508 matches
-
din Transilvania. Deosebitele turme se adună la un loc și formează caravane numeroase, ce se coboară încet spre Dunăre, unind zbieratul lor jalnic cu lătratul câinilor de pază, cu sunetul telincilor animate de gâtul măgarilor, și cu șuieratul pătrunzător al mocanilor călăuzi”. Ideea că balada s-ar fi zămislit în urma unui incident petrecut pe drumurile de transhumanță a făcut școală în epocă, întrunind sufragiile celor mai mulți cercetători. Cel mai fidel discipol s-a dovedit a fi Ovid Densușianu , iar cel mai înverșunat
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
multe locuri, cultura dispare în profitul ciobănitului extensiv, fostele orașe de coastă devin simple sate de pescari. Ciobani din Ardeal, Moldova, Țara Românească transhumează în fiecare iarnă până la mare (oile apreciind în mod deosebit vegetația puțin sărată), mulți dintre ei ("Mocanii") stabilindu-se definitiv și amestecându-se astfel cu Românii dobrogeni ("Dicienii"). În perioada Imperiului otoman s-au stabilit pe litoral și alte populații turcice (acângii, selgiucizi) apoi, începând cu secolul XVIII, după schisma din Biserica Ortodoxă rusă, adepți ai Bisericii
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
a porturilor și a stațiunilor turistice. Este construită calea ferată Constanța-Mangalia. Continuă stabilirea pe litoral a numeroși români din alte provincii, iar în anii '20, în special în jurul Mangaliei se așază numeroși aromâni, astfel că pe litoral, vechii "Dicieni" și "Mocani" devin minoritari. Tot în această perioadă are loc o emigrare parțială a turcilor din zona costieră în Turcia, ca urmare a politicii lui Mustafa Kemal Ataturk de a încuraja stabilirea musulmanilor din Balcani în noul stat turc. Perioada comunistă a
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
vorbită în județul Suceava. Insule lingsvistice românești se regăsesc și în regiunea Odessa (123.800 de vorbitori, mai ales în Bugeac), precum și în preajma râului Bug (regiunile Nicolaev și Kirovograd, aprox. 21.300 de vorbitori, fiind descendenții coloniștilor moldoveni și ardeleni mocani așezați aici în secolul 18). Aceștia sunt, în general, vorbitori ai graiului moldovenesc. În Maramureșul de Nord limba română are aprox. 40.000 de vorbitori. Graiul acestora este același ca și în regiunea Maramureș din România (vezi româna maramureșeană).
Româna ucraineană () [Corola-website/Science/297290_a_298619]
-
peste 1500 de variante în toate regiunile României. Este o creație populară specific românească, nefiind cunoscută la alte popoare . Cântecul a fost zămislit în zona sudică a Carpații Orientali, la nordul Munților Vrancei, în actuala localitate Mănăstirea Cașin, Bacău de către mocani (oieri veniți din Transilvania peste populația catolică din Cașin) și cules de Alecu Russo la Soveja, Vrancea. În Transilvania având la bază un "rit de inițiere" și interpretat sub forma de colindă, în timpul sărbătorilor de iarnă . S-a transformat în
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
în anul următor, dar o astfel de măsură în ce priveste evreii a fost introdusă abia în 1922-1923. În același timp, intervențiile lui Kogălniceanu au jucat un rol și în politicile etnice privind Dobrogea de Nord: el ar fi cerut, mocanilor români să renunțe la stilul lor de viață tradițional și la așezările lor din Bugeacul devenit acum rusesc, oferindu-le opțiunea de a achiziționa terenuri în Dobrogea de Nord. Kogălniceanu și-a reprezentat apoi țară în Franța (1880), devenind primul
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
comitatele (antebelice) Alba de Jos și Sibiu, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului și Scaunul Săsesc al Sebeșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din părți a mai multor zone etno-folcorice distincte: Țara Moților, Țara Mocanilor, Secuimea și Pământul crăiesc. Reședința județului este municipiul Alba Iulia cu 63.536 de locuitori. Județul are o suprafață de 6.242 km² și populație de 342.376 de locuitori. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
preponderent bulgară, dar cu minorități, în jur de 10%, române, găgăuze și grecești. În momentul anexării, potrivit statisticilor bulgare, dintr-o populație de 286.000 de locuitori, doar 6.348 ar fi fost români, ei înșiși, în majoritate, urmași ai mocanilor mărgineni staționați și sedentarizați aici ca urmare a transhumantei lor pastorale (locuind îndeosebi împrejurul Turtucaiei, Silistrei și în valea Batovei, zisă „Valea fără iarnă”, unde pe hărțile otomane apăreau satele „Vlahlar”. Restul populației era constituit mai ales din turci și
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
locuri, cultura dispare în profitul ciobănitului extensiv, fostele orașe de coastă devin simple sate de pescari, în locul lor se dezvoltă Babadagul și Medgidia ca târguri rurale. Ciobani din Ardeal, Moldova, Țara Românească transhumează în fiecare iarnă aici, mulți dintre ei ("Mocanii") stabilindu-se definitiv și amestecându-se astfel cu Românii dobrogeni ("Dicienii"). Această situație continuă și în perioada de început al declinului puterii otomane (sec. XVII). Situația se modifică însă dramatic, odată cu extinderea teritorială a Imperiului rus. În secolele XVIII-XIX, Dobrogea
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
noul statut al navigației prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Continuă stabilirea în Dobrogea a numeroși români din alte provincii, iar în anii '20, în special în partea de sud a județului se așază numeroși aromâni, astfel că vechii "dicieni" și "mocani" devin minoritari. Tot în această perioadă are loc o emigrare masivă a turcilor din Dobrogea în Turcia, ca urmare a politicii lui Mustafa Kemal Ataturk de a încuraja stabilirea musulmanilor din Balcani în noul stat turc. Cadrilaterul a fost recuperat
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
sub lozinca "Heim ins Reich" (acasă în "Reich"). După ce Dobrogea a devenit o parte a României, a început o perioadă de dezvoltare urbanistică a Constanței, legată de românizarea subsecventă a regiunii (unde până atunci, Românii, „dicieni” dobrogeni, „măcineni” moldoveni sau „mocani” ardeleni, fuseseră minoritari față de tătari, turci, greci și bulgari). Orașul, numit de către regele Carol I „plămânul României”, a devenit portul principal al țării după ce Anghel Saligny a construit Podul de la Cernavodă (1895). Atunci s-au pus bazele Serviciului Maritim Român
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Olimp și în unele sate din Vermion. La persoana a II-a singular se spune "Tini hii" pentru prima grupare, respectiv "Tini eshtsă" la grămusteni și fărșeroți. Formele "mini escu/esc" au fost semnalate de Theodor Capidan de asemeni la mocanii din Rășinari și la cei din Soveja, Vrancea. O altă clasificare, mai mult politico-culturală decât etnică, îi împarte pe aromâni în două facțiuni: cea tradițional filo-otomană, ulterior filoromână, și cea filoelenică. Filo-otomanii, majoritari până în 1912, erau denumiți peiorativ de ceilalți
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
și era apărat de un zid de 3000 pași. Cu puțin timp înainte de distrugerea sa, cetatea este imortalizată într-un desen după care se fac celebrele litografii, de către A. von Saar, la 1826. În secolul al XIX-lea aici sosesc mocanii ardeleni care construiesc orașul modern. Centrul acestuia se afla pe malul Dunării. În jurul portului se construiesc pravalii, depozite, bănci, iar pe dealul dinspre vest, o scoală monumentală și o biserică pe măsură. Școala a adăpostit și un muzeu, primul muzeu
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]
-
Iașului, cei sosiți în secolul XIX provin din Basarabia. În Transnistria trăiesc și români originari din Banat și Crișana (care i-au însoțit pe sârbii care s-au așezat în regiunile denumite "Noua Serbie" și "Slavo-Serbia"), precum și din Ardeal (păstori mocani din preajma Sibiului) . Aceste grupuri au fost asimilate de către moldovenii conlocuitori, definiindu-se astăzi drept "moldoveni". vorbesc graiul moldovenesc al limbii române. Românii transnistreni au o origine complexă. Unii sunt autohtoni, în special cei din imediata apropiere a Nistru}lui. De-asemenea
Românii de la est de Nistru () [Corola-website/Science/319524_a_320853]
-
piesa „Mister Superman”. Ultima apare sub formă de melodie ascunsă ("hidden track") după finalul piesei „Fishing In The Swimming Pool”. A șasea piesă de pe album, „(Bad Day)”, este singura dintre cele trei care are și un titlu. Solistul formației, Cătălin Mocan, a declarat că ideea i-a aparținut: „Eu aveam o mică părere de rău după anumite piese la care s-a renunțat. Atunci am venit cu ideea asta de lo-fi, cu care i-am păcălit pe colegi ca să pună pe
Far From Telescopes () [Corola-website/Science/319719_a_321048]
-
A fost folosită cu siguranță de omul primitiv că locuința dar urmele nu s-au păstrat datorită faptului că podeaua este supusă deselor inundații ale pârâului Ordâncușa. Corbanele au fost folosite în vremea comunismului când pădurile au fost luate de la mocani, lipsindu-i de una din sursele lor de venituri. Ei prelucrau lemnul în butoaie,donițe, grinzi și scânduri pe care le schimbau în țară pe bucate. Pentru că ar fi fost prinși dacă duceau lemnul acasă, ei îl tăiau și-l
Peștera Corobana lui Gârtău () [Corola-website/Science/318694_a_320023]
-
este cel de-al patrulea album al formației românești de rock alternativ Kumm. A fost înregistrat în martie-aprilie 2006, fiind lansat în mod oficial pe 2 iunie, același an. Este primul album pe care apare vocea lui Cătălin Mocan, care însoțise trupa în noiembrie 2005, la câteva luni după plecarea lui Dan Byron, și avea să fie considerat drept cel mai îndrăzneț album Kumm din punct de vedere muzical de până atunci. Chitaristul formației, Oigăn, îl descria în 2006
Different Parties () [Corola-website/Science/318861_a_320190]
-
4 mai 1951 Gherla) a fost un om politic român de dreapta, ministru al Agriculturii și Domeniilor, președinte al sindicatului agricol ucis în vremea prigoanei comuniste. Aurelian P. Pană s-a născut în comuna Marsilieni, unde se stabiliseră părinții săi, mocani ardeleni din Satu Lung (Săcele) - Brașov. Din informațiile bătrânilor localnici din Frățilești-Săveni și Sudiți, Aurel Pană, cum este cunoscut în memoria colectivă, a fost o personalitate marcantă , instruită și iubitoare de oameni și de pământ. Acțiunile acestui om a oferit
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
dialectele limbii maghiare din România. În limba comună din Ungaria sunt numai în jur de zece: "áfonya" < „afină”, "ficsúr" (cu sensul de „tânăr spilcuit”) < „fecior”, "furulya" < „fluier” (instrumentul muzical), "málé" „(prăjitură de) mălai; nătăfleț” < „mălai”, "mokány" (cu sensul „înfipt, încăpățânat”) < „mocan”, "pakura" < „păcură”, "palacsinta" (cu sensul de „clătită”) < „plăcintă”, "tokány" < „tocană”. Primele cuvinte englezești intră în maghiară la începutul secolului al XIX-lea, când Anglia este luată ca model de aristocrații reformiști ai epocii. Pe la mijlocul secolului apar și articole de presă
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
el a fost înregistrat cu numele "Glodeanu-Siliștea", cu referire la numele satului de origine, "Siliștea Veche" și cu cele ale altor așezări înființate în același timp (Glodeanu Sărat și Glodeanu-Cârlig). În următorii ani, satul a crescut, aici stabilindu-se unii mocani transilvăneni, formând partea satului denumită "Ungureni". În trecut, a făcut parte din fostul județ Saac (Săcuieni).
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
de sat străjuite de codri de nepătruns. Mergând pe Valea Bistriței, au trecut prin Pasul Petru Vodă și s-au oprit la Pipirig. Această emigrare masivă este amintită de Ion Creangă, atunci când afirmă că bunicul său, David Creangă, împreună cu alți mocani ardeleni „s-au tras cu bucățele încoace” din cauza persecuțiilor religioase. Aici au găsit loc potrivit pentru a ierna împreună cu familiile și turmele lor. Monahii i-au primit cu dragoste creștineasca, i-au găzduit și s-au localizat, cu acordul conducerii
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
populației și locuințelor din luna martie 2002 de 8.674 persoane, satul Pipirig fiind al doilea ca mărime din comuna Pipirig, având o populație de 1.550 persoane organizate în 429 gospodării. Satul Boboiești are la origine denumirea numelui unui mocan - Baboi - venit din localitatea Sadova, de lângă Cîmpulung Moldovenesc. Satul are în componență să și cătunul Dolia care, în trecut, a aparținut de comună Malini din județul Suceava, iar apoi de comună Farcașa din județul Neamț. În prezent, sătul Boboiesti este
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
moment dat, așa de mare încât, în anul 1813, Ion Vodă Caragea înființează un comisariat al ungurenilor care se numea <isprăvnicia dă ungureni>1 Ungurenii care coborau cu oile se mai numeau și poenari (cei din părțile Sibiului), bârsari sau mocani (cei din țara Bârsei). În anul 1418, coborârea ungurenilor este atestată și în documente. Mihai, fiul lui Mircea, consimte ca privilegiul acordat de tatăl său ciobanilor din Cisnădie- acela de a paște oile în regiunile muntoase ale țării Românești- să
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul transhumanței); astfel: „Sântilia” (manifestare de mare amploare ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul popular cu tradiția, într-un cadru natural de excepție) organizată anual în "Poiana Angelescu" și „Balul Plăcintelor” (petrecere anuală a mocanilor săceleni odată cu lăsatul secului. Cu acest prilej se prepară celebrele plăcinte mocănești cu brânza sărată). O altă manifestare etno-culturală este „Napok Szent Mihály” (Zilele Sf. Mihail) organizată de comunitatea ceangăilor (de confesiune evanghelică luterană și de naționalitate maghiară) din Săcele
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
toată lumea. La românii veniți din satele Munteniei, în primul rând și în fosta raia și din județele limitrofe: Râmnicul Sărat, Buzău, Ialomița, s-au adăugat românii din Transilvania, în special din Brașov și Săcele, o parte negustori iar cealaltă parte mocani veniți cu oile din rândurile acestor transilvăneni, mocani și negustori, s-au ridicat, cu vremea familii ca „Perlea, Grozea, Panțu, Sassu, Grosu, Moldovanu” care au jucat un rol important atât în viața economică, politică și culturală a Brăilei cât și
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]