889 matches
-
el a cules, pentru secolele ce urmau, tot ceea ce se putea aduna din știința și gîndirea antică. Cassiodorus, și el protejat de Teodoric și devenit, astfel, prefect al pretoriului, s-a retras, către 540, într-un fel de aca demie monastică, pe care o întemeiase la Vivariuin. în Calabria, mai puțin pentru a trăi asemenea unui cenobit supus unei reguli, cît mai degrabă ca un literat, eliberat de constrîngerile materiale și înconjurat de cărțile cărora ci însuși și tovarășii săi le-
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Theodulf, investit mai apoi episcop de Orléans), de la mănăstirile anglo-saxone Alcuin, de exemplu, profesor la școala episcopală din York, pe care Carol cel Mare îl va face abate de Saint-Martin de Tours, însărcinat să organizeze învățămîntul. Școli parohiale, episcopale și monastice au fost, astfel, create în întreaga Galie. La nivel elementar, un capitular din 789 impunea ca "fiecare episcop, în fiecare mănăstire, să predea psalmii, notele, cîntul, socotelile, gramatica și fiecare să aibă cărțile bine corectate." Mai exigent, programul conceput de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
afirmat, de asemenea, în domeniul artistic. Restabilirea puterii regale, apoi imperiale a făcut să renască o artă oficială care a înflorit în grandioasele construcții ale palatului Aix-la-Chapelle, Quierzy-sur-Oise, Ingelheim, din care nu au mai rămas, din păcate, decît ruine. Arhitectura monastică se transformă, așa cum o dovedesc noile așezări de la Sanct-Gall sau Fulda, dispuse în jurul unei mănăstiri și alipite unei biserici unice. Dezvoltarea capitlurilor în orașele episcopale s-a tradus prin construirea de noi clădiri destinate vieții în comun a canonicilor. O
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de noi clădiri destinate vieții în comun a canonicilor. O statistică publicată în 1965 pune în lumină extraordinara dezvoltare a edificiilor religioase în epoca carolingiană: pentru perioada cuprinsă între 768 și 855, apar 27 de noi catedrale și 417 așezări monastice. Influențele cele mai diverse se amesteca în concepția arhitecturală și în decorarea bisericilor carolingiene, cu o pronunțată influență bizantină, provenită din provinciile italiene ale Imperiului, apărînd atît în capela palatină de la Aix, puternic inspirată de biserica Sf. Vital din Ra-venna
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fruntea creștinătății pontifi mai demni, chiar și cu riscul de a fi supuși stăpînului Sfîntului Imperiu. Acestor tare, care ruinează morala Bisericii și-i deturnează pe oficianți de la sarcinile lor spirituale, li se adaugă renunțarea în multe comunități la regulile monastice, abațiile devenind și ele puncte de atracție și de traficuri diverse. Un alt semn prevestitor de vremuri grele este și afirmarea în forță, favorizată de permanenta nesiguranță, de violențele repetate și temerile de Judecata de Apoi din jurul anului 1000 (extrem de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
etica războinicilor de meserie virtuțile creștine. Toate acestea în așteptarea momentului în care spiritul lor de aventură și nevoia lor de glorie și pradă se vor îndrepta către cruciade. Al doilea aspect relevant în privința înnoirii Bisericii este cel al ordinelor monastice, aspect manifest în întreaga creștinătate, dar pe care-1 pune în lumină mai ales reforma cluniacensâ. La originea acestei mișcări se află, pe de o parte, influența monahismului grec asupra călugărilor și mănăstirilor din Italia de Sud (Calabria, Pouilles, Monte-Casino) pe
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
pe de altă parte răspîndirea cîtorva mari școli episcopale și abațiale în Franța, în Imperiu și, mai ales, în Lorrena, datorită acțiunilor întreprinse de Gerard de Brogne (880-959) și de Jean, abate de Gorze (către 950), menite a reda vieții monastice caracterul său ascetic și mistic. Aceste multiple încercări, de exemplu cele apărute la Reims, grație lui Gerbert d'Aurillac, viitorul papă Silvestru II, la Fleury-sur-Loire, în jurul Sf. Maximin din Trevi și, de aici, în Bavaria, Franconia, Austria etc., nu au
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mistic. Aceste multiple încercări, de exemplu cele apărute la Reims, grație lui Gerbert d'Aurillac, viitorul papă Silvestru II, la Fleury-sur-Loire, în jurul Sf. Maximin din Trevi și, de aici, în Bavaria, Franconia, Austria etc., nu au, însă, amploarea puternicei mișcări monastice care pleacă, în secolulal X-lea, de la Cluny, abație fondată în 910 de ducele de Aquitania Wilhelm cel Pios, dar căruia, primul său abate, Bernon, îi obține independența față de tutela laicilor. Deplina proprietate a mănăstirii aparține tronului Sf. Petru, abatele
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
1500, repartizate în aceleași țări, dar, în plus, și în Spania, Flandra, Anglia și pe teritoriu Imperiului. La acesta dată, există multe voci care le reproșează totuși abațiilor clunisiene bogăția, puțin conformă idealului evanghelic, precum și o anumită destindere a vieții monastice (Sf. Bernard critică mai ales laxismul alimentar al călugărilor). Noi ordine se vor crea, astfel, tocmai pentru a reinstaura idealul de penitență și de sărăcie al monahismului originar. Este vorba de cel al călugărilor de la Chartreux, fondat, în regiunea Grenoble
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
șeful lor se convertește la creștinism, ia titlul de duce și devine vasal al regelui Franței. Timp de un secol, ducii normanzi își consolidează puterea asupra propriilor lor vasali și-și îmbogățesc domeniul devenit, între timp, centrul unei strălucitoare civilizații monastice. Cînd, însă, în 1035, ducele Robert, plecat în Pâmîntul Sfînt, își va afla moartea în Asia Mică, fiul său Wilhelm, prea tînăr încă pentru a-și asuma sarcina guvernării, nu poate împiedica familiile seniorale să se înfrunte în nesfîrșite răzbunări
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
le răspund cele ale seniorilor, laici sau ecleziastici, ale suveranilor, ale orașelor comerciale, numeroase în Italia, care vor cu toții să-și întărească astfel dominația politică asupra ținuturilor înconjurătoare, în detrimentul aristocrației feudale, asigurîndu-și, în același timp, și aprovizionarea cu semințe. Ordinele monastice, Clunisienii, Cistercienii, ordinele militare joacă un rol esențial în acest imens efort de colonizare rurală. Toți țin să-i stabilizeze pe cei ce vin să-și ofere forța de muncă, ,,oaspeții" cărora li se oferă multiple avantaje: diminuare a taxelor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sate și zeci de orașe, printre care Thorn, Kulm, Elbing, Könisberg. La scurt timp, aban-donîndu-și sediul la Veneția, Marele Maestru al ordinului va veni să se instaleze la Marienburg, conducînd, în virtutea rangului său de prinț al Imperiului, un puternic stat monastic. Mai departe încă, în regiunile populate de baltici, călugă-rii-soldați se vor lovi, însă, de rezistența letonilor, lituanienilor, estonilor, dar și de influența suedezilor și rușilor. În 1242, teutonii cunosc o cumplită înfrîngere în fața prințului de Novgorod, Alexandru Nevski (în bătălia
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
CIVILIZAȚIA EUROPEANĂ ÎNTRE SECOLELE XI-XIII ■ Fărîmițată politic, Europa este totuși, începînd cu secolul al XI-lea, locul unui vast amestec de popoare, datorat migrațiilor, cruciadelor, pelerinajelor și acțiunii clericilor sau negustorilor. Principalele puncte centrale ale acestei firave identități sînt școlile monastice, apoi, începînd cu secolul al XII-lea, cele episcopale. Acestea din urmă dau naștere universităților, corporații de studenți și profesori, în general ecleziastici sau aspiranți la acest statut, corporații adesea opuse autorităților ecleziastice și laice. În jurul universităților se produce o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
lingvistice). Din rîndul lor apar acei producători de cultură care sînt "universitarii" Evului Mediu. Școli și universități Între "renașterea carolingiană" și dezvoltarea universităților în secolul al XIII-lea, releul de transmisie al științei are loc în primul rînd prin intermediul școlilor monastice, apoi episcopie, în secolul al X-lea, la vremea cînd țările vestului european suportau din greu invaziile scandinave sau musulmane mănăstiri jefuite, biblioteci arse, maeștri și clerici alungați -, cultura și studiile și-au găsit refugiu în Imperiu și au beneficiat
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
drept preceptor pe cel mai mare erudit al timpului, pe Gerbert d'Aurillac (viitorul Papă Silvestru II). Grație lor, mănăstirile Imperiului rămîn mari centre intelectuale, asemeni celor de la Sankt-Gall în Suabia, Corvey în Saxonia, Gembloux și Lobbes în Lotferingia. Reînnoirea monastică din secolul al XI-lea este însoțită de un avînt la fel de spectaculos al școlilor care se constituie în cadrul narilor abații benedictine și elunisiene. Unele dintre ele își păstează pînă în secolul al XII-lea o puternică influență: este cazul nației
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
abației de la Monte-Cassino, al celor din regunile morave, din Liège, al abațiilor Sf. Victor și Sf. Geievieve din Paris, unde au predat Guillaumme de Champeaux și Abelard. în mare, însă, asistăm, la jumătatea secolului al XII-lea, la declinul școlilor monastice. Sînt semnele timpului: accentul pus de către reformatorii cistercieni asupra meditației și rugăciunii, ca și asupra muncii manuale, i-a deturnat pe călugări de la studii, în timp ce tinerele generații urbane părăsesc instituțiile monastice, așezate prea departe de orașe și dispensatoare ale unui
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
la jumătatea secolului al XII-lea, la declinul școlilor monastice. Sînt semnele timpului: accentul pus de către reformatorii cistercieni asupra meditației și rugăciunii, ca și asupra muncii manuale, i-a deturnat pe călugări de la studii, în timp ce tinerele generații urbane părăsesc instituțiile monastice, așezate prea departe de orașe și dispensatoare ale unui învățămînt tradițional. De atunci, școlile episcopale vor fi cele cărora vîntul le va bate de la pupa. Instalate în orașe, ele existau și pe vremea lui Carol cel Mare, însă se dezvoltă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Micaela Spinei. Ediție, studiu introductiv și note de Victor Spinei, vol. I-II, București, Ed. Meridiane, 1988). 19 Capitlurile erau corporații de preoți aparținînd unei catedrale episcopale sau unui colegial, trăind, cu începere din secolul al IX-lea după model monastic, într-o comunitate proprie (vita canonica), independentă de episcop. Numele vine de la obișnuința de a citi zilnic în timpul meditațiilor comune, cîte un capitol din canon (cf. Alfred Bertholet, op. cit., p. 76). 20 Noțiunea de "fief sau "feud" cu sensul predominant
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
șesul Tuțorei. La invitația lui Duca Vodă, a urcat dealul si a vizitat mănăstirea. La sfârșitul vizitei, a prevăzut grabnica ruinare a Cetățuii... - Cetățuia nu s-a ruinat, ba a rămas în picioare până astăzi, fiind cel mai complet ansamblu monastic. În schimb, anul 1672, a fost ultimul an al domniei lui Gheorghe Duca bătrânul.Așa s-a întâmplat cu adevărat. În anul 1682 însă, în timpul celei de a treia domnii a lui Gheorghe Duca voievod, turcii îl trimit pe Kara
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o cetățuie înaintea începerii ctitoriei sale. - Eu mi-am făcut datoria, dragule, și ți-am spus că Vasile Lupu nu este singurul voievod care se sumețește. - Imi amintesc, mărite Spirit. Aveau și domnii slăbiciunile lor... - Pornisem totuși să vizităm complexul monastic al Cetățuii. Uite colo ce zid împrejmuitor are! Inalt de vreo 7 metri lat de aproape un metru și jumătate, cu metereze, drum de strajă, turn la intrare și pe colț. Asta dovedește că Cetățuia era loc de refugiu și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
știu că bătălia decisivă s-a dat pe costișa Cetățuii dinspre miază-zi și s-a sfârșit la Valea Adâncă. - Privește acolo palatul destinat găzduirii domnului. Așa se explică și existența bucătăriei (cuhnea) - singura construcție de acest fel dintr-un complex monastic. Înspre miază-zi se găsește Sala Gotică, numită „Anastasia Doamna”, sub care se găsesc adâncile și răcoroasele pivnițe în care se păstrează vinul făcut din podgoria mănăstirii. În curte se mai află baia turcească și stăreția cu trapeză. La miazănoapte, pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a cunoscut un declin rapid, a cărui perioadă de vârf a fost reprezentată de căderea Romei în 476 și de invaziile barbare. Ordinele călugărești urmând în această privință prescripțiile conciliului de la Aix-la-Chapelle din 816, care încuraja viticultura canonică, episcopală și monastică au salvat și au glorificat cultura viței de vie. La adăpostul mănăstirilor, ordinele călugărești mai ales benedictinii și cistercienii au știut să conserve și să continue tehnicile vitivinicole, mai ales pe cele care priveau vinificarea, dar și simbolistica însăși a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și posedau o varietate de soiuri mult mai extinsă decât cea de astăzi. Monahii-viticultori au botezat cea mai mare parte a marilor podgorii europene: în Franța, pentru a nu ne referi decât la opera vinicolă a benedictinilor, datorăm acestui ordin monastic cele mai celebre soiuri de viță din Bordelais (château-pouget, château-prieuré), din Burgundia (corton, mâcon, pommard, romanée-conti, vosne-romanée), din Loire (bourgueil, muscadet, saint-pourçain), din Jura (château-châlon), din Provence (bandol) și din Champagne, unde legendarul benedictin orb de la abația din Hautvillers, nemulțumindu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
teme ale vinului civilizator. Să nu uităm nici de ruinele cabaretelor din Antichitatea romană, de antrepozitele de vin din Ostia, de mozaicurile bizantine, de mențiunile biblice ale "sângelui strugurelui" (sanguis uvae) și rolul său în cadrul simbolisticii creștine, de opera ordinelor monastice din Evul Mediu, de autorii greco-latini (de la versurile lui Homer la scrierile lui Tacit, trecând prin poezia bahică a lui Horațiu) sau de odele chinezului Li T'ai-Po (sau Li Po), de poemele anatolianului Mowlana Rumi sau cele ale persanilor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
începând cu secolul al XIII-lea, atunci când hesychasmul devine o temă spirituală și culturală majoră. Filosofie mai însemna pur și simplu iubirea de Dumnezeu. Dar un alt sens al folosirii termenului era și acela în a desemna viața și principiile monastice. Vedem că înțelesurile filosofiei interioare sunt nu numai complexe dar și mereu nuanțabile. Ele nu pot fi încadrate de nici o încercare formală de definire, și mai mult decât atât, se pot adăuga oricând noi înțelesuri. În general, nu s-a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]