3,398 matches
-
în haită? Cum să-i distrugă, a doua oară în viață, încrederea în sine și în semeni? Lupino, norocoși sîntem și noi, că te-am cunoscut. Sînt mîndru că în haita mea a crescut un tînăr de valoarea și de modestia ta. Te-am urmărit îndeaproape; m-am bucurat la fiecare izbîndă a ta; și, da, nu mă reține nimic să recunosc: te iubesc ca pe copilul meu, fiule! Cei doi se priveau adînc în ochi. Spusele lor se împrăștiaseră în
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
cum ar fi ele aplicabile în „situația dată” (dată de cine? De revenit asupra acestei expresii cam... mistice! - nota autorului). Nu! Pentru că tovarășu’ Căpuștean era prudent. Și nici har oratoric nu avea, cum și recunoștea uneori, cu un fel de modestie. Intervențiile sale erau sincopate, presărate cu hohote de râs, cu câte un „nu-i așa?!” de un scontat efect oratoric. Dar cine avea timp să observe toate acestea? Cine era să se împiedice de fleacuri? Important era ce face tovarășu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
are neamuri la Ierusalim!”, „și-a dat dosarul la curățat!” și altele asemenea. Gura lumii slobodă! Eu n-am timp să ascult, eu am treabă! Grija număru’ unu: serviciul, așa cum este, bun rău, dar este! Pentru că, n-o spun cu modestie, ca să ajung aici am muncit, am tras la șaibă, am pus osul când a fost nevoie, chiar și în timpul liber. Fabrica a fost a doua mea casă, pentru mine orice sarcină a fost (și este!) sfântă! Poftim? Da, sfântă, o
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
titoiste”. Și a lucrat un an la Sovrom Petrol, colaborând și la ziarul local: Făclia Moineștiului. Rău nu i-a priit, că a făcut și figurație pentru filmul Erupția. Ceea ce i-a prilejuit tovarășului Radu Mercea o remarcă plină de... modestie despre activitatea sa de Mecena orășenesc: „Unde pune Radu Mercea mâna pune și Dumnezeu mila”. Făcea astfel încă o dată dovada marelui său „curaj”, pronunțând „în plen” misticul cuvânt (dar nu cu majusculă!), având însă grijă să facă necesara precizare: „ - Ce
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
elevul Perju îi scosese porecla... Ehei! Ce timpuri! Rozându-și (cu discreție!) unghiile și ascultând părerile „colectivului” despre el, ȘEFUL, un zâmbet vag îi luminează fața. Hm!... Obișnuita ședință pentru „caracterizare” în vederea „reconfirmării pe post”. La urmă, răspunde, cu oarecare modestie: „Am, așa, sentimentul că asist la propria înmormântare (...tot la clasa întâi, și tot într-un fotoliu îți vor depune osemintele - surdinizează același Lulu Chiracu). Atâtea vorbe frumoase despre persoana mea! Vorba latinului: de mortuis nihil... să spună mai departe
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Biblioteca raională. Moment de sublimă satisfacție! Asta înseamnă să descoperi de mic „eroismul cotidian”! Cine glumea pe seama școlii medii din acei ani, zicându-i școala mediocrităților? Evident, niște răutăcioși, invidioși pe „generația noastră”, care a întemeiat atâtea... Tovarășu' Perju, „cu modestia sa proverbială” (cum sublinia chiar în acel moment președintele sindicatului), nu uita să amintească din când în când de „momentul dificil, dar eroic al înființării ziarului local, Drum nou, în fruntea căruia se află și azi.” „Tovarăși, noi am pornit
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
toate aprobările. Că „material” adusese suficient: broșuri și pliante turistice de la „oneteul” lor, vederi, chiar și două cărți. Dacă nu merge varianta aceasta, va scrie un roman alegoric, că „tiparniță” avem în municipiul nostru, și se știe că noi (pluralul modestiei și al solidarității cu strămoșii! - Lulu Chiracu), încă de la călugărul Paisie, ne-am ocupat pe aceste meleaguri cu scrisul, încât turcii, impresionați de intensa noastră activitate intelectuală, renunțau adesea la pielea dobitoacelor luate cu hapca, ca să ne rămână pe ce
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
e replica de final într-o piesă cu personajul principal pe patul de moarte: — Pompiere, te-am văzut zilele trecute pictând. Am venit să-mi faci portretul! Olgăi Tudorache i l-ai făcut! Acu să mi-l faci și mie! Modestia pompierului împiedică însă în această seară actul de creație. E prea tânăr, iar actorul, prea mare. — Adu-mi atunci un creion, insistă actorul schimbând rolul. O să-ți fac eu ție portretul! Caută răvășind totul pe măsuță și se întoarce cu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
există succes mai durabil decât acela acceptat de ambele părți. Un ambasador trebuie să știe să rămână în umbră (s.tr.). Guvernul pe lângă care el este acreditat îi va aprecia rezerva, iar guvernul său îi va fi și mai recunoscător. Modestia aduce multă forță. În sfârșit, este necesar ca ambasadorul să se ferească de orice tip de acces emoțional (s.tr.). Un ministru care nu se poate stăpâni oferă adversarilor săi un avantaj incalculabil. Este oare nevoie să mai amintim ce
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
miniștri, cu ceva vechime și, deci, cu o oarecare experiență dobândită înainte de a primi vreun portofoliu. În fond, titlul nu valorează prea mult. La Quai d'Orsay, directorii care au succedat unor funcționari reputați, erau numiți pe timpul vechiului regim, cu modestie, comiși (sau funcționari n.tr.); ca și aceștia, cei de azi au un rol mai puțin important, așa încât acesta nu poate fi șters, minimalizat, marginalizat. Ei sunt cei care tratează cu miniștrii străini afacerile ce nu solicită intervenția personală a
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
oamenilor! Cu ajutorul țepilor lui, ariciul își adună hrana ca să nu moară de foame; oamenii își dau țepi/țepe unii altora spre a lua cu japca ce nu-i a lor! Melcul purtându-și cu umilință casa în spate este simbolul modestiei pe pământ. Omul cu palatele ori „bordeiele” lui nu mai știe al cui simbol este, nici într-un caz al modestiei!. Când într-o căsnicie, doar unul dintre soți duce greul, se spune că „jugul” e pe grumazul lui! Astfel
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
a lua cu japca ce nu-i a lor! Melcul purtându-și cu umilință casa în spate este simbolul modestiei pe pământ. Omul cu palatele ori „bordeiele” lui nu mai știe al cui simbol este, nici într-un caz al modestiei!. Când într-o căsnicie, doar unul dintre soți duce greul, se spune că „jugul” e pe grumazul lui! Astfel apar neînțelegerile, certurile, după care destrămarea! Cică prostia și lenea nu au leac. În adevăr prostia n-are, dar lenea are
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
aur a lui Pericle, când mari artiști ca Fidias dau lumii Partenonul, când sculptura lui Policlet ajunge la perfecțiune, când filosofia lui Platon și Socrate creează sisteme de gândire care au în centrul lor omul. Arta epocii se caracterizează prin modestie, simplitate și demnitate. Nu tinde spre mărimi colosale, nici spre materiale luxuriante, ca arta Orientului; în schimb atinge efecte neașteptate datorită tehnicii artistice ireproșabile, intensității și sincerității simțirii, perfecțiunii execuției. După moartea lui Pericle, Atena se vede din nou prinsă
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvat?. Istoria patetic? a neamului românesc a fost «proiectat? În eternitate » prin versurile unui poet care a suferit toat? via?a de s??? cie, uneori chiar de foame. Este o lec?ie de modestie pe care Ins??i istoria ne-o d?, nou?, tuturora " . (Mircea Eliade) Cum poezia este receptat? ca fiind „o form? de cunoa?tere, o asumare a universului (cel de din? untru ?i cel din afar?)" Eugen Simion, „o iscodire a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
se Întâmplase Înainte să răsară ei În istoria modernă a plaiurilor mioritice. O remarcase pe Ionela cântând „Hora unirii“, Îi remarcase picioarele fragede, nurii apetisanți, care tresăreau veseli pe notele nemuritorului cântec, și o abordase după spectacol, Îi spusese cu modestie, o modestie vicleană, că fusese cucerit de prestația ei, chiar așa se exprimase, și că ar fi bine, „ar fi plăcut“, s-a corectat el stângaci, să fie prieteni și să meargă sâmbăta viitoare la discotecă, să danseze. Sigur că
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Înainte să răsară ei În istoria modernă a plaiurilor mioritice. O remarcase pe Ionela cântând „Hora unirii“, Îi remarcase picioarele fragede, nurii apetisanți, care tresăreau veseli pe notele nemuritorului cântec, și o abordase după spectacol, Îi spusese cu modestie, o modestie vicleană, că fusese cucerit de prestația ei, chiar așa se exprimase, și că ar fi bine, „ar fi plăcut“, s-a corectat el stângaci, să fie prieteni și să meargă sâmbăta viitoare la discotecă, să danseze. Sigur că da, ar
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
unui funcționar important de la „interne”,care întâi a dat discuției un ton profesional și apoi,a încheiat printr-o amenințare. Fostul coleg s-a schimbat total,acum este „școlit”;este perfid. Dorința de putere,intrigile periodice și rapacitatea au înlocuit modestia. Totul se rezumă la:”Dividae et impera ! (Dezbină și conduce)”. E totuși generos,pe fondurile financiare ale instituției,cu salarii de merit pentru cei care îi fac servicii personale sau ar putea să-l șantajeze. Din păcate colegi ca dânsul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
înțelege el, despre zombii noștri de creștini ortodocși uitători de datini.“ Așa își zise Celebi. — Aaa, de-ăștia? făcu preotul. Sunt. Celebi își pregăti înfrigurat carnețelul. — Mulți? — Da, se grăbi la rândul său să răspundă popa, în același timp cu modestie și cu bucuria că poate ajuta la ceva. — Ce fac? Dansează? întrebă Celebi. — Nuuu, răspunse preotul. Nu, că nu-s scheleți. Numai scheleții dansează. Dar în satul nostru nu-s. La noi ies afară numa’ ăia îngropați de până-n trei
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Aici se închinaseră George Enescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Henri Coandă, iar la începuturile sale pariziene Brâncuși cântase în strană ca să mai câștige un ban. Părintele Gherasim era acolo, singura față bisericească prezentă. Un preot în vârstă, ce purta cu modestie haina preoțească, cu o figură deschisă, ochi vii, pătrunzători. I se prezentă și spuse că ar dori să-i vorbească. Părinte, port și eu o cruce grea, a tinereții. Ajută-mă să-mi ușurez povara. Spune, fiule, te ascult. Caut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Școala Mircești. Bun mânuitor al cuvintelor și gospodar recunoscut, Gheorghe Toma a fost, pe rând:director la școlile din Topile, Buda , Lespezi; - director de cămin cultural la Lespezi; - primar al comunei Lespezi. În discuțiile despre propria biografie dovedește însă o modestie deosebită și doar privirea caldă, zâmbitoare și puțin obosită, pare să spună că este mulțumit de ceea ce a făcut pentru oamenii în mijlocul cărora trăiește. V.S. RADU TOMA - medic. Născut pe 14 februarie 1927 - decedat pe 14 noiembrie 1987. A făcut
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în care-și evaluează prestația profesională. Când atâția artiști, unii realmente importanți, se lasă orbiți de vanitate, polemizează inelegant cu criticii, dau lecții publicului, se comportă de parcă tocmai ar fi coborât de pe un piedestal intangibil, Victor Rebengiuc frapează prin curtoazie, modestie și luciditate (auto)critică. Iată câteva mostre, fără alte comentarii " - Ce înseamnă un actor mare? - Un actor care joacă ireproșabil un rol. Eu nu joc ireproșabil. Am realizări bune, dar rămân anumite porțiuni din rol neacoperite, la nivelul de exigență
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
în eufemisme, cu o luminoasă ironie, despre avatarurile existenței sale de până atunci: Din inadvertență, distracție sau curiozitate, s-a pomenit în variate avataturi, care i-au sporit mult de tot cunoștințele despre lume și viață. În privința aceasta, fără nici o modestie, se pretinde într-adevăr priceput.". Numai în acest domeniu, împachetat perifrastic, al detenției în lotul Noica-Pillat ar avea semnatarul o anumită competență. În rest, el își declară un amatorism multilateral. Spiritul și litera "nu e o adevărată carte de critică
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
însă, că lucrurile trebuie luate cu atâta lejeritate. Întâlnirea dintre capul creștinătății și regele unui stat musulman tradițional este tot ce poate fi mai semnificativ, privind raportul dintre civilizații, în contextul în care islamul devine tot mai virulent. înlăturând orice modestie inutilă, în acest moment, sunt mândru de viziunea din romanul încă inedit și cred că mintea mea a acționat, sau s-a suprapus unei linii de forță ce va domina viitorul. Paradoxal, marii profeți sunt și marii neputincioși Profeția exorcizează
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
premieră: "În spațiul unui spectacol de tensiune poematică, expresiv marcat în caligrafia lui rafinată, neobișnuit de estetizantă pentru inventivul și frustul regizor, de decorul discret pictural al lui Sever Frențiu (...), drama lui Mircea Voievod se consumă fără emfază, cu o modestie și simplitate de înțelept, găsindu-și în Victor Rebengiuc o profundă și emoționantă acoperire psihologică, un firesc al rostirii și gesticii ce-i conferă măreție, unicitate, excelentul actor făcând din grava conștiință de sine a personajului, din demnitatea lui, un
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
amestecă în proporții egale luciditatea și aventura, dublează cealaltă aventură ireductibilă, a unei opere care a reușit să se smulgă din scenariul clasico-renascentist al tridimensionalului european și să deschidă zările unei alte civilizații a privirii. Barbu Brezianu, cu o imensă modestie și cu un la fel de mare devotament pentru opera brâncușiană, sugerează tacit această realitate fără a se propune însă pe sine, nici măcar pentru o clipă, în ipostaza, de altfel legitimă, a descoperitorului. El investighează, adună, selectează și descrie o cazuistică imensă
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]