8,119 matches
-
dacă nu altceva, atunci măcar altfel. Însă reforma clasei politice și reinventarea societății civile sînt doar condițiile necesare, dar nu și suficiente pentru succesul celei de-a doua tranziții spre modernitate. În fapt, condiția esențială este regăsirea autentică a valorilor modernității infuzarea acestora în massa populației, ceea ce nu se poate intreprinde fără o la fel de profundă reformă a educației. 6. Ce-i de făcut ? A venit momentul să ne punem întrebarea pe care și-a pus-o Lenin, citându-l, de altfel
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
primul rînd, rolul educației, îndeosebi al aceleia interculturale. Din acest punct de vedere, putem vorbi, de fapt, despre două forme de interculturalitate: interculturalitatea majoră sau primară, legată de procesul de modernizare, deci de regăsirea cadrului valoric, legislativ și instituțional al modernității, și interculturalitatea minoră sau secundă, legată de relațiile culturii majorității cu culturile minorităților și cu cele din „vecinătatea apropiată”. De remarcat că, într-un anume sens, cea de-a doua formă de interculturalitate este o consecință a celei dintîi, pentru că
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
de altă parte, de a reduce șocurile pe care procesul inevitabil de globalizare riscă să le producă la nivelul comunității și indivizilor: a) La nivelul idealului educativ - este necesară trecerea de la adoptarea formală, prin legea învățămîntului, a idealului educativ al modernității, care este cetățeanul, la implementarea reală a acestuia în marile scopuri și finalități ale educației. Cele opt valori fundamentale și, îndeosebi, cele propriu-zis moderne, încă neglijate, trebuie să orienteze acest proces. Aceste valori trebuie să devină procesului educativ la fel de indispensabile
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
să orienteze acest proces. Aceste valori trebuie să devină procesului educativ la fel de indispensabile ca aerul. b) La nivelul obiectivelor educaționale - se impune deducerea întregului ansamblu al obiectivelor, definite ca atare, nu doar ca obiective instrucționale, din dublu tetraedru al valorilor modernității. Trebuie procedat similar „tabelului lui Mendeleev”, acoperind în întregime toate „căsuțele”, lăsîndu-le „libere” doar pe cele pe care modernitatea însăși încă nu le-a descoperit. Mai potrivită ar fi, poate metafora arborelui, pentru că surprinde detalierea progresivă ce are loc la
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
educaționale - se impune deducerea întregului ansamblu al obiectivelor, definite ca atare, nu doar ca obiective instrucționale, din dublu tetraedru al valorilor modernității. Trebuie procedat similar „tabelului lui Mendeleev”, acoperind în întregime toate „căsuțele”, lăsîndu-le „libere” doar pe cele pe care modernitatea însăși încă nu le-a descoperit. Mai potrivită ar fi, poate metafora arborelui, pentru că surprinde detalierea progresivă ce are loc la nivelul obiectivelor de la finalități către cele operaționale/operaționalizabile. c) La nivelul conținuturilor - sunt necesare operațiuni complexe de completarea a
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
necesare operațiuni complexe de completarea a lacunelor, de eliminare a poncifelor, de schimbarea de perspectivă, de reorganizare. Între altele, din perspectiva unei educații interculturale, aș propune: 1. Regândirea locului și a ponderii disciplinelor antropologice și sociale, ele însele „invenții” ale modernității, la nivelul tuturor ciclurilor de învățământ, astfel încît un absolvent de liceu să cunoască, pe de o parte, problematica legată de valorile modernității, de drepturile și libertățile cetățenilor, de funcționarea instituțiilor europene și mondiale, de funcțiile statului și de performanțele
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
interculturale, aș propune: 1. Regândirea locului și a ponderii disciplinelor antropologice și sociale, ele însele „invenții” ale modernității, la nivelul tuturor ciclurilor de învățământ, astfel încît un absolvent de liceu să cunoască, pe de o parte, problematica legată de valorile modernității, de drepturile și libertățile cetățenilor, de funcționarea instituțiilor europene și mondiale, de funcțiile statului și de performanțele sistemelor politice și electorale, iar pe de alta, să aibă minima orientare în discipline precum sociologia, politologia, antropologia sau economia politică. În principiu
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
prin proiectarea și în celălalt. Cursurile de istorie comparată, literatură comparată, în general studiile comparatiste ar trebui încurajate în defavoarea abordării etnocentrice sau parohiale a diferitelor spații culturale. d) La nivelul formatorilor - este necesară reciclarea tuturor cadrelor didactice în spiritul valorilor modernității europene, prin operațiuni de perfecționarea care să nu mai aibă nimic în comun cu procesele similare, pur formale și ideologizante, de dinainte de 1990. În același timp, trebui încurajat în continuare și chiar stimulat procesul de pregătire/perfecționare a formatorilor în
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
asimilării unei culturi decît contactul nemijlocit cu aceasta. Iar elitele universitare, datorită rolului lor de formatori ai formatorilor, dar și datorită funcției de iradiere culturală pe care o îndeplinește Universitatea, pot exercita un rol fundamental în difuzarea competentă a valorilor modernității. Acestea sînt măsuri minime, în ceea ce privește educația, pentru a putea regăsi mai ușor și mai rapid valorile modernității europene și pentru a suporta fără traume distrugătoare „șocul globalizării”. Acestea sînt sarcinile unei educații care nici nu mai poate fi altfel decît
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
formatorilor, dar și datorită funcției de iradiere culturală pe care o îndeplinește Universitatea, pot exercita un rol fundamental în difuzarea competentă a valorilor modernității. Acestea sînt măsuri minime, în ceea ce privește educația, pentru a putea regăsi mai ușor și mai rapid valorile modernității europene și pentru a suporta fără traume distrugătoare „șocul globalizării”. Acestea sînt sarcinile unei educații care nici nu mai poate fi altfel decît una, pe de o parte, permanentă, pe de alta, interculturală. Este dificil să credem că ne vom
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
un calc după formula grecească. (2) Temeiurile greco-romane ale civilizației occidentale sînt surprinse de Paul Valery în conferința Criza spiritului susținută la Londra la ieșirea din primul război mondial. (3) Despre criza care a „pregătit” sau, cel puțin, a anunțat modernitatea, a se vedea Paul Hazard, Criza conștiinței europene: 1680 - 1715, Ed. Univers, 1974. (4) The Declaration of Independence and The Constitution of The United States, Penguin Books, New York, 1995. (5) Jean Morange, La Declaration des droits de l`homme et
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
unite” să intervină, oriunde în lume, în apărarea lor - inclusiv militar. În Etiopia, Afganistan, Irak (prima intervenție), în spațiul ex-iugoslav intervențiile s-au produs prin rezoluții ONU. (8) E o probă elocventă că aceste valori nu au fost inventate de modernitate, ci doar descoperite în însăși „substanța” umană și înzestrate cu virtuțile normative amintite. De la Dumnezeu sau de la natură, libertatea și celelalte valori există potențial în ființa umană, iar educația nu face altceva decît să le „actualizeze”, să le confere substanță
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
sau crearea batalionului mixt, româno-maghiar, de pace, dar ar fi necesar ca și educația să urmeze aceeași evoluție. (12) Experințele de acest tip sînt extra-moderne, uneori premoderne, în special pentru că renunță sau, cel puțin, denaturează unele din valorile ce definesc modernitatea. Să ne gîndim ce mai rămîne din legalitate, libertate, egalitate și solidaritate în regimurile politice fasciste sau comuniste. Să ne amintim formula din 1984 de Orwell: „toți oamenii sînt egali, dar unii sînt mai egali decît alții” sau cunoscuta anecdotă
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_moderinitatea_si_modernizarea_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
loc tot mai ferm și în sfera literaturii, acolo unde de la o vreme - nu fără o subterană legătură cu acest aspect - își fac apariția în contururi (nu prea limpezi) acele qualia sensibile care insinuează evanescentele deveniri ale unei poetici a modernității. Percepția noastră, cu toate aproximațiile (inerente naturii imponderabile ale unui asemenea teritoriu), întrezărește totuși ceva din luminozitatea intimă a esențelor fenomenale ale Poeticului. În miezul străvechi al vibrației lor, ele poartă încă semnul auroral al acelei experiențe fundamentale a Omenescului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poetul-horia-stamatu/ [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
o știm de cel puțin câteva ori în viață, orașul a adus câteva mici schimbări. Desigur, în orașele și târgurile noastre, periferiile erau în mare parte vetre sătești, care s-au modernizat cu încetul. Dar până și orășenii iubitori de modernitate și confort au păstrat obiceiul de a ieși la iarbă verde primăvara și în mod special de Paște. Ieșeau însoțiți de un taraf de lăutari în grădini sezoniere improvizate, pentru a petrece, a mânca și a ciocni ouă roșii. În
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber by http://uzp.org.ro/serbari-pascale-urbane-o-expozitie-in-aer-liber/ [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
Oradea, Unită cu Roma, sub egida “Școala Ardeleană” - ediția a X-a - intitulat: “Familia creștină - Fundamente antropologice, iubire și sexualitate în celibat și căsătorie”, unde am susținut referatul cu tema: «Despre familia creștină între tradiția autentică a valorilor perene și modernitatea consumistă a gândirii trecătoare - Provocări și perspective... » 03 - 04 Noiembrie 2015, am participat la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Craiova, la Conferința Internațională cu tema: “Educația religioasă - valori, exigențe, finalități” sub egida: “Paradigma creștină a unei Europe unite
2017... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490605731.html [Corola-blog/BlogPost/343132_a_344461]
-
mama sa și se va lipi de femeia sa. Și vor fi amândoi un trup; așa că nu mai sunt doi, ci un trup. Deci ceea ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu mai despartă” (Marcu 10:6-9). Referitor la tradiție și modernitate în familia creștină, privită și abordată fiind din perspectiva existenței umane, familia reprezintă un adevărat izvor de viață. Familia este singura care înnoiește permanent lumea, aducând cu sine copii care, mai apoi, vor deveni cei ce vor întemeia la rândul
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_familia_crestina_din_perspectiva_canonica_si_juridic_stelian_gombos_1327049045.html [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
D. Kisseleff, anul 1864 a constituit prima reforma profundă a acesteia. Păstrător al tradițiilor juridice din vechime, dar și deschizător de drumuri pe modelul napoleonian, Codul Civil, numit pe bună dreptate al lui Alexandru Ioan Cuza, a reprezentat suflul de modernitate necesar progresului societății românești care, din păcate, se baza pe unele instituții sociale șubrede. Timp de aproape 150 de ani, Codul Civil a fost cel mai statornic act juridic al poporului roman. Completat în varii rânduri numai prin acte normative
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_familia_crestina_din_perspectiva_canonica_si_juridic_stelian_gombos_1327049045.html [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
o cultură postmodernă, adaptată perfect cerințelor ei. Dacă ne vom raporta la definirile care-i sunt date de către specialiști, vom arăta, împreună cu J. Francois Lyotard, că „postmodernitatea este incredulitatea arătată meta-istoriei” . Evident, analiza semantică indică succesiunea firească a postmodernității după modernitate, din care își extrage și sevele. Iar aceasta din urmă s-a definit în contextul mai larg al prefacerilor economice și sociale care au revoluționat mapamondul, odată cu marile descoperiri științifice, făcute posibile în cadrul noilor orânduiri care au transformat din temelii
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
în contextul mai larg al prefacerilor economice și sociale care au revoluționat mapamondul, odată cu marile descoperiri științifice, făcute posibile în cadrul noilor orânduiri care au transformat din temelii sistemele de conducere aristocratică, feudală, în așa-numitele democrații capitaliste. O eră a modernității, așa cum o gândim astăzi, pornește în plan economic de la mașina cu aburi, de la care a fost deschisă calea tuturor invențiilor tehnicii, prin cercetare științifică asiduă. În plan social, a fost realizată, treptat, sporirea gradului de confort al populației, deși, la
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
nu este o realitate statică, ci una dinamică” . De aici, rezultă și necesitatea continuării dialogurilor ecumenice, multilaterale, în vederea statornicirii unor principii misionare clare, care să gestioneze această sinergie între păstrarea neștirbită a Tradiției și adaptarea discursului la condițiile impuse de modernitate. Se evită, astfel, două primejdii majore, dispuse antagonic: pe de o parte, o izolare care n-ar conduce decât la colapsul unui nedorit suicid, iar pe de alta, o topire a identității, incapabilă să se autodetermine în contextul unui sincretism
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
în vederea depistării și remedierii acelor sincope din activitatea misionară și pastorală, care pot aduce atingere întregii Biserici, odată mediatizate. d) Sfânta Tradiție rămâne normativă pentru Biserică, deși există destule voci contestatare, care încearcă să acrediteze ideea că între tradiție și modernitate este un antagonism ireductibil. Acest lucru nu este adevărat. Deși fidelă tezaurului doctrinar, moral și cultic moștenit, Biserica nu rămâne închisă în trecut, ci vine în întâmpinarea provocărilor prezentului, adaptându-și discursul și strategiile misionare față de acestea. Vorbind despre atributul
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
este un antagonism ireductibil. Acest lucru nu este adevărat. Deși fidelă tezaurului doctrinar, moral și cultic moștenit, Biserica nu rămâne închisă în trecut, ci vine în întâmpinarea provocărilor prezentului, adaptându-și discursul și strategiile misionare față de acestea. Vorbind despre atributul modernității aplicat teologiei Bisericii noastre, prot. Marc-Antoine Costa de Beauregard, îl califică drept „actualizarea sa continuă prin Duhul” . Iar Părintele Ieromonah Savatie Baștovoi, în această privință, conchide: „mesajul creștin nu are nevoie să fie completat, deoarece exprimă plinătatea; totuși, el are
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
ortodoxe sau de promovare a Ortodoxiei. Din păcate, multe dintre acestea nu reprezintă poziția oficiale ale Bisericii, la nivel central sau local, ci părerile proprii ale unor autori obscuri. Ele se disting, mai degrabă, „prin violența limbajului anti-ecumenic și respingerea modernității, beneficiind, paradoxal, tocmai de mijloacele de expresie puse la dispoziție de către aceasta” . Chiar dacă unele postări, mai ales cele din Forum-uri, sunt efemere, răul se poate face, prin mutilarea conștiințelor. Este foarte grav faptul că multe dintre aceste site-uri
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
sună ca o “Odă a Bucuriei” în surdină, specifică firilor pozitive și stăpânite de setea de frumos. In tot ce spune, Domnica Varzaru nu își deversează frustrările în stradă. Ea întoarce spatele poeziilor încarcate de false valori, cu pretenție de modernitate, scrise în stil alambicat, ori folosind obscenitatea. Poeziile ei au în ele mugurii luminii, ai vieții vibrând de emoție și de frumos, sunt poezii în care autoarea trăiește într-o osmoză spirituală cu natura înconjurătoare. Adesea, spiritualizarea naturii facută într-
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1471334294.html [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]