490 matches
-
univers, omniprezent dar invizibil. Flaubert a reușit să fie mai invizibil ca mine. Romanul trebuie să curpindă cât mai mult cu putință. Dacă tema mea îmi cere să recurg la elemente non-narative, de ce nu dar va exista întotdeauna o forță modelatoare narativă, care să închege elementele non-narative. LV. Ești, cred, un Desperado al narațiunii scânteietoare. Mesajul tău, însă, este mai profund decât atât. Unde consideri că se oprește umorul (dacă se oprește vreodată) pentru a ceda locul unei seriozități grave? JB
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Nabucodonosor de Verdi), muzica are, în primul rând, un rol educativ. Și când ia în discuție comediile, vodevilurile lui V. Alecsandri, C. Negruzzi și Matei Millo, el insistă, ca un vajnic și încă necesar continuator al ideilor pașoptiste, asupra valorii modelatoare a scenei, aspirând la consolidarea unei școli naționale de teatru. În descendență pașoptistă se situează și interesul pentru literatura populară, F. înscriindu-se între cei dintâi culegători de basme la noi (Roman Năzdrăvan, Omul de piatră, Omul de flori cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
a exilului, B. este prezent și cu o serie de eseuri, cronici literare, comentarii teoretice. Semnează astfel un lung eseu despre poezia concretă, Concretism poetic („Carpații”, 22-23/1957) sau vorbește într-un comentariu interesant despre polemică și funcția ei socială modelatoare („Dacia”, 15/1954); altă dată, abordează într-o dezbatere nu lipsită de sugestii fecunde Tendința actuală a nuvelei („Carpații”, 34-35/1959-1960) sau caută să determine un misionarism critic contemporan (Funcția criticii literare, „Carpații”, 1959, 26-27). Ca literatură propriu-zisă, publică volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
în chip nebănuit; deci nu numai în mărginirea în spațiu sau în ritmurile timpului, ci deopotrivă în statutul existențial sau istoric al omului, în norma morală, în credință etc. Astfel înțeleasă, limita poate fi descoperită cu funcția ei benefică și modelatoare, fără de care nici un act formativ și nici o așezare stabilă în lume nu ar fi cu putință; sau, ca limită a finitudinii, ea poate fi descoperită ca o provocare, ca o modalitate de a stârni apetitul pentru infinitul potențial și instinctul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
act demiurgic începe cu această plutire a spiritului care-și aproximează fapta, dar pentru a nu rămâne simplă rătăcire, el trebuie să se determine făptuind cu adevărat. Și cum orice act de demiurgie este o configuratio, o instaurare de limite modelatoare, determinarea divinului se consumă în Geneză sub forma limitelor puse dinăuntru. Vorba lui Platon despre Dumnezeu ca marele geometru se adeverește măcar în sensul peratologiei: Creația este un vast scenariu peratologic animat de voința divină a limitării. În preajma Creației, duhul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
faptă viitoare? Pământul care vine dinaintea genezei este altceva decât pământul creat, așa cum marea este altceva decât apa dinaintea creației. Pământul care stă alături de apă și întuneric ca element al indeterminării este materia nediferențiată în care nu a pătruns limita modelatoare. Textul grec ne spune că el era aoratos și akataskeuastos: „gol“ și „netocmit“, în varianta română. Exact tradus, aoratos nu înseamnă însă „gol“, ci „nevăzut“, „ascuns privirii“, și el este așa tocmai pentru că trăiește în conjuncție cu întunericul; e indistinct
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
să se ivească“ la marginea lor, pe aceea a uscatului. Apa și pământul sunt acum „tocmite“. Cerul, pământul și mările apar deci prin simplă demarcare. Cu ele, opera peratologului geometru se încheie; din ziua a patra asistăm la faptele peratologului modelator. Lumea aceasta, repartizată doar pe câteva registre, este lipsită de viața formelor; nu există o formă a pământului, a cerului, a mării. Există doar margini ale lor. Limita există aici doar ca formă frustă a demarcării. În schimb, în următoarele
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
propria ei posibilitate secundă. Ca formă generatoare de formă, omul se dovedește a fi cea mai înaltă satisfacere a apetenței primordiale către formă. Agent al propriei lui faceri, apolinia a devenit, în om, instinct generic. Putem înțelege în ce măsură instinctul limitei modelatoare îi vertebrează ființa, dacă ne vom gândi la „închiderea ce se deschide“ a lui Noica. Primitivul - spune Noica - intră în închiderea colibei. Din această închidere omul nu a mai ieșit. Numai că el a deschis-o în închideri mai vaste
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cât de palidă, a travaliului divin de in-formare, atunci sculptura - activitatea orientată deliberat și în deplină gratuitate către plăsmuirea formei - nu mai este o simplă specie a activității, ci un rit comemorativ în care cosmogeneza, antropogeneza și esența oricărei fapte modelatoare sunt menținute constant în conștiința umanității. Spre deosebire de alte arte, de cinematograf de pildă, care atunci când încetează să fie simplu divertisment sfârșește în psihologia sentimentului sau în morală, sculptura păstrează mereu această marcă a primordialului. Chiar pictura, care este și ea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mareșalului E. von Ludendorff, semizeul militar german, tovarășul lui Hitler în timpul "Puciului de la berărie". Mazarýk a murit în august 1937. Alături de președintele Wilson (și poate și de Iorga), el era un reprezentant al intelectualității din secolul al XIX-lea și modelatorul lumii interbelice. "Înțeleptul lumii din Wroclaw a murit", scria Iorga. "Chiar și președintele Mazarýk a fost nevoit să se supună fatalității vieții omenești. Un întreg popor îl jelește pe cel care a fost animatorul lui în timpuri grele și, într-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
simbolistă, Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă (2009). Simbolismul românesc, cu articulațiile sale decadente mai mult sau mai puțin marcate decât în alte culturi, constituie nu doar un fenomen cu considerabilă amplitudine estetică, ci și un factor modelator în arta plastică românească. Chiar modalitățile prin care el este depășit, fapt ilustrat în sculptura lui Paciurea și concomitent în cea a lui Brâncuși denotă impactul pe care simbolismul l-a avut în arta plastică românească asupra a doi dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
senzualiste, un moment de rătăcire pasager înainte de regăsirea adevăratei vocații, cred că se impune o viziune care să redea caracterul stimulativ pentru imaginație în arta plastică al simbolismului legat și de un cult al frumosului, care devenea programatic un factor modelator pentru societatea vieneză și care a modelat și societatea românească a timpului. În acest sens, o analiză a simbolismului conduce la sondarea ariilor colaterale de la ilustrația de carte, fotografie, la afiș și modă, care-l reflectă chiar și consumerist, inconstant
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
De altfel, lucrurile au mers aproape la fel de prost și în primul deceniu postrevoluționar, începînd să se amelioreze abia odată cu creșterea rolului departamentelor pentru pregătirea personalului didactic din universități 1. 1.Vezi o prezentare extinsă a acestei cercetări în capitolul „Funcția modelatoare a profesorului - plecînd de la cîteva investigații”, în Antonesei, 2005, pp. 153-183. Relația dintre evaluarea formativă și randamentul școlar În cazul acestei cercetări, am plecat de la cercetările occidentale care constataseră că evaluarea formativă, spre deosebire de toate celelalte tipuri de evaluare, avea un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
1997) [1908]. Mai presus de toate, diferențiatorul decisiv îl reprezintă limbajul, responsabil de producerea, menținerea și reproducerea stratului suplimentar pe care lumea socio-umană îl are comparativ cu cea naturală, și anume cultura. Edificată pe "turnura lingvistică", analiza discursului recunoaște puterea modelatoare pe care limbajul o exercită asupra culturii umane, care la rândul său se răsfrânge și asupra structurii sociale. P. Bourdieu (1991), de exemplu, consideră limbajul o "structură structurantă", în sensul că este atât o structură (un sistem articulat și coerent
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patrioților adulți rezida, așadar, în socializarea lor adecvată, prin instilarea valorilor naționale care le va călăuzi maturizarea înspre a deveni buni naționali. Simptomatică pentru spiritul vremii este credința nețărmurită în plasticitatea naturii umane, pe de o parte, și în capacitatea modelatoare a educației, pe de alta, exprimată în sentința lui C.A. Helvétius, "L'éducation peut tout" "Educația poate totul". După descoperirea teoriei socializării în secolul al XVIII-lea (care sublinia maleabilitatea caracterului copilului și influența crucială a agenților de socializare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]