508 matches
-
de către mine să mă pun bine cu puterea clasa politică actuală, o aștept pe următoarea. ACTUL ÎI - CLASA POLITICĂ, ADMINISTRAȚIA. CU CINE VOTĂM? Același decor, dar apare marele ecran. În acest act, EL se va triplă și va fi: EL mocanul român, mosul burghezomoșier, EL rus și EL capitalist, american și va fi EL ușa și EA babă comunistă și apare și MÂRLANUL TURMENTAT. EA: Ei, acum 10 ani n-am votat, dar acuma musai vreau să votez că am intrat
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
sistemul așezărilor căutate, având un atu dat de distanța mică față de municipiul București (103 m), Ploiești (45 km), Brașov (67 km), Târgoviște (75 km) și Buzău (110 km). Pe acest drum al Prahovei, numit și drum al oilor sau drumul mocanilor, s-a revărsat peste Carpați populație din Transilvania, în căutare de pășuni, libertate și viață liniștită. La origine populația de oieri transilvăneni din zona Brașovului și Făgărașului. Așezată, așa cum am arătat, în cea mai mare parte pe podul terasei din dreapta
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și până astăzi. aă Deplasările definitive Mișcările de populație care generau mari curenți transcarpatici în sec XVIII prin pasurile munților, au avut în regiunea văii Prahovei o amploare deosebită. Chiar orașul a fost populat în urma unei astfel de deplasări a mocanilor transilvăneni. Mai lesnicioase au fost deplasările din zona montană în zona subcarpatică și în cea de câmpie, barierele naturale fiind mai accesibile, chiar mai mult, terenurile favorabile agriculturii au oferit condiții prielnice pentru derularea unei migrații în zona colinară și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
husiți), ca și aceea a unor grupuri de populație bulgărească, pribegită din patria ei din cauza opresiunii turcești (îndeosebi din secolul al XVII-lea, până la începutul secolului al XIX-lea). De asemenea, n-a încetat nici transhumanța, spre aceste locuri, a mocanilor ardeleni, mai accentuată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. După dispariția pericolului tătărăsc și începutul decăderii Imperiului Otoman, popularea întregului teritoriu moldovenesc intră într-o nouă etapă, caracterizată printr-o roire a sate lor și o înmulțire a târgurilor, unele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
tatălui meu nimic, nici nu prea credeam că sunt iarăși frigurile, de astă dată am mâncat bine și starea aceea de slăbiciune mi-a trecut. Am plecat la școală. Curtea era imensă, plină de copii și de părinții lor. Vederea mocanilor cu pălăriuțele acelea ca niște ceaunuri și cu pantalonii de aba albă strânși pe picioare m-a înveselit și am uitat că fusesem aseară bolnav. Tatăl meu însă era din nou îngrijorat: se adeverea ceea ce auzise, în timp ce el mai crezuse
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să ne citească numele după o listă. Erau într-adevăr foarte mulți, nu se mai tenninau. Cât timp să fi trecut? O jumătate de ceas? Cutărescu Ilie, prezent, Panțirescu Toader, prezent, toaderii ăștia erau foarte numeroși. Tocmai mă miram de ce mocanii își spun Toader și nu Tudor, când deodată peste curtea mărginită de ziduri înalte cu ferestre mari și cu copaci bătrâni cu frunza de un verde bogat și negru, se lăsă liniștea. Se strigase un nume și nu răspundea nimeni
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
atât mai mult cu cât pe acel prieten nu l-am mai văzut niciodată de atunci. Legea eternă a comerțului!... E posibil comerțul fără profit? Hm! Când tatăl meu se întorcea de la munte și ne povestea cât de bucuroși erau mocanii că li se aducea porumb, ce puteam să cred când îl vedeam și pe el cât de bucuros era când vărsa polii galbeni în pat, profitul lui obținut în urma acelui drum? Bineînțeles că nu făceam confuzie între munca salariată, profitul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dacă era vorba de colegul lui de bancă și, care îl ajuta la lecții. Taică-său a venit cu sania și ne-a luat și am mers o zi întreagă până am ajuns în satul lui. Ce călătorie! Sate de mocani, pe care îi cunoșteam din drumul la Cîmpu-Lung, dar și de secui, cum îmi spunea Codrin, pentru care aveam simpatie, nu înțelesesem de ce Mihai Viteazul pusese să li se taie capetele celor trei omorâtori secui ai lui Bathory, și de ce
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Nu i-am spus tatălui meu nimic, nici nu prea credeam, de astă dată am mâncat bine și starea aceea de slăbiciune mi-a trecut. Am plecat la școală. Curtea era imensă, plină de copii și de părinții lor. Vederea mocanilor cu pălăriuțele acelea ca niște ceaunuri și cu pantalonii de aba albă strânși pe picioare m-a înveselit și am uitat că fusesem aseară bolnav. Tatăl meu însă era din nou îngrijorat: se adeverea ceea ce auzise, în timp ce el mai crezuse
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
numele după o listă. Erau într-adevăr foarte mulți, nu se mai terminau. Cât timp să fi trecut? O jumătate de ceas? Poate mai mult? Cutărescu Ilie, prezent, Panțirescu Toader, prezent, toaderii ăștia erau foarte numeroși. Tocmai mă miram de ce mocanii își spun Toader, și nu Tudor, când deodată peste curtea mărginită de ziduri înalte cu ferestre mari și cu copaci bătrâni cu frunza de un verde bogat și negru se lasă liniștea. Se strigase un nume și nu răspundea nimeni
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
să-și împacheteze slănina. „Tu nu pricepi nimic, bă, din ce scriu ăștia, râdea el de câte unu’. Ce știe mocanu’ ce-i șofranu’? L-am întrebat și eu ce-i ăla șofran și mi-a zis că o să rămân mocan dacă nu aflu singur. Într-un târziu am aflat, iar prima dată când am ieșit în Occident, era în 1990, m-am dus la un supemarket să-l privesc îndelung. Nu mai eram mocan! Ca să vezi... et în Arcadia...! Bunicu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mi-a zis că o să rămân mocan dacă nu aflu singur. Într-un târziu am aflat, iar prima dată când am ieșit în Occident, era în 1990, m-am dus la un supemarket să-l privesc îndelung. Nu mai eram mocan! Ca să vezi... et în Arcadia...! Bunicu’ a fost multă vreme primar, tocmai când începuse cu colectivizarea. Nu voia să se întovărășească în ruptul capului, iar oamenii spuneau că ei fac ce face primarul. Primarul, cum venea seara, cum își pregătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și cu spirt trecut prin mangal, dacă la funeralii n-am putut lua parte, măcar atât să facem și noi, să-i aducem un ultim pios omagiu, cum om putea și noi, iar acum o să ne arate el cum fac mocanii o mămăligă-mămăligă adevărată, unul să se ducă-n spatele barăcii după lemne, iar ceilalți să-l ajute să desfacă pungile și valizele ca să sorteze, în sfârșit, tot calabalâcul ăsta, așa că ne-am apucat atunci să golim pungile, am aruncat conținutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cum, ni place a spera, ea nici va esista. ["PROMONTORII ALE ARDEALULUI"] 2257 Moldova și Țara Românească nu sunt decât promontorii ale Ardealului. ["GENS ȘI CONSTITUȚIE GENTILĂ... "] 2261 Gens și constituție gentilă. Vrancea, Soroca, Tegheciul, Câmpulung. Analogie în Ardeal: moți, mocani, țutueni, mureșeni, câmpeni, pădureni. [CRONOLOGIE] 2263 Suta XII și XIII Epoca de naștere și formațiune. Suta XIV și XV Epoca eroică. Suta a XVI și XVII Epoca literară. Suta a XVIII și XIX Epoca de decadență. {EminescuOpXV 97} ["ISTORIA... "] 2262
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
precupeți și de țărani. Negustorii scoseseră stămburile afară, pe scaune, și strigau cât îi ținea gura: - Care mai cumperi americă, madipolon, serj! - Ia și te-ncalță! Ia și te-ncalță! - Uite ce mai costum! Extra, frățioare! Și-i trăgeau pe mocani de mână, îi băgau în prăvălii și le luau banii. Manglitorul a adulmecat, yeneau și ceferiștii grămadă. Era zi de leafă și se putea face treabă. Îi ardeau palmele să mai simtă hârtiile de-o sută în buzunare. - Mai repede
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
întru bibliotecă, care însemna în primul rând carte pentru țărani și târgoveți, a fost alimentată și de ecoul care venea proaspăt, cum se întâmplase cu presa și școala ardelenilor Ion Popescu, Șt. Neagoe ori Haliță, tot de la un profesor, un mocan transilvănean, spiță spornică tot a țăranilor. Născut la 23 martie 1838, cel pe care îl vom cunoaște cu numele de Stroe Belloescu, după ce își face studiile mici la București, le termină pe cele politehnice la Gran d în Belgia, și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Un cercetător german se întreba "ce s-a făcut cu păstorii care nu sunt amintiți nici de Eutropiu". Iorga răspunde: "Acești transhumanți (păstorii) nu puteau trece la ordin pe o nouă hartă, adică în Dacia din sudul Dunării. Iernarea ciobanilor mocani în Țara Românească este cea mai bună dovadă de permanență. Cum s-ar fi putut stabili oare, în cazul unei veniri de peste Dunăre (cf. Roesler), o înțelegere între regalitatea ungurească și Imperiul cuman, în condițiile care, din veac în veac
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
îndeplinească scrisul fiecărui om." Povestirea culminează cu secvența în care dascălul își aduce aminte de scrisa ursitoarelor și se hotărăște să dea drumul sicriului pe apa Iordanului. Sicriul ajunge la "castelul cel mare și luminat al celor trei ursitori, trei mocani, care "s-au bucurat mult c-au găsit un suflet adus de peste ape". Când Petre a împlinit 9 ani, unul dintre cei trei Ursitori l-a îndemnat să plece ca s-o găsească pe Zâna făr de tată, "să ți-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
imprecație vaticinară (Circul vieții, Satira vremii). Firesc însă, figura lui Iisus-răscumpărătorul consună, în Talaz, cu armoniile învierii în natură și în om (Descătușare, Trezire). Este proslăvit, totodată, pe urmele lui Nichifor Crainic, etnosul românesc ca izvor de înnoiri viitoare (Stâna, Mocanul). Mai degrabă bun versificator decât poet, B.-L. se remarcă prin tălmăciri, curate, expresive, din poemele lui Goethe, Ady Endre, Egon Hayek, Michael Albert. SCRIERI: Poezii, pref. G. Coșbuc, Brașov, 1914; Lacrimi și clocot, București, 1916; Deutschlands Wiedergeburt, pref. Heinrich
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
munți și spelunce, iar parte remasserŏ póte între Romani cà prisonieri sau sclavi" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 23). Din această posibilitate, pe care Heliade o concede, cărturarul romantic-revoluționar lansează o ipoteză demnă de reținut în analele evoluției memoriei colective românești: "Mocanii pot să fiă descindenți ai Dacilor" (p. 23). Prin această afirmație trebuie semnalată prima integrare parțială, deși cu totul marginală, și periferică, a dacilor în genetica românilor. După ce Budai-Deleanu a produs prima dislocație a paradigmei latiniste a Școlii Ardelene, lăsându
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
remas în Dacia între Romani, n-au putut remané de quât cà un element passiv, inferior și cu quantitatea și cu qualitatea, au remas putem zicce, daqua nu sclavi cà pînŏ mai deunăzi Țiganii, quel puçin isolați. [...] Este probabil qua Mocanii să fiă din descendenții Dacilor refugiați la munți" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 25). Teza purității absolute a latinității poporului român este sacrificată în cele din urmă pe altarul evidențelor empirice, după o carieră intelectuală de mai bine de o jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
demografic se vor naște "Daciĭ ceĭ liberĭ", localizați la periferia provinciei romane, care vor continua să pună probleme autorităților romane, fără a avea vreun efect asupra romanității elementare a românilor. Direcția deschisă de Heliade Rădulescu, prin care dacii, supraviețuind ca mocani, s-au dezvoltat în paralel cu evoluția românilor, formând o para-românitate dacică, a fost continuată de A.D. Xenopol, care a stabilit paradigma daco-romanismului. Fără să abandoneze romanitatea primară a românilor, Xenopol îi asimilează pe daci în acest fond romanic. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca niște mături, liniștiți, blânzi, umblând numai în grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci zarzavagii, albanezi cu dulciuri și susanuri; bulgari mărunți de stat, cercetând mărfurile cu ochi severi de gospodari; macedoneni cu oi de vânzare, mocani, călcând rar și apăsat, spătoși, bănuitori”. Speciile jurnalistice cultivate după 1989 - cronici și articole - au fost reunite în volumele intitulate generic Vorbe parlamentare (2001) și Noi, latinii Bizanțului (2003), editate de soția autorului, Sofia Șincan, care este și inițiatoarea publicării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
urmare a unor accidente. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, Elenă Dumitru Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu București, 11 decembrie 2003. Nr. 1.452. Anexă ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Beneficiar Adresa Suma crt. acordată (milioane lei) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Mocan Viorel Comună Ramet, localitatea Olteni, jud. Albă 40 2. Tătaru Niță Comună Gură Văii, Sat. Dumbrava, jud. Bacău 30 3. Român Maranda Comună Podu Turcului, jud. Bacău 15 4. Florea Ioan Moinesti, cartier Vasiesti, str. A.I.Cuza, nr. 110, Bacău
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154414_a_155743]
-
unor condiții bune de trai unor oameni lipsiți de resurse materiale. Alte cauze care stau la baza creșterii populației în așezările situate pe Borcea și implicit în Fetești sunt: fenomenul de transhumanță, încheiat cu stabilirea definitivă în aceste locuri a mocanilor împreună cu familiile lor; valorificarea resurselor ecologice ale Bălții Ialomiței atât de cei care locuiau aici, dar mai ales de ciobanii ardeleni împroprietăririle din 1864, 1883, 1892 etc.; extinderea arăturilor în Bărăgan datorită desființării monopolului turcesc asupra comerțului exterior al Țării
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]