9,778 matches
-
dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă. Maria își luă bărbatul de braț, lipindu-se de el. Firele de sârmă ghimpată parcă îi înțepau ochii. Avu sentimentul că nu trebuia să pătrundă dincolo de gardul sinistru. Picioarele îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi dorit să audă sunetul ceasului deșteptător, să își deschidă ochii și să dispară totul: și sârmele ghimpate, și gardul înalt, și
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
dincolo, i-au făcut să tresară deopotrivă.Maria își luă bărbatul de braț, lipindu-se de el. Firele de sârmă ghimpată parcă îi înțepau ochii. Avu sentimentul că nu trebuia să pătrundă dincolo de gardul sinistru. Picioarele îi deveniseră pietre de moară. Frica de ceva ce nu putea să identifice îi revenise și-i circula cu viteză prin vene. Ar fi dorit să audă sunetul ceasului deșteptător, să își deschidă ochii și să dispară totul: și sârmele ghimpate, și gardul înalt, și
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
și negură apăsătoare a anilor de oprimare politică, un documentar care te lasă, ca și pe realizatorul filmului atunci cînd a pășit pentru prima oară în muzeul cu pricina, cu gura căscată. Un uriaș privilegiu a fost, apoi, vizionarea filmului Moara și crucea (Suedia, Polonia, 2011; regia: Lech Majewski), un film care nu face „decît” să aducă la viață un tablou, tablou care nu e „decît” Drumul spre calvar al lui Bruegel cel Bătrîn. De la primele cadre, figuri ca decupate din
Noul TIFF de Sibiu by http://www.zilesinopti.ro/articole/118/noul-tiff-de-sibiu [Corola-blog/BlogPost/100058_a_101350]
-
freamătă de viață și sunete. Sînt așternute poveștile dimprejurul poveștii, Bruegel însuși (Rutger Hauer) stă în iarbă și privește pînza unui păianjen și știe că așa va picta, ca un păianjen, geometric, precis. Începe să umple pînza gri, dominată de moara de pe stîncă în care trosnesc roțile uriașe de lemn, știe deja unde va pune copacul vieții și unde cercul negru al morții, și cum își va duce Isus crucea, și că nu i se va vedea chipul, și nu i
Noul TIFF de Sibiu by http://www.zilesinopti.ro/articole/118/noul-tiff-de-sibiu [Corola-blog/BlogPost/100058_a_101350]
-
casa și acareturi (septembrie 1832)63, mai avea o parte din moșia Pleșoianu - Romanați, veche moștenire a familiei prin unchiul său hagi Radu Pleșoianu 64. Mai târziu dobândește încă o prăvălie în București65și alte moșii prin țară. Între acestea Baloteasca (Morile) din județul Dâmbovița unde în anul 1848 înființa chiar un târg de vite, Belguni lângă Pleșoiu de Romanați, ambele trecute fiului său Virgiliu, odaia Manciului (Ilfov), vecină cu Baloteasca, 6 mori la Baloteasca și 2 prăvălii noi la București 66
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
în București65și alte moșii prin țară. Între acestea Baloteasca (Morile) din județul Dâmbovița unde în anul 1848 înființa chiar un târg de vite, Belguni lângă Pleșoiu de Romanați, ambele trecute fiului său Virgiliu, odaia Manciului (Ilfov), vecină cu Baloteasca, 6 mori la Baloteasca și 2 prăvălii noi la București 66. Spre sfârșitul vieții adaugă o moșioară la Strâmbeanca pe Moștiștea primită ca adaos la zestre 67. Dobândea astfel, după multe zbateri, o relativă bună stare care-i permitea să dispună de
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
și cu înțelepciunea înțeleptului a datului dătător de destin: "Dar cum să ajungi pe pod/ dacă între șanțuri nu-i nici o trecere?/ Nici cel de strajă n-o știe./ Doar Ziditorul cetății". Ce înseamnă pentru poet "alergi de jur-împrejur până mori?" Nu este altceva decât fuga disperată a înțeleptului în fața unui refuz de a-și duce în spate trecutul. Noul volum de versuri al lui Dumitru Velea readuce în actualitate iluziile fundamentale: transcedența, omogenitatea, totalitatea, conciliind idealul trecutului dobândit prin memoria
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_nisipul_cu_oase_al_florin_tene_1327999984.html [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iisus are cătușele pe tâmple e Dumnezeu în ceruri închingat Apocalipsa-i gata să se-ntâmple între femeie iată și bărbat E Dumnezeu în ceruri închingat și omu-i piatra cea de moară între târziu și totuși niciodat se-ntinde viața ca o sfoară E omul piatra cea de moară Apocalipsa-i gata să se-ntâmple pe nimeni însă n-o să-l doară Iisus are cătușele pe tâmple Iar Dumnezeu e-n ceruri
POEZIA E UN CURCUBEU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1464426964.html [Corola-blog/BlogPost/369076_a_370405]
-
ceruri închingat Apocalipsa-i gata să se-ntâmple între femeie iată și bărbat E Dumnezeu în ceruri închingat și omu-i piatra cea de moară între târziu și totuși niciodat se-ntinde viața ca o sfoară E omul piatra cea de moară Apocalipsa-i gata să se-ntâmple pe nimeni însă n-o să-l doară Iisus are cătușele pe tâmple Iar Dumnezeu e-n ceruri închingat între femeie moarte și bărbat Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: POEZIA E UN CURCUBEU / Costel
POEZIA E UN CURCUBEU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1464426964.html [Corola-blog/BlogPost/369076_a_370405]
-
Corina îl amenința cu revolverul, pe care i-l pusese în piept, că-i i-a zilele, conașul Pandelică a prins-o de mână, i-a răsucit-o către inima ei și, apăsând pe trăgaci, i-a strigat cu ură: „Mori, scorpia dracului, că mi-ai mâncat zilele!...” Ca să lămurim cititorul pentru a ști cum au stat în realitate faptele, reconstituind întregul film după spusele boierului Pandelică, a vioristului și a țambalagiului care, de fapt nu văzuseră nimic, ei cântau în
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_xi_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225742.html [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
Toma Alimoș, Pavel Lotru sau Radu Ursan, Stanciu al Bratului, Grigore Pintea sau de Iancu Jianu (boierul-haiduc). Prezentarea faptelor „răzbunătorilor ” de către media din toată țara producea în rândul maselor sentimente de satisfacție generală. Se conștientiza astfel că, în lupta cu „morile de vânt”, au apărut personaje care reușesc prin actele lor de curaj, să împlinească visele de dreptate ale multora. Limbajul dur folosit de către anchetatori (în timpul investigațiilor) și umorul relatărilor de după, te trimit cu gândul la eroii romanelor lui Sven Hassel
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_razbunatorii_romanul_luptei_anticoruptie_din_romania_fictivele_scenarii_ale_unor_profunde_aspiratii.html [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > GOANA DUPĂ NIMIC Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1694 din 21 august 2015 Toate Articolele Autorului Am obosit să lupt cu mori de vânt, Să inventez moderne strategii, Argumentând ce e, de fapt, a fi, Când azi nu mai există nimic sfânt. Zadarnic bat la uși mereu închise, Cerșind doar un minut din vastul timp, Căci mă izbesc, în orice anotimp, De
GOANA DUPĂ NIMIC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1440190231.html [Corola-blog/BlogPost/373587_a_374916]
-
adică? - Adică fără chiloți. - Da. În piața Unirii. - Umbla în p..ielea goală?! - Da de unde! Furase ceva. Și-a ridicat fustele ca să scape. S-a nimerit să fiu în dreptul ei. M-a prins flama! - Vrei să mai vezi? - Unde? - La Moară, sub pod. Ne uităm în sus, printre crăpături. * - Ah....a...ha... - Abține-te că ne dăm de gol! - Ha...ah... nu pot; pra...pra...HAPCIUUU...! - Aoleo fa, ie cineva dădăsupt. - U... arză-v-ar focu să vă arză! - Dafto...bre
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467902478.html [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
și cu înțelepciunea înțeleptului a datului dătător de destin: "Dar cum să ajungi pe pod/ dacă între șanțuri nu-i nici o trecere?/ Nici cel de strajă n-o știe./ Doar Ziditorul cetății". Ce înseamnă pentru poet "alergi de jur-împrejur până mori?" Nu este altceva decât fuga disperată a înțeleptului în fața unui refuz de a-și duce în spate trecutul. Noul volum de versuri al lui Dumitru Velea readuce în actualitate iluziile fundamentale: transcedența, omogenitatea, totalitatea, conciliind idealul trecutului dobândit prin memoria
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_nisipul_cu_oase.html [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
și-au votat ăștia și ajutor de înmormântare SPECIAL... 10.000 de euro ajutor de înmormântare special...și-au votat pensii speciale... tot felul de venituri speciale...ba!.. da, ajutor de înmormântare special nu și-au votat pentru că, uite, cănd mori ajungi să fii transportat până la Maglavid învelit într-un covor! - Este uimitor cum am ajuns să-mi dau singură de lucru...au dreptate unii când spun că viața este exact cum vrei tu, în cea mai mare parte a ei
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1470284368.html [Corola-blog/BlogPost/378123_a_379452]
-
Știri Iată programul cursurilor și evenimentelor noastre în luna octombrie. Povești cu cafegii, vizita la Moară de hârtie și Casa Memoriala Gellu Naum, ateliere practice de mozaic și pictură, curs despre marile curente ale cinematografiei și multe altele vom avea de făcut și ascultat în luna care urmează. Activitatea continuă și la Școala de Arte și
Cursuri şi ateliere la Fundaţia Calea Victoriei by http://www.zilesinopti.ro/articole/823/cursuri-si-ateliere-la-fundatia-calea-victoriei [Corola-blog/BlogPost/99918_a_101210]
-
Școala de Arte și Maniere, unde copiii își pot încerca aptitudinile artistice la atelierele de modelaj în lut, pictură sau colaj și își pot defini mai bine personalitatea la cursurile de vorbire în public, bune maniere sau actorie. ### EVENIMENTE - Descoperă Moară de hârtie și Casa Memoriala Gellu Naum cu Ion Georgescu, sâmbătă 1 octombrie, ora 10:00 - Monumentele din România pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO cu Irina Neacșu, joi 6 octombrie, ora 19:00 - Modă și antropologie cu Silvia Timofte, joi
Cursuri şi ateliere la Fundaţia Calea Victoriei by http://www.zilesinopti.ro/articole/823/cursuri-si-ateliere-la-fundatia-calea-victoriei [Corola-blog/BlogPost/99918_a_101210]
-
Și dulce tulburarea, ca-n ochi de apă lin, În sufletul de marea necazurilor plin ... Puzderie de stele apun în răsărit, Cu aripile grele de zborul ostenit; Perdele moi de fluturi, beție de culori, Ca florile îți scuturi petalele, când mori... Se vede, când privești de sus, ca în oglindă, Că lumea în care ești, aievea se preschimbă; Și dacă ar fi anume să te mai naști odat’, Ai învăța din nou ce în moarte ai uitat... Referință Bibliografică: Culorile clipei
CULORILE CLIPEI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1471341742.html [Corola-blog/BlogPost/366294_a_367623]
-
a bătut ! ( o vecină ) ,, Unde-i bunica, unde s-a dus ? Adu-mi-o înapoi !” Plângea și tata, încet mi-a spus : ,, Așa plecăm și noi !” Atâția oameni, nepăsători, mâncau și mult vorbeau . Știau că-n viață te naști și mori și mie, nu-mi spuneau!. Mai trist, în cușcă mă aștepta, Molii, cățelul meu, Ce se-ntâmplase, poate știa, Nu pricepeam doar eu. Am înțeles abia mai târziu, Când nu a mai venit, Că doarme veșnic într-un sicriu, Adică
BUNICA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 by http://confluente.ro/Bunica_ionel_davidiuc_1345892132.html [Corola-blog/BlogPost/365824_a_367153]
-
Maria, Moscheea lui Omar, Moscheea Al-Aksa, zidurile orașului și porțile lor, orașul dintre ziduri cu străduțele și bazarul său, Muzeul Israel cu Palatul expoziției manuscriselor de la Marea Moartă, Muzeul Rockefeller, Memorialul Yad Vashem, campusurile Universității Ebraice, cartierul ultrareligios „Meah Shearim”, moara lui Montefiore și cartierul „Yemin Mosheh”, bazarul „Mahaneh Yehudah”, cartierul „european” Rehaviyah sunt numai câteva dintre bijuteriile Ierusalimului, mult mai numeroase. Fiecare om, indiferent de naționalitate și religie, care vine să le vadă și vrea pace este binevenit. Îmi aduc
DUPĂ 50 DE ANI ��' ÎNSEMNĂRILE UNUI LOCUITOR DIN IERUSALIM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1496043679.html [Corola-blog/BlogPost/372531_a_373860]
-
dreaptă în clădirea unde s-a aflat Camera de oaspeți a reginei astăzi este un restaurant unde pot fi servite diverse băuturi bulgărești, unele cu gust de smochine, altele de zmeură. În spatele lui, în partea dinspre castel, o roată de moară amintește de morile de apă care au existat aici în timpul reginei. Puțin mai jos, într-o moară veche în care s-a aflat bucătăria Castelului astăzi a fost amenajat un restaurant care mai păstrează încă autenticitatea locului: un șemineu masiv
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
unde s-a aflat Camera de oaspeți a reginei astăzi este un restaurant unde pot fi servite diverse băuturi bulgărești, unele cu gust de smochine, altele de zmeură. În spatele lui, în partea dinspre castel, o roată de moară amintește de morile de apă care au existat aici în timpul reginei. Puțin mai jos, într-o moară veche în care s-a aflat bucătăria Castelului astăzi a fost amenajat un restaurant care mai păstrează încă autenticitatea locului: un șemineu masiv cu lemne, cuptoare
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
pot fi servite diverse băuturi bulgărești, unele cu gust de smochine, altele de zmeură. În spatele lui, în partea dinspre castel, o roată de moară amintește de morile de apă care au existat aici în timpul reginei. Puțin mai jos, într-o moară veche în care s-a aflat bucătăria Castelului astăzi a fost amenajat un restaurant care mai păstrează încă autenticitatea locului: un șemineu masiv cu lemne, cuptoare tradiționale și o cișmea la intrare. Terasa restaurantului oferă deschidere spre mare. Vila „Cuibul
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
colorate și câteva rânduri de coloane de marmură oferite reginei de ginerele ei, Alexander, regele Serbiei, pasionat de flori ca și regina. Surpriza cea mare ne-o oferă o alee pe care sunt turnate din ciment douăzeci de pietre de moară ce simbolizează cele douăzeci de secole, regina cerând ca după moartea ei să fie marcate în piatră secolele următoare. O temă majoră care a preocupat dintotdeauna omenirea, aceea a trecerii timpului, prin materializare dobândește noi și noi semnificații specifice elementelor
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
în piatră secolele următoare. O temă majoră care a preocupat dintotdeauna omenirea, aceea a trecerii timpului, prin materializare dobândește noi și noi semnificații specifice elementelor din care este făcută: piatra, simbolul rezistenței, roata, al trecerii neîntrerupte, forma circulară, al perfecțiunii, moara, al ciclului viață-moarte-viață, al jertfirii pe altarul vieții. La capătul lor o altă piatră de moară este așezată în formă de masă, care ne amintește de mesele țărănești și de Masa Tăcerii a lui Brâncuși. Postată aici, ea devine loc
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]