873 matches
-
Moldovei (s.n. C.M.)" (Irina Burlan, Simona Grigore, Ghidul învățătorului. Istoria Românilor, clasa a IV-a, Editura Sigma, București, 1998, p. 38). 59 Liviu Burlec, Liviu Lazăr, Bogdan Teodorescu, op. cit., p. 57. 60 Prezentat ca realizarea prin excelență a culturii medievale moldave, Voronețul este amintit în manuale pentru a contribui la glorificarea lui Ștefan, ceea ce nu este întru totul corect, de vreme ce splendida pictură exterioară, pentru care este de fapt invocat, a fost realizată după încheierea domniei sale. 61 Simona Grigore, Adina Berciu-Drăghicescu, Niculae
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
anii '70-'80 au fost defrișate circa 12.000 hectare de fâșii silvice protectoare, arate mai mult de 80% din totalul suprafeței republicii, practicată pe larg și fără nici un suport științific chimizarea solurilor. Drept urmare a erorilor comise în anii experimentului moldav, 700.000 de hectare sau circa 1/3 din totalul suprafețelor cultivabile au devenit erozive" (Ibidem, p. 123). 91 Ibidem, p. 131. 92 Aceste lozinci au fost scandate în R.D.G., în toamna anului 1989, de mulțimile care protestau contra regimului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1869-2006, Editura Edict Production, Iași, 2007,389 p., cu o postfață de Iorgu Burghelea. * Bârladul în presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007, Editura PIM, 274 p., cu „M ărturisiri” de Constantin Hușanu * Personalități moldave, Iași, 2008, Editura PIM, 591 p., cu un „Cuvânt înainte” al autorului. * Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene -1870-2008, Ediția a II a revăzută și a dăugită. Editura PIM Iași, 471 p. * Bucovina în presa
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ulterior, despre tânărul în cauză, subsemnatul a strâns sute de mărturii ale cauzei trecerii lui „dincolo de Styx” și dintr-o antologie de texte ziaristico scriitoricești am scris volumul „Mălin vestitorul revoluției”, Editura TipoMoldova, Iași, 2006. În 2008, în volumul „Personalități moldave”, Editura PIM Iași un medalion l am închinat unui alt tânăr, tecucian la origine, Dan Alexandru Boureanu, încă un poet la 14-17 ani care, tot de tânăr pleca „dincolo de Styx” (p.354-360). Numele celor care la vârstă tânără au plecat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în timpul primului război mondial și una pentru merite deosebite în activitatea de pri mar. Prezent la mormântul părinților mei, cu ocazia întâlnirii cu fii satului Priponești, consemnez și un alt adevăr. Scriind eseul „Ștefan Bașta - domnul nostru”, în volumul „Personalități moldave” (Editura PIM, Iași, 2008, p.405-412) condamnam dispariția semnelor de identificare a locului unde odihnește învățătorul meu. Cu bucurie am constatat că familia lui a montat recent o frumoasă placă de marmură pe care se păstrează scris ceea ce regretam că
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ar uita mai dulce la dânsul să-i vâre în suflet otrava dragostei [...], ca să știe și el ce-i femeia și nici să o disprețuiască". Hotărârea divanului se dovedește premonitorie, astfel că, treptat, din apele Dunării și din frumusețea peisajului moldav "i se limpezi chipul necunoscutei cu privirea galeșă" își aminti de Eufrosina și "chipul ei îi zâmbi o clipă din ape", dar mai apoi "din unde se refăcu la loc privirea galeșă a necunoscutei". Recunoaștem, aici, prototipul femeii-meduză156, care subjugă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din ape", dar mai apoi "din unde se refăcu la loc privirea galeșă a necunoscutei". Recunoaștem, aici, prototipul femeii-meduză156, care subjugă cu ochii (cu "privirea galeșă"), dictând de la bun început comportamentul erotic. Nu întâmplător, Veronica îl "privește" pe genialul poet moldav nu doar cu admirație, ci și cu un sentiment matern, de duioșie: "lipindu-se de dânsul, privirea îl înfășase ca pe un copil". În replică, Eminescu o vede pe Veronica "mare" și e intimidat de dimensiunea ei colosală, de femeie
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din sat de la noi, din Dăneștii Vasluiului. Le mulțumim iarăși acum tuturora. Tiberiu Brăescu ,,Vremea Nouă” 20 oct.1981 Post-scriptum la o sărbătoare Rîndurile de față izvorăsc din respectul față de o inițiativă a celor care conduc obștea unei vechi așezări moldave, Dăneștii Vasluiului, unde mai multe generații de fii ai satului, s-au întîlnit în locul unde au făcut primii pași, unde au deprins primele buchii ale abecedarului deschis în fața lor de mîna calmă și caldă a primului învățător. Printre acești oameni
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
viață, la 92 de ani, Costache Buraga, cel mai vestit colecționar independent de obiecte de arheologie din întreaga Moldovă. Recunoscut în lumea muzeografilor și a arheologilor ca fiind deținătorul unei însemnate colecții vechi, datând de la începuturile civilizației dacice pe meleaguri moldave. Costache Buraga a strîns în locuința sa din Dănești, în cei peste 70 de ani dedicați arheologiei, sute de dovezi privind existența unei puternice civilizații (comunități umane) în regiunea Moldavie Meridionalis. Trecerea sa în ființă veșnică, într-un moment în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
se află un adevărat sanctuar: "Cimitirul medieval", cu rămășițele pământești ale unor mari personalități, unele dintre acestea menționate mai sus, pentru perioada Seminarului (1803-1886), și credem noi chiar și Sfinte moaște ale unor sfinți viețuitori din această lavră și sanctuar moldav, unde s-au rugat, au postit și au preamărit pe Dumnezeu multe sute și chiar mii de suflete curate și sfinte, pe tot parcursul existenței sale multiseculare. Pentru același motiv, cum că locul acesta este sfânt și sfințit în întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
datorie la Stânca Roznovanu. Din fericire, în anul 1996, aflând între hârtiile-document ale bisericii și pomelnicul îngălbenit de timp a acestor bravi eroi, m-am cutremurat de emoție și am fugit cu el în grabă la Marea Divizie a armatei moldave din Copou. Cu sprijinul comandantului de atunci, al domnului Colonel Cioară, imediat după decembrie 1989 (după Revoluție), la arhiva armatei s-a găsit exact aceeași listă, echivalentă nominal cu cele 124 de nume și gradul militar menționat alăturat al acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prietenul lui avea să se îmbolnăvească, în vara anului 1913. Nu poate fi uitat nici Alexandru Obregia, care îi aprecia în cel mai înalt grad știința, talentul medical și capacitatea organizatorică. Fără aceste însușiri de altfel, cu toată obârșia lor moldavă comună și cu toată prietenia ce i-o păstra, nu știm dacă Alexandru Obregia ar fi făcut eforturile de subvenționare a ridicării Socolei. Ca profesor, doctorul Brăescu a predat cursurile de igienă și medicină elementară elevilor din clasele mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Tiraspol) vorbea despre republică, despre "trezirea" moldovenilor. S-au scris articole cu titluri ca Deșteptarea moldovenilor. "Demult, zicea un agronom, moldovenii trebuiau să se gândească și la sine." Ziarul Izvestia din Odesa nu mai putea de grija moldovenilor: "Acest popor moldav înapoiat, flegmatic, care nu se miră de nimic, acum deodată s-a mișcat, ideea a pătruns în toate sferele vieții sociale și culturale ale satului..."213 Ce a urmat, se poate afla și din cele 800 de pagini ale cărții
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
La Baaad (va preciza autorul), "poeme în vers alb", se încadrează în "ceea ce numim, cu o expresie generală, modernismul românesc" (Interviu în Ziua literară 2002, nr. 9). Vechiul madrigal trubaduresc, însoțit de un envoi, era adresat unei destinatare nominalizate. Baladistul moldav declamă grav, încordat, marcat de binomul iubire-moarte ca în acest madrigal din Jeu d'amour: "Tu ești cea mai frumoasă, / ia-mă, ia-mă și mă du, / tu mă duci mereu acasă / ori mă duci spre Moarte tu, / tu ești
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cei vechi, după sondaje în romantism (în special în cel german), după întâlniri cu modernii veacului său, "enigmistul" asociază fondului său matricial sonorități complementare adaptabile binomului fluid și adânc. Marii romantici francezi, se știe, fuseseră în deosebi solari, mediteranieni; romanticul moldav (Prinsul) e mai degrabă septentrionic: "Eu sunt din casa celor biruiți, / Un rege nou, venit din miază-noapte / cu numele înfricoșat de Eu". Fantezistul inflamat, transgresând cercul claustrant se dezlănțuie sistematic în elanuri cosmice; dublul său, scepticul, clamându-și "slăbiciunea în fața lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sine, lângă întristați și umili Ceea ce în unul din primele volume pillatiene fusese duioasa poveste despre un Pictor ignotus "necunoscutul meșter" italian din "veacul lui Cellini", la Nicolae Dabija e Zugravul anonim, poem dedicat "ctitorilor de frumuseți nepieritoare" în spațiu moldav. Anecdota se estompează, semnificațiile trec în reverie, aceasta asimilată misterului, mitului creației; toate datele poemului converg finalmente într-o idee-boltă: anume că orice creație semnificativă în slujba unei cauze fundamentale, e într-o măsură askesis, jertfă de sine: La Căușani
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
au purtat prin câteva localități rurale în care școlile au îmbrăcat haine noi, fie că au fost refăcute din temelii, fie că sunt construcții noi, realizate cu fonduri primite din exterior. Acestea reprezintă o oază de frumos în peisajul rustic moldav. Cu o arhitectură ingenioasă și funcțională, cu mobilier ergonomic și tehnică modernă, adecvată noilor cerințe, cu săli și terenuri pentru desfășurarea orelor de educație fizică și pentru practicarea diferitelor sporturi, cu spații verzi și plantații de arbori și arbuști, aceste
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
agriculturii socialiste a adus satului românesc daune incomensurabile, dintre care cea mai mare este surparea principalului edificiu moral: cultul pentru muncă. CULTUL PÂINII Respectul și prețuirea pentru roadele muncii pământului le-am cunoscut în familia mea, trăitoare într-un sat moldav de pe meleagul Botoșanilor, familie în care domneau câteva valori morale fundamentale printre care: cultul pentru muncă, cultul pentru pâine, cultul pentru cinste și corectitudine etc. Oamenii satului lucrau cu dăruire pământul și-l iubeau, așa cum își iubeau copiii, animalele, locul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
lucru esențial: adolescenții, tinerii în general, să nu fie doar beneficiari și consumatori ai bunurilor produse de alții, ci trebuie să muncească pentru a crea, ei înșiși, noi valori materiale și spirituale. POLITEȚEA ÎN DIALOG În peregrinările mele pe plaiuri moldave, m-am abătut deseori și pe la Cordărenii bunului meu coleg și prieten, poetul Mihai Munteanu. De fiecare dată m-au entuziasmat liniștea și tihna pe care i le oferă grădina mare, inundată de pomi, arbuști și fel de fel de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de la Cazane și continuată prin defileul Jiului pentru a traversa apoi Carpații. Romanii s-au extins dinspre vest, și nu dinspre sud, asupra spațiului românesc. Dacă ar fi înaintat de la miazăzi, aveau de înfruntat dificultățile legate de traversarea nenumăratelor coline moldave sau văi muntene. În plus, nu ar fi avut o limită (un limes) ușor de apărat. Ar fi fost nevoiți să atingă Niprul spre est și mlaștinile Podlasiei spre nord, întrucât canionul Nistrului nu reprezenta decât parțial o frontieră naturală
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Invitație În Iad, Chișinău, 1998. Cușco, Andrei, „Some Considerations on the Ethnic and Cultural Idenitity of Bessarabian Romanians Reflected in the Russian Historiography”, În Valentin Tomuleț (ed.), In Memoriam Professoris Mihail Muntean, Chișinău, 2003. Digol, Serghei, „Operatsiia «Iug» v levoberezhnoi Moldavii: zabytyi fragment «reabilitirovannoi pamiati»” („Operația «Sud» În Moldova din stânga Nistrului: un episod uitat al «memoriei reabilitate»”), AB IMPERIO, nr. 2/2004, pp. 269-296. Fassel, Luminița, „O istorie de 126 de ani: germanii din Basarabia”, Patrimoniu, nr. 3/1991. Furet, François
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Disunion: A History of Soviet Nationalities Problem in the URRS, Free Press, New York, 1990. Nolte, Ernst, „Vergangenheit, die nicht vergehen will”, Frankfurter Allegemeine Zeitung, 6 iunie 1986. Nolte, Ernst, Războiul civil european, 1917-1945, Runa, 2005. Pasat, Valeriu, Trudnye stranicy istorii Moldavii (1940-1950) (Pagini dificile din istoria Moldovei), Moscova, 1994. Pasat, Valeriu, „Deportaciya «antisovetskih elementov» iz Moldavskoi SSR v 1941 godu” („Deportarea «elementelor antisovietice» din RSS Moldovenească”), În V.P. Dimitrienko (ed.), Vlast’ i obshchestvo v SSSR: politika represii (1920-1940 gody) (Putere și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
se comandase, și, în fapt, îi substituie un alt discurs, de tip romanesc, în care găsim exoticul, descriptivul, reflecția morală și teologică. În această ecuație încărcată intră și un element subiectiv care ne sugerează ceva despre diaristul involuntar care este moldavul Milescu Spătarul..." 5. Ibidem, p. 93. 6. Nicolae Milescu Spătarul, Jurnal de călătorie în China, ediția a II-a revăzută, îngrijită de Corneliu Bărbulescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958. 7. Cf. Jean Rousset, Le lecteur intime
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sistematică. Evenimentele se perindă cu o viteză în continuă creștere. Acum două secole, un călător englez observa că Franța s-a schimbat, în câteva luni, pînă la nerecunoaștere. Iar trei sferturi de veac mai târziu Alecu Russo remarca, în spațiul moldav, schimbarea de alură a timpului. O nouă sensibilitate, o nouă percepție a duratei se impune, desigur, cu fiecare eveniment de seamă. Războaiele mondiale, revoluțiile de orice tip, marile descoperiri și invenții contribuie la modificarea tot mai rapidă a conduitei față de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
1, 2 Notă: Episodul avusese loc la 10 mai 1990. Recunoscut în mulțime de către un "golan" mi s-a cerut să spun și eu câteva cuvinte din balcon. Am primit, desigur, mai ales că se făcea caz atunci de "fesenismul" moldav. Am asigurat prin urmare asistența că vin dintr-o Moldovă care în ansamblu nu e deloc cum pare și "declarația de la Podul Înalt" e o simplă diversiune a puterii, una menită să creeze impresia că în timp ce Timișoara neagă regimul, moldovenii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]