566 matches
-
punct de vedere, el poate fi dacă nu în nici un caz total absolvit, înțeles măcar în parte. Dar că a fost, ca să ne exprimăm astfel, jumulit bine de pene, este, iarăși, incontestabil. Iar exploatarea sa a continuat chiar și după... moarte. Ne mărginim să reproducem doar scena finală a înmormântării, de la Schitul Păltiniș, așa cum am descris-o în Cotidianul: în munte se adunaseră, fără nici un anunț de presă, vreo patru-cinci sute de persoane. A fost și un mare sobor de preoți
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ca principiu de drept public european; dacă Rusia și Anglia cădeau de acord să colaboreze strâns pentru soluționarea noii crize și a celor care vor urma, Rusia putea abandona pretențiile sale unilaterale. După expresia lui Brunnow, „Alianța anglofranceză este deja moarta. Anglia încă nu este cu noi, dar nici cu Franța nu mai este. (...). Anglia este o văduvă. Pentru a o lua de soție trebuie dibăcie și răbdare, pentru că este o femeie frumoasă și capricioasă”. Posibilitatea încheierii unei înțelegeri separate turco-egiptene
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
e prea târziu. Și despre asemenea întâlniri e bine să nu mai vorbim..." 625.) În termenii lui Ion Neagoș, imaginea logodnicei străine, din altă lume, continuă cu aceea a logodnicei moarte. Așa este cazul Arghirei, frumoasa din lapte, "de mult moartă", Mia, sora lui Ionel, înecată la Snagov, "logodnica moartă" a lui Ștefan; logodnicul Agripinei este "un om care a murit de mult" etc. "Logodnica e, în același timp, Străina, cum o numește Generăleasa, nu numai în sensul distanței nostalgice pe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la trădarea-i. N-o duce bine, însă răul cu care s-a învățat și-a pierdut incisivitatea proprie numai surprizei. Cum poate încăpea atâta nepăsare în ticăloasă? Câtă moarte lasă viața să transpară cu impudoare și impunitate? Și de ce moarta chemată afară nu răspunde, cu toată ploaia de înjurături și pumni abătută asupră-i? Te pomenești c-ar vrea tandrețe, și flori, și jurăminte, și scene de cinema, ca o mare doamnă! Târfa asta era viața lui. Corolele mohorâte de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
aduce o oglindă ca să-i arate că e numai piele și zbârcituri și să-i ceară să-l lase să se bucure de viață cât mai poate, soția lui înțelege că el o crede fără farmece, fără nicio putere, o moartă, un strigoi (II, p. 628). Cât despre Dida, ea declară că nu mai vrea să fie rivală în dragoste cu o mortăciune (IV, p. 660). Mai multe incidente stranii o tulbură pe Marghioala care găsește sub cearceaf o broască râioasă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
coama magnifică într-o masă vâscoasă. Doar, pe frunte, o șuviță, fluturată ușor de briză și parcă aparținând altei realități, amintea de fosta splendoare. De jur împrejur, nisipul călcat în picioare arăta că victima încercase să se apere. Îngenunche lângă moartă și, cu fața în mâini, izbucni în plâns. Ar fi trebuit să cheme poliția, dar nu mai exista poliție... Ucigașul știa că putea acționa în deplină impunitate. Soarele începuse să ardă. Ca în transă, luă rochia cu bretele, mototolită pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Regale, ministerul Instrucțiunii a aprobat detașarea institutorului C. Ionescu din Sinaia ca dascăl al Voievodului Mihai. Toamna anului. Principesa Elena a plecat în Germania, unde mama ei, Sofia, principesă de Prusia și fostă regină a Greciei, era grav bolnavă. După moarte mamei sale, Principesa Elena a hotărât să nu mai revină în România. Între Principesa Elena și regele Carol s-a ajuns la un acord ,,prin care ea se obliga să nu vie în țară decât cu aprobarea regelui și să
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
păși Înainte. Nu sunt războinic și nu-mi place să vărs sânge. Dar, dacă scapi de tovarășul meu, Îți jur pe mântuirea sufletului că te voi strivi eu! — Adelheid? Eglord se Îngălbeni recunoscând-o pe nefe ricita care pă rea moartă. Zâmbetul batjocoritor Îi pierise de pe buze. — O, nu, jur pe numele strămoșilor mei că nu sunt eu făptașul! Prieten ticălos și sperjur, știu de ce țineai cu orice preț să rămân sus pe ziduri! Se Întoarse fulgerător pe călcâie și ieși
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
tot mai palpabile care-i semnalau capătul traseului. Spațiul din bordei era prea mic pentru a manevra sicriul în interiorul lui, așa că babica a fost scoasă afară și pusă în copârșeul așezat pe două taburete. Însă ceva nu era în regulă. Moartei nu i se luase măsura; drept urmare, sicriul era și prea lung și prea adânc. Ce era de făcut? O singură soluție: au ridicat-o din sicriu și au pus un braț bun de paie, pe care l-au presat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
gropii. Văzuse și ea multe înmormântări la viața ei și sperase, ca noi toți, de altfel, să ajungă aici cât mai târziu. Acum, preotul își modula ultima litanie pe fondul greco-bizantin al bătrânului isonar, în timp ce cu mâna dreaptă făcea deasupra moartei semnul sfintei cruci cu sticla, din care gâlgâia vinul roșu, simbol creștin al sacrificiului suprem. La o distanță cam de vreo 10 metri de scena pe care v-am relatat-o, ascunzându-se de vipia nemiloasă a soarelui în coroana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la Sf. Nicolai domnesc din Iași, apoi la M-rea Mirea (Putna). Prima căsătorie cu o nepoată a lui Grigore Ghica Vodă din Țara Românească (1660-1664). A doua căsătorie cu Ruxanda Gane (1665). A treia cu Ana Bantăș. c. 1668 moartă 1677, îngropată probabil la Tomești (Tutova). Din a doua căsătorie, o fiică Ruxanda. Din a treia căsătorie, Antioh-Voevod, Dimitrie Vodă n. 1673, + 21 aug. 1723, în Dimitrovca. Dimitrie Cantemir, căsătorit prima oară cu Casandra fiica lui Șerban Cantacuzino; a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zvonind din culme doinind preoți munți cărunți, vânturi bocitoare stele făclioare, poduri de flori prohod de miori. Cântecul ciobanului de la miori Ciobănaș de la miori, cum ți-a fost soarta să mori? Sus în vârful muntelui subt cetina codrului. Și de ce moarte-ai picat? Fulgerul a fulgerat, trăsnetul m-a detunat! De spălat cin' te-a spălat? Ploaia când s-a revărsat. De-npânzit cin' te-a împânzit? Luna când a răsărit. Făclioară cin' ți-a pus? Soarele când a fost sus. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
negri. Negrul exprimă de asemenea virtutea psihopompă a animalului, intersecția celor două tipuri de imaginar, al inițierii și al marii treceri, fiind deja demonstrată. Petru Caraman a observat că între colindele de fată mare, aflate în discuție, și cele „de moartă” există o similitudine a scenariului: „pe marea revărsată înoată un cerb sau un bour între ale cărui coarne, într-un leagăn de mătase, șade moarta și coase: «Sta Mița, răposata,/ Și cosea și se bocea»”. Explicația pe care o găsește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Caraman a observat că între colindele de fată mare, aflate în discuție, și cele „de moartă” există o similitudine a scenariului: „pe marea revărsată înoată un cerb sau un bour între ale cărui coarne, într-un leagăn de mătase, șade moarta și coase: «Sta Mița, răposata,/ Și cosea și se bocea»”. Explicația pe care o găsește reputatul etnolog este bazată pe transferul ulterior de semnificație de la apele începutului la apele ce despart lumea viilor de cea a morților. Funcția psihopompă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe Ion H. Ciubotaru la concluzia că originea sicrielor cu ferestre se află în înmormântarea suspendată, pe care o descoperim, de asemenea, în basme: „...o năsălie din mlădițe de brad și saschiu, în care amestecară și flori frumoase, și așezară moarta deasupra”, „.lăsară trupul neînsuflețit și nestricat să se legene în aer liber, la umbra frunzișului verde și în cântecul păsărilor pădurii”. Și în colecția Ion Pop-Reteganul este prezentă o ipostază prețioasă a expunerii aeriene a moartei: un sicriu de aur
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
flori frumoase, și așezară moarta deasupra”, „.lăsară trupul neînsuflețit și nestricat să se legene în aer liber, la umbra frunzișului verde și în cântecul păsărilor pădurii”. Și în colecția Ion Pop-Reteganul este prezentă o ipostază prețioasă a expunerii aeriene a moartei: un sicriu de aur așezat într-un paltin. Iulius Lips a investigat astfel de practici funerare la civilizațiile primitive: „Închinarea la soare, caracteristică populațiilor patriarhale, duce la dezvoltarea obiceiului de a înmormânta morții în vârfurile copacilor sau pe schele anume
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că e minunat de frumos. Doar Mâna lui Dumnezeu le-a făcut și colorat. E superb! Nu te mai saturi de privit și admirat natura toată care ne Înconjoară. Slavă și mărire Celui Ce a făcut toate. Marea Moartă Marea Moartă este aproape de Marea Roșie, ca la un kilometru distanță. Este o apă petronie-cenușie, e Închisă la culoare. Nu crește nimic În ea, nici pești sau vreo vietate nu are. Și nici În Împrejurimi. Are sare multă. Vezi stânci de sare, unele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
te eliberezi din serviciul militar. * În 1970, în zona Costinești, pe locul ocupat de Hotelul Tineretului, s-a descoperit un mausoleu de dimensiuni impresionante, un monument de marmură cu adevărat filigran sculptat, în acest mausoleu fiind găsită o mumie o moartă tânără, perfect conservată, o femeie albă, cu aspect europoid, de o evidentă frumusețe și cu un corp delicat ("o balerină", s-a crezut inițial), înveșmântată în rochie de aur, argint și purpură, cu bijuterii exorbitant de prețioase și de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
unei tinere femei la cimitirul săracilor. Asta m-a făcut să-mi pierd iluzia că nimeni nu te poate îneca fiindcă nu există cuvânt pentru cadavrulînecatului în limba română. Leșul m-a șocat, și pentru asta am răsplătit-o pe moartă cu două cireșe. La unul dintre prietenii mei făcuseră iarăși o percheziție în timp ce lipsea de-acasă. și din nou înscenaseră percheziția la domiciliu ca pe o spargere. Cunoșteam bine jocul care se repeta de câteva ori pe an la fiecare
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Picioarele îi erau legate la glezne cu sârmă, în jurul încheieturii de la o mână era petrecută tot o sârmă, legătura de la mână fusese ruptă, la pulsul celeilalte se vedeau tăieturi. Părul, fața și corpul acoperite de un strat gros de mâl. Moarta era tocmai lucrul pentru care în română nu există cuvânt: cadavrul unei înecate. Cadavrul unei înecate legate la mâini și picioare nu era al uneia care se înecase singură, ci pe care o înecaseră. Pe drumul spre cimitir cumpărasem ca
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
o înecaseră. Pe drumul spre cimitir cumpărasem ca proasta, doar pentru că trecusem pe lângă piață, o pungă cu cireșe. Nu mi-a dat altceva prin cap decât să vâr mâna în pungă, să scot două cireșe și să i le pun moartei pe locul unde ochii îi picuraseră în cap. Am plecat de acolo și până la ieșirea din cimitir n-am mai scos o vorbă nici unul din noi, abia dacă ne mai puteam mișca picioarele. Buruienile erau insuportabil de frumoase, le simțeam
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
e cu putință așa ceva - că n-am murit, mă-nțelegi, o să mă scol și atunci ce-o fi să fie, hai? (s.n.)»”. Spuneam că nu întâmplător îmi amintesc la ce lucram atunci deoarece coincidența aceea mi s-a părut stranie: moartă, întinsă pe masă, în sicriu, mămăica părea, ca și domnul Proharcin, o forță. Ceva deosebit de impresionant, ceva redutabil emana din noua ei postură. Nu-i vorbă, și în viață fiind, mămăica era o forță. Înaltă, voinică, autoritară, dintr-o bucată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
clandestine depind de lumina aceasta, care, din când în când, scaldă fotografia descoperită și expusă de băieți, făcând-o să strălucească, radioasă, splendidă, ca într-o vitrină. De câte ori sting lumina și holul se prăbușește în beznă, nu se pare că moarta, acolo unde o fi ea, se întristează. * După plecarea noastră de pe Florilor „la bloc”, strada și cartierul în care am locuit 17 ani (1956-1973) au mai supraviețuit aproximativ zece. După care, intrând într-o vastă zonă de demolare, au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
bine, partea de jos a feței se lăsase și se umflase cumva (aducându-mi aminte - tot în vis - de secvențele cu cadavrul stătut al lui Ceaușescu!). Ca și cum mi-ar fi ghicit repulsia, cineva, mâna unei persoane nevăzute a aruncat deasupra moartei o învelitoare, un fel de draperie din pânză ușoară. Și deodată, sub această învelitoare, ceva a început să miște, să se miște, din ce în ce mai evident. Apoi „perdeaua” a fost dată la o parte, azvârlită, și mătușa s-a ridicat în capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fetele, îndeamnă la furt, caută legături cu prostituatele ori cuceririle în locuri absurde, precum cabinetul unui vagon de căi ferate (Huliganii). Trecând în zona fantastică, autorul urmărește experiențele sexuale cu femeile-vampir și-și exprimă dorinți de împerechere teribile: cu o moartă, cu un copil și cu o bolnavă (la accidentul astrologic). MIHAIL CELARIANU Scriitor dintr-o serie mai veche, Mihail Celarianu trebuie citat aici pentru faptul că în esență romanele sale, de concepție lirică, interesează prin caracterul lor de experiențe sexuale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]