542 matches
-
marginalizate, prin parteneriate care să pună accent pe gestionarea participativă și pe implicarea cetățenilor, acordând fonduri și alte mijloace comunităților locale și inițiativelor comunitare, întărind capacitățile locale și naționale de reacție rapidă, de intervenție promptă, promovând dezvoltarea durabilă. Globalizarea economiei, mondializarea, centralizarea excesivă sau descentralizarea de formă, toate acestea transformă orașele. Orașele actuale sunt în concurență pe plan național, european, mondial (cel puțin pentru a atrage investiții și turiști). Ele se pot organiza în rețele de cooperare, sau nu. Ele pot
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să subliniez o ipoteză și să las cititorului grija de a-i aprecia utilitatea pentru înțelegerea schimbărilor din orașele românești. Orașul a devenit un laborator politic în care se experimentează noi maniere de "a face societate", în condițiile în care mondializarea și noile forme de organizare a muncii mai mult separă decât unesc oamenii. A spune: orașul este un laborator politic înseamnă a formula o propoziție situată istoric. La începutul secolului XX, atunci când orașul simboliza în Occident modernitatea și domnia individualismului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
divergențele de interese dintre diferiții actori urbani. Astăzi, dezorganizarea ilustrată de incivilitățile și violențele urbane nu mai este etapa ineluctabilă, ci aceea tranzitorie a unui proces de dezorganizare/reorganizare inerent creșterii urbane comandate de industrializare. Ea pare imputabilă și impactului mondializării și preponderenței unui nou mod de dezvoltare, informațional, asupra vechiului mod de dezvoltare, industrial. Recompunerea spațială a activităților economice provoacă o înăsprire a competiției dintre orașe, ce duce la respingerea populațiilor puțin competitive, fără ca acestora să li se acorde nici o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
abundența și diversitatea serviciilor și a mâinii de lucru pe care o oferă, prin cooperările mai mult sau mai puțin informale pe care le suscită, prin flexibilitatea pe care o îngăduie, orașul s-ar prezenta ca o asigurare împotriva riscurilor mondializării 2. Eliberat de sub tutela statului, orașul nu a fost niciodată atât de responsabil de propriul destin. Această conștientizare este însoțită, însă, de constatarea creșterii și întăririi influenței marilor grupuri ale serviciilor urbane în conducerea orașului. Pare incontestabil acum că un
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașe nu-și realizează veniturile din competitivitatea economică sau industrială pe piața mondială, ci din venituri care stimulează cererea și, implicit, crearea de locuri de muncă în sectoarele serviciilor. "Pe de o parte, se dezvoltă teritorii metropolitane "dure" adaptate jocului mondializării, în cadrul cărora succesul este asigurat de dispariția permanentă a locurilor de muncă "inutile" și care generează continuu săraci, [...] și pe de altă parte, teritorii umane, atractive din punct de vedere rezidențial și demografic, care se dezvoltă în mod armonios "în jurul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
În loc să tranșăm în favoarea unor forme juridice posibile de aglomerație, pare mai urgent să identificăm două mari probleme ale societății cărora trebuie să le răspundem acum când construim puterea aglomerației urbane, acestea justificând o astfel de construcție. Prima ține de impactul mondializării orașelor asupra așteptărilor locuitorilor, mai ales prin dereglarea aspirațiilor pe care aceasta le provoacă. Sau, pentru a ne exprima în termeni durkheimieni, ține de existența unei situații anomice în care indivizii nu mai știu ce e legitim să spere, să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
interacționeze, ba imaginează tot felul de strategii de a se evita. În ambele cazuri, comportamentul claselor mijlocii apare ca matrice a coeziunii sau disoluției orașului. Problema claselor mijlocii în condițiile guvernării orașului mondializat După Daniel Cohen 513, caracterul dramatic al mondializării nu sancționează presupusa ostilitate a popoarelor după modelul cultural de exprimare și de consum. El rezultă mai curând din frustrările pe care mondializarea le exacerbează în populațiile care se încred în promisiunile ei, atașate unui mod de viață pe care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
disoluției orașului. Problema claselor mijlocii în condițiile guvernării orașului mondializat După Daniel Cohen 513, caracterul dramatic al mondializării nu sancționează presupusa ostilitate a popoarelor după modelul cultural de exprimare și de consum. El rezultă mai curând din frustrările pe care mondializarea le exacerbează în populațiile care se încred în promisiunile ei, atașate unui mod de viață pe care îl laudă, fascinate de comoditățile tehnologice pe care nu le poate avea. Analogia este frapantă cu analiza propusă de Agnès Villechaise-Dupont514 asupra vieții
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ca pe acela al claselor înstărite care, de la mijlocul anilor 1990, redescoperă plăcerea de a locui în centrul orașelor. Aceste cartiere istorice dedicate habitatului popular sunt astăzi pe cale de gentrificare 517. "Gentrificații" aparțin claselor mijlocii superioare și elitei branșate la mondializare, care nu-și acceptă situația decât prin referire la cea a omologilor din țările dezvoltate și nu prin comparație cu condițiile de trai ale concetățenilor. Ei se bucură acum de un oraș eliberat progresiv de tradiționala aglomerație (zgomot, mirosuri urâte
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pot proiecta un viitor decent. Aceste clase mijlocii nu sunt cu adevărat precare, și cu atât mai puțin în situație de excludere, dar vulnerabilitatea le face să creadă că ele suportă esențialul poverii precarității ce afectează societatea. Private de atracțiile mondializării, amenințate cu pierderea statutului lor, în conflict cu gentrificații în privința folosirii orașului fiindcă aceștia vor să interzică circulația mașinilor în cartierele în care stau -, înfuriați pentru că depind de periurban, convinși de faptul că ei contribuie cu cea mai mare parte
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Île-de-France, în timp ce șomajul este în creștere. Devine din ce în ce mai dificil a prevedea locuri de muncă pentru profesiile intermediare, indispensabile vieții aglomerației (din acest motiv, a trebuit să se facă apel anul acesta la infirmiere spaniole pentru spitalele pariziene!)"536. "Uitate" de mondializare, clasele mijlocii dispun totuși, pentru a se face auzite, de un context în care miza nevralgică este guvernarea orașelor. Dacă locuitorii periferiilor sensibile au putut fi desemnați ca "non-forțe sociale"537, clasele mijlocii par a constitui "o forță politică non-socială
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu mai mulți reprezentanți ai tuturor locuitorilor săi, ci și o mai mare transparență a modalităților de guvernare. Asociind temele orașului și ale cetățeniei, numeroase colocvii și-au exprimat încă din anii 1980 neliniștea față de această descompunere a sociabilității urbane. Mondializarea economiei și noile forme de organizare a muncii au destabilizat atât de mult mecanismele de integrare prin salariere, încât nu se mai știe cum să se măsoare funcționalitatea unui oraș. Odinioară, aceasta avea drept finalitate înrolarea populației în eforturile productive
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
formele cele mai inedite, se va dovedi geniul său politic: capacitatea de a pune în scenă conflicte și compromisuri care îi leagă unii de alții pe indivizii care devin cetățeni. Ce învățătură se poate trage din această istorie? La ora mondializării, accederea orașului la statutul de actor colectiv trasează după părerea noastră o cale propice inventării de noi forme de control politic al economiei. Desigur, practica proiectului nu este lipsită de pericole: concurența înverșunată între metropole, acapararea dezvoltării urbane de către marile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
generalizarea unui mod de consum uniformizat și omogenizat. Patrick Le Galès (Le retour des villes européennes. Sociétés urbaines, mondialisation, gouvernement et gouvernance, Presses de Sciences Po, 2003) face o analiză a ceea ce se întâmplă în orașele europene actuale, supuse presiunilor mondializării. Este deosebit de util volumul La ville durable, du politique au scientifique (INRA, 2005), în care N. Mathieu și Y. Guermond explicitează conceptele de oraș durabil și dezvoltare urbană durabilă. Sunt pline de învățăminte, de asemenea, rapoartele de cercetare pe această
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezbateri care tulbură această ramură profesională de mai bine de câteva luni în Franța. Dar o asemenea evaluare, fie ea cantitativă sau calitativă, rămâne o noțiune vagă, confundată adesea cu simpla realizare a unei panorame jurnalistice sau a unui pressbook. Mondializare, concurență sporită, o mai mare solicitare din partea clientului, întreruperea serviciului în diferite feluri, șomaj - prăpastia dintre sfera muncii și cea a economiei se mărește continuu. Liderii așteaptă în viitor și din partea salariaților, nu numai din partea personalului, conducere, competență, inițiativă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a biopoliticii, evaluează critic reflecțiile deopotrivă etice și socio-politice generate de tehnoștiința biologică, după cum, tot prin vizorul lui Jean-Luc Nancy, interoghează în ce măsură biopolitica poate întruchipa o politică globală cu determinații bioactive, capabilă să țină sub control fenomenele determinate de procesul mondializării. În comentariile sale, cu o ambițioasă densitate conceptuală nu o dată amenințătoare pentru comprehensiunea unui lector mediu, exegeta expune la vedere mai toate pretextele care-i provoacă și întrețin exercițiul, înalt hermeneutic, pe care-l face în landurile biopoliticii. Autoarea nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acționeze ca un singur individ" corporațiile transnaționale 15. Ca subliniere specială ar trebui menționat faptul că, deși fenomenele descrise par a deriva unele din altele, de cele mai multe ori ele s-au desfășurat simultan și au avut un efect sinergic. Începuturile mondializării industriale sunt legate de economia de scară și de crearea produselor cu valoare adăugată mare, care integrează componente fabricate în diferite coțuri ale lumii și, în final, asamblate într-o țară dată, după considerente care nu au o legătură vizibilă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
aceste circumstanțe, revigorarea puterii statale este percepută ca fiind cu atât mai necesară cu cât statul este singura autoritate care are capabilitatea de a alege modul de globalizare adecvat național. Finalmente, rațiunea de a fi a globalizării economice sau a mondializării industriale și a celei politice prin integrarea piețelor, a tehnologiilor, a națiunilor-state și a instituțiilor ar putea permite indivizilor să ajungă mai departe mai repede, mai în profunzime și mai ieftin decât oricând în istoria umanității. Din păcate însă, rațiunile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
posibilă datorită exportului și asimilării valorilor culturale promovate de industria de divertisment: cinematografia, muzica, televiziunea, radioul, spectacolele etc. Hollywood-ul și Bollywood-ul au impus anumite valori, tendințe și stiluri de viață dezirabile pentru toți oamenii, iar moda și marketingul au desăvârșit mondializarea modului similar de a ne îmbrăca, de a ne hrăni și de a "ne potoli setea". Intensificarea schimburilor culturale, începând cu importul de "bucătării" asiatice și terminând cu dansuri latino, uniformizează gusturile și criteriile de evaluare estetică ale oamenilor. Am
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a globalizării engleza este necesară pentru facilitarea contactelor umane cu oricine de oriunde (chiar dacă a fost promovată din rațiuni preponderent economice), pentru noi, românii, păstrarea limbii române are încă semnificația "vechilor cazanii". Dar este dificilă rezistența în fața presiunii americanizării, europenizării, mondializării și altor modele, mai mult sau mai puțin divergente, propuse de postmodernitate. Forme fără sau cu fond, aceste modele par a fi atins nucleul identitar al națiunilor. Contrareacțiile sunt anemice sau susceptibil naționaliste. Și uneori chiar paradoxale, de exemplu angajarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dimensiunilor procesului de globalizare (așa cum am procedat în capitolele anterioare) va fi radical corectată de realitatea economiei bazată pe cunoaștere. Sensul larg acceptat al conceptului "economia bazată pe cunoaștere" înglobează toate caracteristicile expuse deja: educație, informație, inovare, informatizare, telecomunicații, servicii, mondializare. Creșterea economică a societății bazată pe cunoaștere este generată de factori extraeconomici și exogeni, altfel spus, de valorile intangibile. Ponderea specifică a acestor factori în creșterea economică este dificil de inventariat, dar împreună și sinergic au ca rezultat cea mai
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ori de câte ori este necesară reajustarea acțiunilor la obiectivele și scopul dezvoltării comunitare. Concluzie Dezvoltarea durabilă globală, bazată pe respect față de natură, față de drepturile universale ale omului, justiția economică și cultura păcii, este un complementar și un sistem de reglare adecvat emergenței mondializării industriale. Dezvoltarea durabilă reprezintă un cadru internațional de principii coroborate în vederea păstrării echilibrului între valorile economice, naturale și societale ale umanității. Conform "criteriilor și indicatorilor" lui Helmut Breitmeier, dezvoltarea durabilă ar include trei aspecte majore: mediul este parte integrată a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
corodeze celelalte culturi, cărora li se adaugă; am zice că tinde chiar să le înlocuiască. Chiar E. Morin părea a fi de acord cu această supoziție de vreme ce recunoștea că mass-culture este "prima cultură universală din istoria omenirii". Paradoxul e că mondializarea mediată la care asistăm (anunțată zgomotos de cohorta analiștilor), "beneficiind" de o exploatare comercială nu iese din ceea ce John B. Thompson numea "miopia prezenului". Din păcate, responsabilitatea globală, conștiința acută a interdependențelor se însoțește cu "golirea etică a vieții publice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Este imperioaseă îndeplinirea acestei meniri pentru că producția publicistică își păstrează perenitatea prin depozitare, păstrare și lecturare și indiferent care îi e epoca, ea oglindește o anumită atitudine într-un domeniu sau altul ce trebuie descifrat și știut. În excesul de mondializare și globalizare, căutarea rădăcinilor devine o mișcare benefică și pentru presa română. Când granițile geografice își pierd din originea ancestrală, tratarea alături de publicitatea din regat și a celei din provinciile desprinse vremelnic din trupul firesc poate deveni necesitate de nimeni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sau crize! Poate, Într-adevăr, capitalismul și-a atins apogeul sau post-apogeul, faza terminală, și trecerea de la producția de mărfuri și desfacerea lor la specularea capitalului, bursieră, fără investiție de risc și de valoare, să fie un asemenea semn. Sau... mondializarea care ni se pregătește, care va călca În picioare orgoliul și identitatea nu puținor state, unele dintre ele, „tinere” și mândre de structura statală și identitară În care s-au regăsit după secole de servaj și anomie, această „mondializare” nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]