993 matches
-
(n. 1692, Poltava, Țaratul Rusiei - d. 25 aprilie 1767, Mănăstirea Poiana Mărului, Țara Românească) a fost un călugăr valah de origine slavă, îndrumător duhovnicesc al lui Paisie Velicicovschi, care a contribuit la înnoirea monahismului ortodox din Țările Române. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română pe 5 martie 2003. S-a născut la Poltava, pe atunci în Țaratul Rusiei, la sfârșitul secolului al XVII-lea. A fost atras de tânăr de viața monahală
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
lui Platon, învățându-l despre rugăciunea inimii. Platon a plecat în vara anului 1746 către Muntele Athos în scopul de a-și desăvârși experiența monahală. În anul 1750, aflat în pelerinaj la Muntele Athos, starețul Vasile l-a tuns în monahism sub numele de Paisie. Starețul Vasile de la Poiana Mărului a murit la 25 aprilie 1767, fără a se cunoaște astăzi locul unde a fost înmormântat. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în ședința sa din 4-5 martie 2003
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
prin sprijinul episcopului Atanasie. Familia a ridicat și troița Rednicenilor, la intrarea în Berbești, primul sat pe valea Marei, venind dinspre Sighet. de Giulești-Maramureș, între anii 1734-1738, a studiat la Colegiul iezuit din Cluj, după care a urmat pregătirea pentru monahism, în calitate de novice, la mănăstirea greco-catolică ruteană de la Muncaciu, localitate aflată în prezent în vestul Ucrainei. După noviciat s-a reîntors la colegiul iezuit din Cluj, pentru a-și continua studiile și a absolvit filosofia. În anul 1743 a plecat la
Atanasie Rednic () [Corola-website/Science/309206_a_310535]
-
arhiepiscopul Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, pe post de preot slujitor la Catedrala Mitropolitană din Timișoara. În anul 1995 a fost numit stareț al Mănăstirii "Izvorul Miron" Românești din județul Timiș de către mitropolitul Corneanu. În anul 1998 a fost tuns în monahism cu numele Lucian la Mănăstirea "Izvorul Miron" Românești. În anul 1999 a fost hirotesit protosinghel și numit exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Timișoarei, iar în ianuarie 2000 a fost hirotesit arhimandrit. În septembrie 2000, la propunerea mitropolitului Corneanu, a fost
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
cere să aleagă domn pe fiul său, Bogdan, căruia îi transmite sceptrul înaintea tuturor. După încheierea Sfatului, sau poate a doua zi, Alexandru se călugărește sub numele de Pahomie, a cărui inițială provenea de la numele dinaintea domniei, Petru. Intrarea în monahism și curînda adormire întru Domnul au iscat bănuiala unei morți silnice. Așa s-a ajuns să se brodeze pe marginea datelor reale, vorbindu-se despre domnitorul care a cerut ca, atunci când va fi aproape de moarte, să fie călugărit. Căzând în
Alexandru Lăpușneanu () [Corola-website/Science/299210_a_300539]
-
expresii ale experienței întâlnirii și comunicării directe între credincios și divinitate, comunicare ce constituie esența misticismului de pretutindeni. Treptat, cercetătorii europeni au formulat ipoteze privind influenta neoplatonismului grecesc asupra formării doctrine mistice în islam, privind influențe despre zoroastrism, hinduism, budism, monahismul creștin, etc. Din perspectiva musulmanilor, obsesia unor origini străine ale misticismului islamic trădează o concepție schematic a islamului ca religie simplă, menită să impună prin forță o anumită ordine socială și incapabilă să ofere o dimensiune spiritual proprie. Pentru musulmani
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
lui Imrū’u-l Qays deschide această antologie nu numai pentru a păstra tradiția sau datorită poeticității sale, ci și pentru că scoate în evidență vechile valori ale vieții beduine, inclusiv cele vădind deschiderea nomazilor față de imperiile înconjurătoare ( comparațiile legate de monahismul creștin ). De asemenea, e vădită o ierarhie a simbolurilor ( iubirea călăuzitoare, vânătoarea ca ritual, furtuna purificatoare regenerând timpul și repetând creația ). Textul poate fi citit ca un poem al erosului transfigurat, aducând valori psihologice pozitive într-o logică erotic-cinegetică a
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
preoți greco-catolici care activaseră clandestin (în Turdaș, Benic, Crișcior, Beldiu etc.). În perioada în care a fost inspector general patriarhal a slujit ca preot la bisericile “Tatu” și Antim din București (1958-1961). La 9 septembrie 1962 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sinaia, sub numele Visarion, și hirotonit arhiereu cu titlul “Ploeșteanul”. Între 1962-1969 a funcționat ca episcop-vicar patriarhal, apoi ca episcop-vicar la Mitropolia Ardealului, cu titlul “Rășinăreanul” (instalat 1 iunie 1969), apoi episcop al Aradului (ales 10 iunie 1973
Visarion Aștileanu () [Corola-website/Science/317945_a_319274]
-
ortodoxă. Se va boteza în această religie, murind pentru lume și pentru păcate, implicându-se cu toata râvna în viață Ortodoxiei americane. Are bucuria să cunoască pe Sfanțul Ioan Maximovici și alți trăitori americani. Iar în 1970 este tuns în monahism. Dat fiind trecutul lui, primirea să în Ortodoxie s-a făcut treptat, cu prudență. De multe ori tineri - și nu doar tineri - americani au fost atrași de frumusețea Ortodoxiei, dar fără a-i putea suporta rigorile. Ortodoxia nu pune însă
Seraphim Rose () [Corola-website/Science/302541_a_303870]
-
din Austria. Printre cele 800 de manuscrise cele mai prețioase sunt "Verbrüderungsbuch", care a fost depozitat în 784 de către episcopul Virgil. Prin achiziționarea continuă fondurile bibliotecii au crescut la 100.000 de volume, concentrându-se în special pe lucrări de monahism benedictin, istoria bisericii medievale, istoria artei și articole referitoare la istoria locală din Salzburg sau "Salisburgensia". Colecțiile speciale includ incunabule și primele ediții, inclusiv gravurile colecționate de preotul Gregor Reitlechner și colecția de hărți. În 1768 abatele Beda Seeauer a
Mănăstirea Sfântul Petru din Salzburg () [Corola-website/Science/328300_a_329629]
-
Constantinopol, Ioannis și Fevronia. Au locuit împreună în insula Halki, dar soția sa bolnăvicioasă și fiica lor nou-născută Magdalena au murit doi ani mai târziu. Alături de încarcerare, această a doua lovitură a sorții l-a făcut să se retragă în monahism sub numele de Chesarie, într-un schit din insula Piperi, în 1753. Natură agitată și indisciplinată, a intrat în 1756 în conflict cu superiorii săi monastici, motiv pentru care s-a transferat la mănăstirea "Buna Vestire" din insula sa natală
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
Teologic din Odessa, ale cărui cursuri le-a absolvit prin susținerea examenelor de diferență în 1985. La data de 16 septembrie 1985, a fost hirotonit ca diacon necăsătorit de către arhiepiscopul Ionatan. Ulterior, la 3 ianuarie 1988 a fost tuns în monahism de către IPS Serapion Fadeev, mitropolitul Chișinăului și al Moldovei († 1999) cu numele de Marchel, iar la 6 ianuarie același an a fost hirotonit ca ieromonah de către același ierarh. În vara anului 1988 a devenit student la sectorul extern al Academiei
Marchel Mihăescu () [Corola-website/Science/308686_a_310015]
-
Odilon (962-1048), papalitatea a oferit abaților de la Cluny puterea de a excomunica, rezervată până atunci doar episcopilor. Toate aceste acțiuni ale abației au fost intitulate "Reforma de la Cluny" ce urmărea să purifice Biserica de influențele laice și să revitalizeze concepția monahismului în creștinătatea apuseană. Punctul culminant al acestei reforme a fost alegerea Papei Grigore al VII-lea, fost călugăr la Cluny și cel ce a dus mai departe această mișcare prin celebrele reforme gregoriene. Mai târziu alți călugări ai ordinului au
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
La 1 aprilie 1968 a fost numit vicar administrativ al Arhiepiscopiei Timișoarei și Caransebeșului. La 22 octombrie 1961 a fost hirotonit diacon necasătorit, iar la 10 martie 1968, preot. În data data de 24 iunie 1969 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, primind numele Timotei, iar la data de 6 decembrie 1970, în urma aprobării Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost hirotesit arhimandrit. La cererea și recomandarea mitropolitului Nicolae Corneanu, Sfântul Sinod, în ședinta din 15 decembrie 1975
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
religie și filosofie la diferite școli bârlădene: Școala Normală, Liceul “Gh. Roșca Codreanu”, Școala secundară de fete “Nicolae Roșca Codreanu” (la care a fost și director), precum și la Externatul de fete. Rămas văduv, preotul Ioan Antonovici a fost tuns în monahism la Mănăstirea Cetățuia din Iași, primind numele monahal Iacov. A fost ales la 26 iunie 1918 ca arhiereu-vicar al Eparhiei Hușilor cu titulatura de "Bârlădeanul". Devine apoi arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei (1921-1923), îndeplinind și funcția de egumen al Bisericii “Sf.
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
eseuri și articole în cele mai importante reviste literare din România și Basarabia. Între anii 1996-1998 a fost student la Facultatea de Filozofie a Universității de Vest din Timișoara, pe care a abandonat-o. În 1999 a fost tuns în monahism, primind numele de Savatie. La 28 octombrie 2000 a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 4 august 2002 ieromonah. Astăzi viețuiește la Mănăstirea «Noul Neamț», Patriarhia Rusă, din satul Chițcani, situat între Tiraspol și Bender, în Transnistria (parte desprinsă din cadrul Republicii Moldova
Savatie Baștovoi () [Corola-website/Science/298951_a_300280]
-
a revenit în București, unde a lucrat cu Bartolomeu Anania la Biblioteca Patriarhiei. Apoi s-a retras la mănăstirea Slatina, unde se rugau în aceeași vreme monahii Arsenie Papacioc, Ilie Cleopa, Petroniu Tănase, Antonie Plămădeală. Acolo a fost tuns în monahism la 26 iulie 1956 de părintele Benedict Ghiuș. Se bucură de aprecierea patriarhului Justinian Marina, care îl folosește ca translator, pentru unii oaspeți străini. Așa de pildă, cu prilejul vizitei la București, în mai-iunie 1956, a lui Sarvepalli Radhakrishnan, vice-președintele
Andrei Scrima () [Corola-website/Science/314028_a_315357]
-
În anul universitar 1990-1991 a fost și duhovnic-asistent la Institutul Teologic Ortodox de grad universitar (azi Facultatea de Teologie Ortodoxă) din Cluj, fiind un preot model pentru studenții teologi. La 25 martie 1995 (de Buna Vestire) a fost tuns in monahism la mănăstirea „Sfântul Ioan Botezatorul" din Alba-Iulia, avându-l ca naș de călugărie pe episcopul Andrei Andreicuț. Ca monah a îndeplinit ascultarea de stareț la Mănăstirea Nicula, din 1 octombrie 1991 - februarie 1994. În februarie 1994 arhiepiscopul Bartolomeu Anania l-
Vasile Flueraș () [Corola-website/Science/308649_a_309978]
-
loc și în prezența episcopului locului, cu aprobarea Sf.Sinod, la Sfânta Mănăstire Vladimirești, cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, din loc. Tudor Vladimirescu, situată între Tecuci și Galați. Pe 7 noiembrie 1949 tânărul diacon Silviu Iovan a fost tuns în monahism, de către P.S. Antim Nica, Episcopul Galațiului, la Mănăstirea de călugări Sihastru de lângă Adjud, primind numele de IOAN. Între 1948 și 1955 Părintele Ioan a slujit la Mănăstirea Vladimirești. La sugestia Măicuței Veronica, a adus inovația desei împărtășiri cu Hristos Euharistic
Ioan Iovan () [Corola-website/Science/326558_a_327887]
-
avut loc la Consistoriul eparhial monahal din București, procesul de caterisire al Părintelui Ioan, în lipsă, pentru a putea fi dat mai ușor pe mâna autorităților. Pe 21 februarie 1955 i s-a înmânat Sentința de caterisire și excludere din monahism, pe care pe bună dreptate Părintele o considera netemeinică și nelegală în fața Lui Dumnezeu și continuă să slujească și să-l mărtuirisească pe Hristos cu același foc. I s-a luat dreptul de a mai sluji, nu însă și harul
Ioan Iovan () [Corola-website/Science/326558_a_327887]
-
județul Lăpușna (interbelic) - d. 29 august 2005, Sibiu) a fost înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, mitropolit ortodox al Ardealului (1982-2005), membru de onoare al Academiei Române. Pe numele de mirean Leonida Plămădeală, a primit numele de Antonie odată cu tunderea în monahism, în anul 1948. La 27 decembrie 1970 a fost hirotonit vicar patriarhal, cu titlul "Ploieșteanul". La 9 decembrie 1979, după ce a fost responsabil cu relațiile externe ale Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales episcop al Buzăului. La 10 ianuarie 1982
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
vârsta de 25 de ani, a intrat în obștea Mănăstirii Sinaia din județul Prahova, unde a fost primit ca frate de starețul de atunci, protosinghelul Calinic Argatu, actualul arhiepiscop al Argeșului și Muscelului. În același an, a fost tuns în monahism de sărbătoarea Sfintei Parascheva (14 octombrie 1978), primind la călugărie numele de Irineu. Peste doi ani, la aceeași sărbătoare (14 octombrie 1980), a fost hirotonit ieromonah de Prea Sfințitul Roman Ialomițeanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Pe lângă slujirea pastorală, a avut
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
de la Ierusalim și Iordan , Editura Institutului Biblic, București, 1994, 126 p. • Icoana de la Nicula, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca, 1994, 72 p. • Pavăza credinței , Editura Omniscop, Craiova, 1994, 220 p. • Țara Sfântă, arena operei mântuitoare , Editura Universal Dalsi, București, 1994, 288 p. • Monahismul, chivotul neamului românesc , Editura Omniscop, Craiova, 1995, 88 p. • Băseștiul și ilustrul său bărbat George Pop, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1995, 160 p. • Mărturisirea nădejdii , Editura Omniscop, Craiova, 1995, 220 p. • Împărăteasa cerului și Mama noastră , Casa de Editură Dokia, Cluj-Napoca
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
este primit ca frate începător în obștea monahală a Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din București (cartierul Militari), care se afla sub conducerea duhovnicească a unchiului său, arhimandritul Flavian Bârgâoanu (viitorul episcop de Ilfov). În anul 1996, a fost tuns în monahism pe seama acestei mănăstiri, primind numele de Evloghie, în cinstea Sfântului Ierarh Evloghie, Patriarhul Alexandriei, și întru amintirea ctitorului lăcașului monahal, PS Evloghie Oța. În Duminica închinată Sfintei Cruci (a treia Duminică din Postul Mare) din anul 1997, el a fost
Evloghie Nica () [Corola-website/Science/311694_a_313023]
-
în obștea aceleiași mănăstiri. Și-a efectuat studiile teologice și pregătirea monahală la Mănăstirea Slătioara. După ce a fost timp de 11 ani frate în obștea Mănăstirii Slătioara, la 18 noiembrie 1968, de ziua Cuviosului Alipie Stâlpnicul, a fost tuns în monahism cu numele de Vlasie (nume luat în onoarea Sf. Sfințit Mucenic Vlasie, Episcopul Sevastiei) de către IPS Mitropolit Glicherie Tănase al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. O săptămână mai târziu, de ziua Sf. Prooroc Avacum (26 noiembrie 1968), este
Vlasie Mogârzan () [Corola-website/Science/308687_a_310016]