1,712 matches
-
de pagini cu text șapirografiat, este scris în limbile română, spaniolă, portugheză, franceză și engleză. Multe ilustrații, desene și portrete de Mattis-Teutsch, Șt. Eleutheriade, Demian, Marcel Iancu, Radu Maier, Ortega Leyton, Marion de Champ, Vintilă Horia (autoportret) ș.a. dezvăluie factura modernistă a acestei publicații pe care - afirmă Mircea Popescu într-o cronică din „Revista scriitorilor români” (München) - „o scrie, o conduce, dar cred că o și bate la mașină «poetul tânăr» de odinioară, adică din țară și de totdeauna, Ștefan Baciu
MELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288082_a_289411]
-
acum mai mult decât o convenție. Grație distanței foarte mari, imaginile aeriene transformau ceea ce la nivelul solului putea părea haotic Într-o structură aparent mai ordonată și simetrică. Inventarea avioanelor a jucat un rol important În dezvoltarea gândirii și urbanizării moderniste. Oferind o perspectivă care aplatiza topografia, făcând-o să semene cu un desen, zborul a Încurajat noi aspirații către „o viziune sinoptică, control rațional și ordine spațială”. Cel de-al doilea aspect important privind ordinea urbană ușor inteligibilă din exterior
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
statului - În fiecare sferă a activității umane. Dacă, după cum am văzut, descrierile simplificate și utilitariste ale administrației aveau tendința, prin exercitarea puterii statului, să modifice faptele astfel Încât acestea să se potrivească reprezentărilor lor, atunci s-ar putea spune că statul modernist extrem a Început o dată cu prescripțiile exhaustive privind o nouă societate pe care intenționa să le impună. La sfârșitul secolului al XIX-lea, În Vest, ar fi fost și greu să nu fii oarecum modernist. Cum să nu fi fost cineva
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
s-ar putea spune că statul modernist extrem a Început o dată cu prescripțiile exhaustive privind o nouă societate pe care intenționa să le impună. La sfârșitul secolului al XIX-lea, În Vest, ar fi fost și greu să nu fii oarecum modernist. Cum să nu fi fost cineva impresionat - sau Îngrozit - de transformarea enormă pe care o produseseră știința și industria? Un individ având, să zicem, șaizeci de ani, din Manchester, Anglia, ar fi fost de-a lungul vieții sale martorul revoluției
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
privim cu mai multă luciditate limitele și costurile progresului tehnologic și În care am adoptat scepticismul postmodern față de orice discurs totalizator, aceste atitudini par destul de naive. Totuși, această nouă sensibilitate nu ne permite să realizăm În ce măsură ne influențează viața premisele moderniste și, mai ales, să Înțelegem marele entuziasm și ambiția revoluționară indisolubil legate de modernismul extrem. Descoperirea societății Trecerea de la descriere la prescriere nu a fost atât rezultatul accidental al unei Înclinații psihologice profunde, cât o mișcare deliberată. În perspectiva iluminiștilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și agitația sunt ceea ce distinge epoca burgheză de toate perioadele anterioare”. Experiența modernității (În literatură, artă, industrie, transporturi și cultură populară) a fost, mai presus de toate, una a vitezei debusolante, a mișcării și a schimbării destabilizante pe care autoproclamații moderniști le găseau stimulante și eliberatoare. Poate că modul cel mai generos de a rezolva acest paradox este să ne imaginăm că acești ingineri sociali aveau În minte cam același lucru ca și proiectanții de locomotive atunci când au inventat carenajul. În loc să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
complet transformat. Alegerea strategică a unui viitor are multiple consecințe. Dacă acesta este cunoscut și realizabil - convingere pe care Încrederea În progres o Încurajează -, avantajele prospective sunt mai puțin discreditate ca fiind nesigure. În practică, efectul a fost convingerea extrem moderniștilor că siguranța unui viitor mai bun justifică numeroasele sacrificii pe termen scurt necesare Împlinirii lui. Un bun exemplu În acest sens Îl constituie planurile cincinale din statele socialiste. Progresul este obiectivat printr-o serie de scopuri preconcepute - În cea mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Atena” a Congreselor Internaționale de Arhitectură Modernă (CIAM), Îi reflectă fidel doctrina. Le Corbusier a dus la extrem ideea de metropolă centralizată, ierarhizată și mecanizată. Dacă cineva ar vrea să facă o caricatură - un fel de colonel Blimp al urbanismului modernist -, cu greu ar putea imagina un personaj mai potrivit decât Le Corbusier. Ideile sale erau drastice, Însă influente și reprezentative, În sensul că susțineau logica implicită a modernismului extrem. Prin Îndrăzneală, prin geniu și prin perseverența sa, Le Corbusier ilustrează
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de constructori, lucrători și locuitori. Cu toate acestea, Brasília este orașul care se apropie cel mai mult de idealul extrem-modernist, fiind Întrucâtva construit În conformitate cu principiile stabilite de Le Corbusier și CIAM. Grație unei excelente lucrări a lui James Holston, The Modernist City: An Anthropological Critique of Brasília, putem analiza atât logica proiectului elaborat, cât și măsura În care el a fost realizat. În plus, studierea diferenței dintre ce Însemna acest oraș pentru fondatorii săi, pe de o parte, și pentru locuitori
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
respectivă reprezenta o vagă Încercare de a lega cât de cât Brasília de tradiția națională, acest oraș rămâne unul care s-ar fi putut afla oriunde, un oraș ce nu oferă nici un indiciu cu privire la istoria sa, ci doar la doctrina modernistă a CIAM-ului. A fost un oraș impus de stat, menit să ofere o nouă Brazilie brazilienilor și lumii În general. Iar controlul statului s-a simțit În cel puțin o privință: fiind destinat funcționarilor publici, multe aspecte care altfel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acest lucru, arătând că doctrinele CIAM-ului creează mase sculpturale separate una de alta prin Întinse suprafețe pustii - o inversare a raporturilor figură-fond existente În orașele mai vechi. Date fiind obiceiurile noastre În materie de percepție, aceste suprafețe din orașul modernist ne apar nu ca spații publice primitoare, ci ca zone goale, nedelimitate, ce trebuie evitate. S-ar putea spune, pe drept cuvânt, că efectul planului a fost eliminarea tuturor locațiilor neautorizate, unde ar putea avea loc Întâlniri neoficiale și unde
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un oraș, neplanificat și contrastând cu ordinea austeră din centru. Critica urbanismului extrem-modernist Cartea lui Jane Jacobs, The Death and Life of Great American Cities, a fost scrisă În 1961 și Îndreptată Împotriva unui puternic val de urbanism funcțional și modernist. Nu era prima critică de acest fel, Însă a fost, după părerea mea, cea mai atent construită și mai fundamentată intelectual. Fiind cea mai amplă contestare a doctrinelor urbanistice contemporane, ea a stârnit o dezbatere ale cărei ecouri răsună și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să devină un colhoz. „Pătratele au fost desenate direct pe hartă, fără a se ține seama de sate, așezări, râuri, dealuri, mlaștini sau alte caracteristici demografice și topografice ale teritoriului”. Din punct de vedere semiotic, nu putem Înțelege această viziune modernistă asupra agriculturii ca pe un fragment ideologic izolat. Ea a fost Întotdeauna percepută ca o negare a lumii rurale existente. Colhozul era menit să Înlocuiască mir-ul sau satul, mașinile - plugurile trase de cai și munca manuală, muncitorii proletari - țăranii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
arată primitiv (neregulat, dispersat, complicat, nemecanizat). În calitatea lor de elită tehnică și politică deținătoare a monopolului asupra educației moderne, foloseau această estetică vizuală a progresului pentru a-și defini propria misiune istorică și pentru a-și consolida statutul. Credința modernistă Își servea propriile interese și În alte privințe. Însăși ideea unui plan național, care să fie elaborat În capitală și care apoi să reorganizeze periferia, după chipul său, În unități cvasi-militare supuse unui singur comandament, era profund centralizatoare. Fiecare unitate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la rolul de simple cifre. Pe lângă faptul că Îi impresionează pe privitori, asemenea demonstrații pot, cel puțin pe termen scurt, să constituie o auto-hipnoză liniștitoare, ce ajută la Întărirea scopului moral și a Încrederii În sine a elitelor. Estetica vizuală modernistă ce anima proiectul satelor planificate este curios de statică. Ea seamănă cu o pictură terminată, la care nu se mai pot aduce Îmbunătățiri. Construcția sa este rodul unor legi științifice și tehnice, iar premisa implicită susține că, o dată realizată forma
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la scara mai largă a birocrațiilor. Tot așa cum obiectivele complexe, a căror realizare este greu de evaluat, pot fi Înlocuite de statistici noționale inconsistente - numărul de sate formate sau de acri arați -, lor le pot lua locul micromedii de ordine modernistă. Fiind „inima” statului și sediul conducătorilor acestuia, centrul simbolic al națiunilor (noi) și locul unde vin adesea străini importanți, capitalele au cele mai mari șanse să beneficieze de o mare atenție și să fie tratate ca adevărate parcuri tematice ale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
agricolă au moștenit o serie de ipoteze neverificate cu privire la selecționarea culturilor și la pregătirea terenului, ipoteze care au dat rezultate proaste atunci când au fost aplicate În contexte diferite. În al doilea rând, ținând cont de competența Întruchipată de planificarea agricolă modernistă, proiectele concrete au fost Întotdeauna Înclinate să Întărească puterea și statutul funcționarilor oficiali și organelor de stat pe care aceștia le controlau. Cel de-al treilea element acționează, În schimb, la un nivel mai profund: tocmai Îngustimea ciclopică și sistematică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cazuri În ciuda subvențiilor generoase și a sprijinului administrativ consistent. Deși fiecare eșec a avut propriile specificități, nivelul de abstracțiune al majorității proiectelor a fost fatal. Credința importată și abstracțiunea au prevalat, după cum vom vedea, asupra atenției acordate contextului local. Credința modernistă și practicile locale Putem analiza contrastul dintre credința importată și contextul local juxtapunând câteva principii de bază ale catehismului agriculturii extrem-moderniste cu practicile locale ce păreau să le Încalce. După cum vom vedea, În ciuda așteptărilor contemporanilor, acestea din urmă s-au
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
New York, 1964, pp. 204, 220, 225, 149. Figura 18. Planul elaborat de Lucio Costa, reprodus În Lawrence Vale, Architecture, Power, and National Identity, Yale University Press, New Haven, 1992, p. 118. Figurile 19-26. Fotografii de James Holston. Din Holston, The Modernist City: An Anthropological Critique of Brasilia, University of Chicago Press, Chicago, 1989, pp. 100, 102,132, 313. Figura 23. Fotografie de Abril Imagens/Carlos Fenerich. Îi mulțumesc lui James Holston. Figura 27. Ravi Kalia, Chandigarh: In Search of an Identity
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În special micuța capelă Notre Dame du Haut de la Ronchamp este considerată o realizare strălucită, iar primele case pe care le-a construit la La Chaux-de-Fonds extrem de admirate pentru detaliile decorative la care, mai târziu, a renunțat. James Holston, The Modernist City: An Anthropological Critique of Brasília, Chicago University Press, Chicago, 1989. Brazilia are multiple experiențe În ceea ce privește planurile ambițioase - eșuate lamentabil - de cucerire a interiorului țării. Autostrada transamazoniană a fost deschisă cu mare pompă (și responsabilitate ecologică) În 1972, Însă, la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Politică, 1965, pp. 211 și 214). Vezi David Harvey, The Condition of Post-Modernity: An Enquiry into the Origins of Cultural Change, Basil Blackwell, Oxford, 1989, p. 126. Harvey Îi consideră pe Lenin, Ford, Le Corbusier, Ebenenezer Howard și Robert Moses moderniști. Desigur, În realitate nu există nici o soluție eficientă din punct de vedere rațional la nici o problemă de acest gen care nu ține cont de subiectivitatea umană. Viabilitatea unui proiect de producție eficient depinde de reacția pozitivă a forței de muncă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
the Arts of Resistance: Hidden Transcripts, Yale University Press, New Haven, 1990, pp. 45-69. Zygmunt Bauman, În Modernity and the Holocaust, Oxford University Press, Oxford, 1989, emite aceeași părere cu privire la „metafora grădinii”, pe care o vede ca fiind caracteristică gândirii moderniste În general și politicilor rasiale naziste În particular. Această ideea este explicată excepțional de bine, atât empiric, cât și analitic, În Sally Falk Moore, Social Facts and Fabrications, mai ales În capitolul 6. În legătură cu acest subiect, vezi clasicul articol În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aceasta se regăsește și în De la Porțile de Fier la Poarta sărutului, aici în alternanță cu aceea de reporter, în maniera lui Geo Bogza, însă fără arta acestuia. Contribuția cea mai importantă a lui I. rămâne totuși revista „Meridian”, temperat modernistă, în ale cărei pagini au publicat numeroși scriitori tineri ai vremii. SCRIERI: Flori de frig, Craiova, [1938]; La cocoșul spânzurat, București, 1968; De la Porțile de Fier la Poarta sărutului, București, 1970. Traduceri: Theodore Dreiser, Jenny Gerhardt, Craiova, [1940]; Molière, Dragoste
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
spirit specială primește o „vestimentație” bogată, cu multe ornamente stilistice, între care primează comparația și metafora. În albumul de artă Iulia Hălăucescu (1999), personalitatea artistei se dezvăluie în adevărata ei dimensiune atât din lucrări figurative tradiționale, cât și din lucrări moderniste, în care comentatorul crede că se află forța de expresie a pictoriței. SCRIERI: Năvod pentru scrumbii albastre, Iași, 1972; Într-o cabină de transmisie, Iași, 1972; Periplu moldav, București, 1973; Reîntoarcerea verii, București, 1975; Stampe europene, Iași, 1976; Cu George
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
în articole că Literatura pentru popor, Cărți pentru popor, periodice pentru popor. Sub raport strict literar, revista pledează pentru realism (N.I. Popa, Conversiunea d-lui Teodoreanu la românul realist), luând atitudine față de invazia nonliteraturii sau față de anarhismul poetic, de curentele moderniste și avangardiste, de misticismul gândirist și deplângând devalorizarea spiritului critic. Sunt omagiați Ovidiu, Dante, Flaubert, Turgheniev, Dostoievski, Tolstoi și este respinsă literatura unor Octav Dessila, Dan Petrașincu, E.Ar. Zaharia, Pittigrilli. O rubrică de note acide este cea intitulată „Tablele
INSEMNARI IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]