș și Bucium - bogată în aur, argint și alte minerale
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
varsă în Mureș, traversând județele Alba și Cluj. Râul străbate Țara Moților, o regiune rustică plină de farmec, unde se mai păstrează locuințe vechi din lemn, precum și multe obiceiuri strămoșești, iar locuitorii se numesc moți, denumire ce vine de la chica, moțul de păr pe care îl purtau în trecut bărbații din bazinul Arieșului. Bazinul râului cuprinde o regiune minieră foarte importantă - Roșia Montană, Baia de Arieș și Bucium - bogată în aur, argint și alte minerale. Orașul Câmpeni este un oraș cu
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
trecut bărbații din bazinul Arieșului. Bazinul râului cuprinde o regiune minieră foarte importantă - Roșia Montană, Baia de Arieș și Bucium - bogată în aur, argint și alte minerale. Orașul Câmpeni este un oraș cu mare încărcătură istorică, datorită luptelor sociale ale moților din secolele XVII - XIX; este o localitate cu o mare rezonanță emoțională în sufletul multora, pentru frumusețea peisajului, dar mai ales pentru personalitățile care au marcat profund istoria neamului românesc, cum au fost marii eroi Horea, Cloșca și Crișan, conducătorii
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
a organizat adunările de la Blaj din anul 1848 și a condus cetele înarmate de țărani și de mineri din Munții Apuseni care au luptat pentru desființarea iobăgiei în Transilvania și libertatea națională a românilor. El a fost, de fapt, conducătorul moților în anul 1849, când a comandat armata românilor transilvăneni, cu ajutor austriac, împotriva trupelor revoluționare maghiare ale lui Lajos Kossuth. Și deoarece dragostea nu cunoaște granițe, alungă ura și ia în brațe frumosul sentiment al sacrificiului, iubita Crăișorului, o tânără
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
și roșie a Moșului, am zărit pantofii negri de lac ai bunicului... Pentru familia mea Câmpeni-ul era un loc minunat, cu multă liniște și aer curat. Oamenii de aici erau cinstiți, aveau o demnitate cu care se puteau mândri. Moții nu puteau fi călcați în picioare. Părinții găsiseră aici oameni cu principii și valori autentice. Dovadă că la Roșia Montană în vremurile de curând trăite, ca de altfel și în alte părți ale țării, au existat luptătorii anti-comuniști din munți
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
vară și le-am povestit celor cu care venisem despre Târgul de fete de la Găina, ceea ce știam de la părinți. Nu ne mai puteam încumeta să urcăm muntele, dar de povestit puteam povesti. Eram doar în atmosfera fantasticului acestor locuri ale moților. Cât am stat în acest orășel, părinții nu puteau lipsi de la frumoasa sărbătoare a Târgului de fete de pe Muntele Găina. Se spune că este politicos și instructiv să încerci să cunoști tradițiile locului în care trăiești și să te adaptezi
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
mare. Există și aici mai multe legende legate de zona muntelui. Și cum întotdeauna mi-a plăcut legenda - mitul care amestecă cerul cu pământul - am fost foarte atentă și la această legendă a muntelui Găina. Se spune că înainte, când moții se ocupau cu extragerea aurului, o găină de aur venea din mină și se așeza în vârful muntelui, unde era cuibul său în care erau ouă de aur. Locuitorii au vrut de multe ori să o prindă, dar găina fugea
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Apusenilor; costumele cu acest fir erau purtate mai ales de fetele de mineri care erau mai bogate. După ce cădeau la înțelegere, fata era invitată la joc și apoi cântărită pe o scândură, în balans, la capătul căreia era pusă zestrea. Moții aveau credința că cele târguite pe culmea Găinii aduceau noroc. Femeile cântau din bucium chemând oaspeții, anunțând începerea sărbătorii, fiindcă tulnicele se foloseau, în general, pentru semnale, chemări. Un loc - simbol a fost și a rămas, acest munte supranumit și
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NU SUNT DE AJUNS CUVINTELE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 987 din 13 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Țebea, 13 Septembrie, mereu... Nu sunt de ajuns cuvintele, Nici tăcerile Moților nu-s! Astăzi coboară în lut osemintele, Sufletul se uită la noi de sus... El ne știe pe fiecare în parte Cât suntem de români și de buni, Ce Dor ne adună, ce gând ne desparte De Tricolorul dintre goruni
NU SUNT DE AJUNS CUVINTELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365020_a_366349]
-
Acasa > Versuri > Istorie > STRĂMUTARE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 995 din 21 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului 21 Septembrie 2013 Am în mine o durere mută, Mută, cine știe până când! Moții din pământ nu se strămută, Dumnezeul lor din cer, nicicând! E toamnă, prin goruni se-aude vântul, Ori sufletele celor vii din morți? Cel ce le-a pecetluit mormântul Îi va răzbuna pe rând, pe toți! Prin Apusenii mei mistuitor
STRĂMUTARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 995 din 21 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365083_a_366412]
-
nr. 937 din 25 iulie 2013 Toate Articolele Autorului 25 Iulie 2013 Nu ne lua visele, Doamne, Singurul care le poți! Nerostirea lor doare! Ne-au pus domnii zăvoare pe glas! Aceste cuvinte sărate le-am auzit de copil printre Moți. Dintre bucuriile toate, sfârtecate sub roți, doar ele ne-au mai rămas necenzurate... Referință Bibliografică: Vise necenzurate... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 937, Anul III, 25 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Nicoară Horia
VISE NECENZURATE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365153_a_366482]
-
„Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă!” (spusă cu durere de moți, scrisă de Octavian Goga) În zilele care au urmat după trecerea mea prin Roșia Montană am rămas aproape complet atașat de ea. Mă obseda insistența companiei „Gabriel Resourses”, care de 15 ani urmărește, pândește și atacă vicios Roșia Montană pentru
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
noi, românii semănăm leit cu acești câini. După Zlatna, spre Abrud, drumul devine absolut pitoresc în apus de soare și urcând într-un pas montan îmi dă impresia că intru în sufletul naturii mamă, mă simt bine în natura Țării Moților. Ce rușine că nu o cunoaștem cu toții, că nu o îngrijim și prețuim cum s-ar cuveni. Și fără să vreau gândurile mă poartă în Olanda, unde oamenii țării de o mie de ani ridică diguri solide împotriva unei mări
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
visele cu noi și ne-am dus la culcare. Paragina din centrul istoric al Abrudului l-a stânjenit rău pe Virgil, îndeosebi starea de degradare a Bisericii Unitariene și a casei monument istoric unde au fost trădați și deținuți conducători moților la Răscoala din 1784. Până la Roșia Montană mai erau puțini kilometri, ultimii în pantă, printre niște clădiri una mai dărăpănată ca alta, dar lăsau de înțeles trecutul lor frumos al bunăstării de atunci ce acum s-a transformat în monumentalitate
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
miner fiind, susțin că se mai poate mineri aici, pentru încă multe generații, dar să minerim așa puțin și pe îndelete ca înainte. Cred însă că trebuie să mai facem și altceva aici în Munții Apuseni pentru bunăstarea îndelungată a moților! Și din nou, ca inginer miner care m-am ocupat de istoria mineritului, spun că Roșia Montană, înainte de toate, trebuie să devină în ochii lumii ceea este de fapt... cel mai mare muzeu autentic al mineritului aurului și argintului din
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ (7) - CREDINȚĂ ÎN FORȚELE NOASTRE, ÎMPOTRIVIRE UNITĂ, REUȘITĂ Autor: Corneliu Florea Publicat în: Ediția nr. 932 din 20 iulie 2013 Toate Articolele Autorului „Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă!” (spusă cu durere de moți, scrisă de Octavian Goga) Cred în cei ce se opun cu argumente și idei cinstite proiectului RMGC (Roșia Montană Gold Corporation). Sunt foarte mulți cetățeni români luminați, ce cred că putem reuși prin noi înșine. Am urmărit în ultima vreme
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (7) – CREDINŢĂ ÎN FORŢELE NOASTRE, ÎMPOTRIVIRE UNITĂ, REUŞITĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365268_a_366597]
-
vom face uz de mijloacele nesupunerii civice pentru a păstra integritatea Ținutului Secuiesc (o spune președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsak Balazs). Cum ar vrea liderii politici ai maghiarilor să fie împărțită Transilvania? De curiozitate: Părțile Transilvaniei - Partiumul, Banatul, Maramureș, Țara Moților, Pământul Crăiesc și Ținutul Secuiesc - reprezintă o moștenire istorică ce aparține tuturor popoarelor Ardealului, ele fiind regiuni naturale cu istorie și cultură specifică, tradiții și identitate proprie (liderul PPMT Târgu Mureș, Jakab Istvan). Pe 21 iulie 2013, la ieșirile în
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
facă praf România, pe mâna conducătorilor noștri trădători - dar intelectualii de ce tac? miercuri, 24 iulie 2013 ROȘIA MONTANĂ ÎMPINSĂ PE MARGINEA PRĂPASTIEI DE GABRIELENI Corneliu FLOREA „Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă!” (spusă cu durere de moți, scrisă de Octavian Goga) Roșia Montană este acolo de când vulcanii aducători de metale prețioase la suprafață s-au liniștit și au adormit de tot. Atestarea ei documentara scrisă pe celebrele tăblițe de ceară este dată de 6 februarie 131 AD
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
sărăcie lucie, cum de fapt aceasta este instalată în întregul areal al Apusenilor. Aici, în acest ținut pur românesc, activitățile de bază au fost, de când se știe, exploatarea aurului și dogaritul - ambele au murit, în totalitate. De pe urma acestor activități străvechi, moți și-au ridicat gospodării frumoase și și-au școlit copii. Astăzi, acestea, au ajuns, în marea lor parate în paragină și copiii au luat drumurile străinătății. L-asi întreba pe domnul Florea, pe care-l apreciez și ader la tot
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
luat drumurile străinătății. L-asi întreba pe domnul Florea, pe care-l apreciez și ader la tot ceea ce a scris în primul articol, de ce a părăsit Apusenii și s-a instalat în Canada?! Pentru că acolo, în Apuseni, murea de foame ! Moții ,daca nu se apucă din nou de minerit, vor muri de foame și tinerii vor părăsi, pentru totdeauna, acele frumoase locuri ale copilăriei lor!!! Cu deosebit respect, Gh. SPORIȘ Referință Bibliografica: Apel pentru toți românii / Al Florin Țene : Confluente Literare
APEL PENTRU TOŢI ROMÂNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364927_a_366256]
-
crede în ce poate, Unul își face cruce, altul, ba, Unul se-adună, celălalt se-mparte... Dintotdeauna nu am fost la fel, Ce ar fi să ne-asemănăm toți? Unul e brunet și altul ...chel, Unu-i moldovean și altu-i moț Și totuși, când e vorba de Lumină, De Adevărul soarelui de sus, Suntem egali, avem aceeași vină, Același Dor și răsărit de dus... Fiecare crede în ce vrea, Fiecare crede în ce poate, Unul se închină, altul, ba, Dar Cuvântul
SOLIDARITATE ÎN TOLERANŢĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366675_a_368004]
-
Publicat în: Ediția nr. 197 din 16 iulie 2011 Toate Articolele Autorului „Horia pe-un munte falnic stă călare...” EMINESCU „Slugă mereu, caut stăpân, Vând doniți, ciubară, tulnice, heeei!” O Viață și încă aș vrea să rămân Acolo în lacrima Moților mei. Din palmele lor am băut în pruncie Lumina amară până la fund, Mâna mea fulgeră acuma când scrie Poemul acesta în care m-ascund... Cât aur și-argint murmura în izvoare, La Roșia,Zlatna, la Baia și- Abrud, Geamătul roții
CAUT STĂPÂN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366721_a_368050]
-
și-ascult. Lacrimi binecuvântate Curg din ochii lui blajini, Vântul prin păduri nu bate, Stă ascuns în vizuini. Iancu e plecat departe Cu scrisoare la Împărat, Doru-i Dor fără de moarte Arde-n cântec supărat. Recitiți-i Testamentul Scris cu sânge, moții mei, Ce-i trecutul și prezentul, Viitorul nostru, ce-i? Rânduielile nu-s bune , Țara geme sub poveri, Nu e cine să-i răzbune Necinstitele dureri. ................................. Colo-n Munții din Apus, Cu Râmeți și Detunate, Dumnezeu în ei și-a
CÂNTEC PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366785_a_368114]
-
mari. Dar nu reuși nici acum, să vedeți de ce. În acea livadă se întâmplau multe lucruri bizare care o sustrăgeau de la citit. În primul rând, observase că într-o scorbură de copac își făcuse cuib o păsărică frumos colorată, cu moț roșu și cu pene ca cicoarea. Nu era singură, avea pereche, și cărau de zor pene, mușchi și fire de iarbă uscată, să-și zidească cuibul lor. Liliana lăsa semnul de carte la pagina unde rămăsese cu cititul, și urmărea
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]