3,169 matches
-
fost sărbătorită în prezența regelui George al V-lea al Regatului Unit și a Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei, precum și alte familii regale importante. Cinci ani mai târziu, în urma Primului Război Mondial, Wilhelm al II-lea al Germaniei precum și alți monarhi germani au renunțat la putere iar monarhia a fost abolită în Germania, Rusia și Austro-Ungaria. Victoria Louise și Ernest Augustus au avut cinci copii:
Prințesa Victoria Luise a Prusiei () [Corola-website/Science/317794_a_319123]
-
ca și în poveștile din Ruritania, Conan Doyle a ales să plaseze o dinastie fictivă într-o țară reală. Boemia era, la momentul scrierii povestirii și timp de secole înainte, o posesiune a Casei de Habsburg și nu a avut monarhi proprii. În mod similar, nu a existat niciodată un Regat al Scandinaviei, deși acest lucru ar putea fi o trimitere la Uniunea de la Kalmar.
Scandal în Boemia () [Corola-website/Science/320131_a_321460]
-
din 1066, era faptul că regele Angliei era și unul dintre cei mai mari nobili ai Franței, controlând teritorii întinse din interiorul acesteia. Regii francezi au privit această situație ca pe o amenințare și au încercat să reducă din proprietățile monarhului englez. Din acest punct de vedere, războiul de o sută de ani reprezentă etapa finală a unui conflict ce durase deja peste 300 de ani. Coifuri, armuri și componente ale armurilor de cavaleri din secolele XIII-XIV. Se observă componentele armurii
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
permite și femeilor să domnească, în acord cu legile Uniunii Europene, în special Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și cu noile valori ale societății românești. Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu garantează dreptul unei persoane de a domni ca monarh al vreunei țări, dar garantează drepturi egale femeilor și bărbaților. Conform principiului primogeniturii cognatice cu preferință masculină din noul Statut, ordinea de succesiune la tronul României este următoarea: Cea de-a treia fiică a Regelui Mihai, Irina Walker, a fost
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
morții tatălui său, Mieszko I, au prognozat ceea ce avea să devină mai târziu o practică răspândită în rândul dinastiei Piast. Acestă preluare a puterii a constat într-o luptă pentru dominație, de obicei una militară, între urmașii aproape a fiecărui monarh decedat din dinastia Piast. Boleslav I nu a fost o excepție, iar la scurt timp după moartea lui Mieszko I (25 mai 992), el a alungat-o pe mama sa vitregă Oda și pe cei doi frați vitregi, care ar
Boleslav I al Poloniei () [Corola-website/Science/313661_a_314990]
-
Bizanțului întâlnesc la 16 kilometri de Cartagina, trupele conduse de regele vandal Gelimer. La numai câțiva kilometri distanță, o divizie mixtă romano-hună învingea trupele conduse de Gibamund, vărul regelui vandal, confruntare în care își pierde viața Ammatas, tânărul frate al monarhului barbar. Mulți istorici consideră acest aspect, cheia Bătăliei de la Ad Decimum, pentru că, deși se părea că sorții înclinau către vandali, aflând de moartea fratelui său, Gelimer este lovit de un acces de furie incontrolabilă, pierzând controlul propriilor trupe și oferind
Belisarie () [Corola-website/Science/313509_a_314838]
-
a fi paralel cu Ludovic al XI-lea al Franței și Henric al VII-lea al Angliei. În timpul domniei sale, Christian s-a concentrat pe încercarea de a menține un control al Suediei în timp ce încerca o concentare a puterii în mâinile monarhului, în detrimentul atât al clerului cât și al nobilimii. Pentru această încercare, el a sprijinit crearea unei clase puternice a burgheziei. Christian a luat parte la cucerirea tatălui său a Suediei în 1497 și la luptele din 1501 atunci când Suedia s-
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
si prin urmare, a fost de multe ori considerat a fi prost educat din cauza incapacității sale de a comunica cu diplomații străini. Cristian a fost, de asemenea, considerat de multe ori a fi dependent de consilieri și de surse contemporane. Monarhul danez nu a făcut nimic pentru a risipi această noțiune. În memoriile sale, el și-a enumerat lucrurile de interes principal în viața sa, și anume "vânătoarea, a face dragoste, războiul și afacerile maritime". El a introdus Codul Danez în
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
rege al Danemarcei la 13 martie 1808. În 1809 după detronarea lui Gustav al IV-lea al Suediei tronul suedez devine vacant. Frederic a fost interesat și s-a prezentat drept candidat la succesiune. De fapt, Frederic a fost primul monarh al Danemarcei și Norvegiei descendent din Gustav I al Suediei cel care obținuse independența Suediei (1523) după o perioadă de uniune cu celelalte țări scandinave. Cu toate acestea, în 1810, a fost ales ca prinț moștenitor al Suediei mareșalul francez
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
împotriva puterilor germane din 1848-1851 Frederic a apărut ca "liderul național" și a fost privit aproape ca un erou de război în ciuda faptului că niciodată nu a luat parte activă la lupte. În timpul domniei sale, Frederic s-a purtat ca un monarh constituțional. Totuși el nu a renunțat complet să intervină în politică. În 1854 a contribuit la căderea puternicului cabinet conservator Ørsted și în 1859-60 a acceptat un guvern liberal care a fost numit la inițiativa soției sale, Louise Rasmussen. În timpul
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
la Paris, fiică a lui Louis Nicolas Le Tonnelier, baron de Breteuil, și a lui Gabrielle-Anne de Froulay. Tatăl său făcea parte din curtea din Versailles a regelui Ludovic al XIV-lea, având însărcinarea de a prezenta regelui ambasadorii altor monarhi europeni. În casa părinților săi din Paris, Émilie a avut posibilitatea să vină în contact cu personalități importante ale epocii, ca Bernard le Bovier de Fontenelle, unul din precursorii iluminismului, sau cu poetul Jean-Baptiste Rousseau. Din partea tatălui a primit o
Émilie du Châtelet () [Corola-website/Science/311010_a_312339]
-
șapte copii: La 19 iunie 2014 tatăl lui Felipe, regele Juan Carlos I al Spaniei a abdicat în favoarea lui Felipe, care a fost înscăunat rege al Spaniei în aceeași zi. După urcarea la tron, acesta a devenit cel mai tânăr monarh al Europei, fiind cu nouă luni mai tânăr decât regele Willem-Alexander al Țărilor de Jos. Ca rege, Felipe are puteri politice limitate, Constituția din 1978 arătând că monarhul “arbitrează și mediază funcționarea instituțiilor”. Cea mai presantă sarcină a lui este
Felipe al VI-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310402_a_311731]
-
aceeași zi. După urcarea la tron, acesta a devenit cel mai tânăr monarh al Europei, fiind cu nouă luni mai tânăr decât regele Willem-Alexander al Țărilor de Jos. Ca rege, Felipe are puteri politice limitate, Constituția din 1978 arătând că monarhul “arbitrează și mediază funcționarea instituțiilor”. Cea mai presantă sarcină a lui este reformarea monarhiei. Un sondaj al Centrului pentru Studii Sociologice din Madrid a arătat că popularitatea monarhiei s-a prăbușit în ultimii ani ai domniei lui Juan Carlos, de la
Felipe al VI-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310402_a_311731]
-
jurământ în Valladolid, în 1518. În 1519, a fost încoronat în fața Adunării de la Aragon, la Zaragoza, și după aceea în Catalonia. Carol a fost acceptat ca suveran, deși spaniolii nu erau prea încrezători în statutul său de Împărat. Până atunci, monarhii spanioli fuseseră limitați de lege; monarhia era un contract cu poporul. Cu Carol ar fi căpătat accente absolutiste, deși până la moartea mamei sale, în 1555, Carol nu a avut drepturi depline de rege. În curând s-a format o mișcare
Carol Quintul () [Corola-website/Science/299322_a_300651]
-
Sunt deja celebre cazurile împăraților romani implicați în relații sexuale cu parteneri de același sex. De fapt, dintre cei 12 împărați pomeniți de istoricul Suetoniu în celebra sa lucrare "Viețile celor 12 cezari" (de la Cezar și până la Domițian), doar doi monarhi nu au avut relații cu alți bărbați, Octavian Augustus și Claudius I. Mai mult, Nero este considerat primul împărat roman care s-a căsătorit cu un sclav (Sporus), practică reluată circa două sute de ani mai târziu de împăratul roman de
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
Mai mult, Nero este considerat primul împărat roman care s-a căsătorit cu un sclav (Sporus), practică reluată circa două sute de ani mai târziu de împăratul roman de origine siriană, Elagabal. Nici chiar după încheierea dinastiei Iulio-Claudine, dinastie în care monarhi precum Tiberius, Caligula sau Nero șocaseră prin preferințele sexuale și prin excentricități, moravurile de pe tronul Romei nu aveau să dispară. Traian, și apoi Hadrian, sunt doar doi dintre monarhii ale căror înclinații homosexuale nu mai constituiau un secret pentru nimeni
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
Ribbung. În timp ce Ribbung a murit în 1226, revolta a fost în cele din urmă anulată în 1227, după renunțarea ultimului lider la revoltă, fiul lui Haakon cel Nebun, Knut Haakonsson. Acest lucru l-a făcut pe Haakon să fie un monarh necontestat. În 1263, disputa cu regele scoțian peste Hebride l-a determinat pe Haakon să inteprindă o expediție în Insule. După ce a aflat că în 1262, nobilii scoțieni au percheziționat Habride și că Alexandru al III-lea planifica să cucerească
Haakon al IV-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331244_a_332573]
-
Cantacuzino. Vecinii bizantinilor au profitat de războiul civil și, în timp ce Ștefan Uroș al IV-lea Dușan al Serbiei a luat partea lui Ioan VI Cantacuzino, Ioan Alexandru l-a susținut pe Ioan V Paleologul și regența sa. Deși cei doi monarhi balcanici au ales tabere opuse în conflictul bizantin, ei și-au păstrat alianța între ei. Ca preț pentru susținerea lui Ioan Alexandru, regența lui Ioan V Paleologul i-a cedat acestuia orașul Philipopolis (Plovdiv) și nouă alte fortărețe importante din
Ioan Alexandru al Bulgariei () [Corola-website/Science/306719_a_308048]
-
său mai mare Mihail Asan al IV-lea în 1355 sau puțin mai devreme. Până în 1351 războiul civil bizantin se terminase, iar Ioan al VI-lea Cantacuzino realizase pericolul pe care îl constituiau otomanii în Peninsula Balcanică. A făcut apel monarhilor Bulgariei și Serbiei să își unească eforturile împotriva turcilor și i-a cerut lui Ioan Alexandru bani pentru a construi corăbii de război, dar apelurile sale au rămas neascultate întrucât vecinii săi nu aveau încredere în el. O nouă tentativă
Ioan Alexandru al Bulgariei () [Corola-website/Science/306719_a_308048]
-
aur a fost descoperită într-un mormânt boieresc de lângă Pirot în anii 1970; astăzi, ea este păstrată la Muzeul Național al Serbiei din Belgrad. Este prima descoperire de acest fel, care demonstrează o tradiție medievală atestată în scris conform căreia monarhii ortodocși le dăruiau celor mai eminenți dregători un vestmânt pe care ei îl purtaseră. Cu prima sa soție Teodora a Țării Românești (maica Teofana), fiică a lui Basarab I al Țării Românești, Ioan Alexandru a avut mai mulți copii, inclusiv
Ioan Alexandru al Bulgariei () [Corola-website/Science/306719_a_308048]
-
responsabil în fața legislativului.) și o adunare legislativă aleasă liber. Din păcate, țarul Nicolae al II-lea a acceptat doar de nevoie publicarea Manifestului din Octombrie, fără a avea însă intenția de a-l și respecta și deveni astfel un veritabil monarh constituțional. Dacă totuși monarh constituțional înseamnă un monarh al unui stat dotat cu o constituție pe care acesta o și respectă, Nicolae al II-lea n-a fost unul, iar Rusia n-a fost nici ea niciodată o monarhie constituțională
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
o adunare legislativă aleasă liber. Din păcate, țarul Nicolae al II-lea a acceptat doar de nevoie publicarea Manifestului din Octombrie, fără a avea însă intenția de a-l și respecta și deveni astfel un veritabil monarh constituțional. Dacă totuși monarh constituțional înseamnă un monarh al unui stat dotat cu o constituție pe care acesta o și respectă, Nicolae al II-lea n-a fost unul, iar Rusia n-a fost nici ea niciodată o monarhie constituțională, sau dacă a fost
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
liber. Din păcate, țarul Nicolae al II-lea a acceptat doar de nevoie publicarea Manifestului din Octombrie, fără a avea însă intenția de a-l și respecta și deveni astfel un veritabil monarh constituțional. Dacă totuși monarh constituțional înseamnă un monarh al unui stat dotat cu o constituție pe care acesta o și respectă, Nicolae al II-lea n-a fost unul, iar Rusia n-a fost nici ea niciodată o monarhie constituțională, sau dacă a fost totuși până la lovitura de
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
acesta a ratat să salveze dinastia Romanovilor, și prin asta însăși supraviețuirea monarhiei în Rusia. Dacă circumstanțele și dispoziția țarului ar fi fost diferite, în opinia unor istorici, calitățile personale ale lui Nicolae ar fi permis acestuia să devină un monarh constituțional tot atât de bun pe cât erau și contemporanii lui care domneau în anumite țări ale Europei, cum era Anglia, de exemplu. Moștenirea primită de Nicolae de la predecesorii lui, și de care acesta a fost finalmente incapabil să se elibereze, a fost
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
și târziu, istoria a sancționat țarismul pentru prea lunga anchiloză politică de care a dat dovadă. Deși cu calitățile personale de care dispunea, Nicolae ar fi putut funcționa în mod cel puțin satisfăcător în rolul pur decorativ și ceremonial de monarh constituțional - meserie foarte comodă la urma urmelor, dacă nu neapărat și foarte pasionantă -, presiunea execitată de tradițiile dinastiei, ca și de anturaj, l-au determinat pe ultimul țar să se opună democratizării Rusiei, fapt pentru care unii istorici nici măcar nu
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]