549 matches
-
sau chiar mondiale. Securitatea economică este fragilă peste tot în lume de factori asemănători." Globalizarea în contextul geopolitic poate influența securitatea și insecuritatea mediului internațional, acesta naște tensiuni multiple care afectează într-un mod pozitiv sau uneori negativ întreg sistemul. Mondializarea nu este, așadar, o cheie pentru rezolvarea conflictelor sau a dezacordurilor din planul internațional. ; „Consolidarea globalizării nu va aduce sfârșitul geopoliticii. Școli de renume în domeniu anticipează la unison că acest fenomen plurivalent, azi controversat și contestat, va aduce pe lângă
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
lumii de posibile acte de agresiune sau de orice atentat la adresa securității și integrității teritoriale a unei entități statele. Însă acest parametru poate avea mai multe dimensiuni cum ar fi: dimensiunea militară, politică, socială sau economică. În contextul actual, al mondializării, dimensiunile securității sunt intr-o interdependența crescută pe scena relațiilor internaționale dar și în interiorul statelor naționale. Rolul, în creștere, pe care îl deține factorii economici și cei tehnologici în constituirea securității naționale conduc la noi dezbateri în politica internă și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
definiție și consecințe / 77 Definirea violenței / 77 Microviolențele / 85 Definirea violenței: o falsă problemă? / 94 Consecințele microviolențelor: o anchetă / 99 Violențele sexuale / 104 Concluzie / 108 Capitolul IV: Înțelegerea violenței / 109 Câteva simplisme... / 110 Abordarea prin factori de risc / 117 Paradoxurile "mondializării" / 133 Concluzie: depășirea simplismului / 148 Capitolul V: Combaterea violenței / 151 Soluțiile Domnului Mușchi / 151 "Bunele practici" / 172 O abordare ecologică / 185 Concluzie: refuzul neputinței / 192 Capitolul VI: Provocare mondială, eșec francez? / 193 Evoluția violenței școlare în Franța: școala elementară / 193
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
private (Camps et al., 2003)8, care brăzdează cerul orașului Săo Paulo zburând de pe acoperișurile domeniilor închise spre câte un shopping center din apropiere, căci bogații nu pun piciorul în stradă. Grădini zoologice pentru bogați și favelas: un rezumat al mondializării? La drept vorbind, putem vedea aici funcționarea unui vechi capitalism paternalist încă activ (Geffray, 1995) despre care vom vorbi mai amănunțit într-o lucrare viitoare și adaptarea acestui capitalism funciar la capitalismul financiar cel mai mondializat cu putință (Campoos et
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
agresorii și victimele lor, făcând din ei obiectul unei interminabile alienări? Aceste întrebări ne obligă totuși să estimăm importanța factorilor sociali și economici în construcția violenței în școală, conform literaturii de specialitate. Apoi vom pune noi înșine problema legăturii între "mondializare" și violență, privind mai îndeaproape manifestările violenței școlare în câteva țări din Sud. Abordarea prin factori de risc Abordarea prin factori de risc este una comună în psihologie și epidemiologie. Un factor de risc (Garmezy, 1983) înseamnă fie un eveniment
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și echipa noastră am mers să vedem la fața locului, uneori prin cercetări de lungă durată, în America de Sud și Africa. Nu-i atât de simplu pe cât îmi închipuiam, chiar dacă ne-am întors, fără îndoială, dezgustați de efectele acestei globalizări. Paradoxurile "mondializării" A venit momentul să înfruntăm una dintre problemele esențiale ale acestei cărți, și anume eventualul raport dintre violența în școală și globalizarea economică. Ridicam această problemă în deschiderea celui de-al doilea colocviu mondial despre violența în școală din Québec
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și globalizarea economică. Ridicam această problemă în deschiderea celui de-al doilea colocviu mondial despre violența în școală din Québec (Debarbieux, 2003) sau la forumul brazilian de educație (Debarbieux/UNESCO, 2004). Este violența în școală cauzată, măcar în parte, de "mondializare", adică de adâncirea inegalităților și a excluziunii sociale nu doar între țările bogate și țările "emergente" și "pe cale de dezvoltare", ci și între zonele urbane din interiorul țărilor bogate? și este violența școlară mai puternică în țările din Sud din
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este cu atât mai gravă cu cât globalizarea economică este însoțită de o pierdere de putere pentru guvernele naționale, incapabile să reacționeze: globalizarea înseamnă în primul rând o neputință a multor guverne și administrații publice. Pentru unii economiști, procesul de mondializare duce la incapacitatea statelor de a-și proteja populațiile de efectele legate de cinismul pieței: visul globalist este că "guvernele trebuie debarasate de responsabilitatea politicii macroeconomice" (Fitoussi, 1997). Economistul Jean-Paul Fitoussi, care scrie aceste cuvinte, nu este un "stângist" care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pieței: visul globalist este că "guvernele trebuie debarasate de responsabilitatea politicii macroeconomice" (Fitoussi, 1997). Economistul Jean-Paul Fitoussi, care scrie aceste cuvinte, nu este un "stângist" care refuză total legile pieței. El ne obligă totuși să ne punem întrebări despre efectele mondializării, care înseamă în primul rând creșterea fluxurilor financiare. Astfel, tranzacțiile financiare speculative ating 1 300 de miliarde de dolari pe zi, aproape echivalent cu cei 1 500 de miliarde de dolari la care se ridică rezervele tuturor băncilor naționale (Bauman
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
speculații pe piețe, fie el și un "bun elev" al FMI-ului, cu a demonstrat-o cazul argentinian. Globalizarea violenței școlare ar putea fi deci o globalizare foarte inegalitară, legată de "caracterul ierarhizat al economiei mondiale" (Adda, 2002, p. 47), "mondializarea fiind o dinamică profund inegalizatoare" (Moreau Defarges, 1997). Să admitem această afirmație ca ipoteză de lucru. Ca s-o testăm, dispunem de anchetele pe care le-am realizat direct sau indirect în mai multe state din Sud, cu o metodologie
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aceste trei cazuri pe care le vom examina acum nu merg în direcția ipotezei noastre de bază, creșterea ratei de violență în funcție de sărăcie și excluziune, atunci ar trebui să înțelegem bine motivele disfuncționalității acestui model în contexte non-"occidentale" chiar dacă mondializarea este o occidentalizare a lumii încă de pe timpul colonizării, chiar dacă e o occidentalizare metisată, care rezistă uniformizării (Gruzinski, 1999, p. 10). Sunt necesare câteva precizări metodologice. Nu vom intra aici în dezbaterea generală despre comparatismul în educație, acesta va fi
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bogate de pe planetă. Oricum, putem spune cel puțin în limtele celor trei anchete că legătura mondializare-violență școlară nu este, cu siguranță, mecanică, că nimic nu e atât de simplu pe cât se pare. De ce școlile din țările studiate, totuși reprezentative pentru mondializare, par relativ ferite de violență? Pot fi avansate mai multe explicații, evitând, firește, capcanele fascinației exotice (bunii sălbatici) și ale romantismului de doi bani: • există, mai întâi, explicații structurale legate nu de virtuțile educative ale sărăciei, ci de condițiile materiale
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
întotdeauna, de fapt, o relație în trei, cei doi agenți și spațiul social în care sunt inserați)". Prin urmare, "contextualizarea" ar trebui făcută în sensul cel mai larg, adică inserând analiza într-un spațiu internațional, în mare măsură metisat de mondializare. Căile viitorului în cercetarea asupra violenței în școală vor fi comparatiste, acesta este pariul federației mondiale care s-a creat o dată cu conferințele mondiale și cu înființarea unui Observator Internațional al Violenței în Școală (www.ijvs.org). Este, din 1997, pariul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școlare mult mai puțin agreabile. Astfel, în Brazilia, este cât se poate de verosimil, după observațiile echipei noastre, ca această liniște școlară să aibă uneori legătură cu o negociere între școală și traficanții de droguri din anumite favelas. De asemenea, mondializarea, delocalizând centrele de decizie, favorizează, paradoxal, o localizare a problemelor (Giddens, 1991) și, implicit, replierile identitare și comunitariste (Barber, 1995). Ea favorizează o viziune "etnicizată" a lumii (Debarbieux, 2003), care nu trebuie interpretată obligatoriu într-un mod panicat, fiindcă poate
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
media nu este în principal rezultatul expunerii la desene animate sau benzi desenate violente, ci produsul bombardării cu imagini reale în emisiunile de știri care le repetă ad nauseam. Violența în școală este o provocare mondială în primul rând prin mondializarea preocupării pentru violență și prin panica publică în legătură cu ea. Această provocare se adresează atât politicii cât și cunoașterii, ambele trebuind să fie la fel de prudente. Există într-adevăr un "se méfier" (a nu avea încredere) în "défier" (a suspecta): nu ai
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
umanul cibernetizat devine subordonat mașinii, atât ontologic-epistemologic, cât și social-politic, în cadrele vulnerabile ale unei subiectivități amenințate. De la perspectiva vizualizării automate a „mașinii viziunii” (fenomenul de universalizare a vizualuluiă, fenomenologul ajunge la perspectiva virtualizării globale a „bombei informatice” (procesul de mondializare a virtualizăriiă, atât în ceea ce privește cronopolitica (temporalitatea instantă și mondială instituită de telecomunicațiiă, cât și politica biologicului (informatizarea genetică a viețiiă. 3.7. Postumanismul critic temperattc " 3.7. Postumanismul critic temperat" Discursul inspirat de interrelaționarea celor două modele filosofice (fenomenologia corpului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Panslavismul, Pangermanismul sau Panmaghea-rismul au sfârșit lamentabil. Comunizarea omenirii, încercată în secolul al XXlea conform doctrinei marxiste, s-a încheiat în Europa (unde a și apărut) în mai puțin de un secol (117 -18), după o adevărată hecatombă umană, iar mondializarea prin globalizare, care pare să fie caracteristică secolului XXI și a cărei scop evident este dominația universală, va avea aceeași soartă, pentru că istoria a demonstrat că acest fapt nu este posibil. Încercând ipoteza ideală că omenirea și -ar găsi un
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
personalității lor) în mod esențial către contradicție. Ele sunt contestatare, se opun, critică, protestează. Păstrează această orientare de-a lungul întregii existențe, dar o aplică succesiv altor obiecte. Sunt, pe rând, împotriva războiului din Vietnam, energiei atomice, expulzării străinilor clandestini, mondializării; în general, împotriva "sistemului". Turnura imprimată de schimbarea unui regim politic este mai importantă, după cum demonstrează trecerea a numeroși cetățeni francezi de la Pétain la de Gaulle. Scriitorul Jean Dutourd descrie magistral arta oportunismului, practicată de unul dintre personajele sale, un
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
care excelează în arta creării de bogății. Cei care organizează, finanțează și conduc călătoriile de descoperire trebuie să aibă și alte calități, ase-menea curajului, perseverenței, să fie calculați, toate acestea sunt multipli factori de reușită. Descoperirea altor continente (iată deja mondializarea!) accelerează progresul economiei eu-ropene. Aceasta se transformă. Capitalismul comercial domină tranzacțiile financiare, mișcarea mărfurilor. Seniorul feudal își acumula averea pe spatele țăranilor, nu era productiv, în timp ce acum spiritul întreprinzător ia amploare. El este sursă de bogăție, de putere și prestigiu
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
În ce lume trăim? Care este lumea ce se autoproclamă dezvoltată? Trăim în societatea postindustrială, capitalistă, liberal-democratică, societatea informației, civilizația tehnologică, societatea imaginii, a spectacolului, un sat planetar. Trăim sfîrșitul ideologiilor, sfîrșitul Istoriei. Suntem în era comunicării, a postmodernității, a mondializării, a vidului. Tot atîtea oglinzi, gata să ne spună cine suntem, care e realitatea, adevărul lumii noastre. Și dacă am încerca să spargem aceste oglinzi? Am ales să calificăm lumea noastră drept "modernă", dar să revenim la sensul originar al
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prima oară în istoria omenirii, o lume este pe cale de a cuceri întreaga planetă și de a distruge toate celelalte lumi, fără excepție. O lume care ia în posesie altă lume, acesta este sensul pe care îl dăm noțiunilor de mondializare, globalizare. Modernizarea lumii este izbînda totală a lumii moderne. Pentru a vorbi de un ansamblu uman (o societate, o civilizație, un popor, o națiune) pentru a-l descrie și analiza, etnologii, istoricii și sociologii se sprijină mai ales pe concepte
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
producție extrem de performante, tot timpul pe cale de a se organiza și mai bine pentru a munci și a produce, se consideră, mai mult ca niciodată, confruntată cu problema economică; ea produce, direct și indirect, multă sărăcie pe întreaga planetă. Globalizare, mondializare: oamenii moderni se simt, mai mult ca niciodată, sclavii "realității economice". Ce anume menține lumea noastră? Ce anume o ține în funcțiune? Ocolul antropologic ne sugerează o întrebare naivă: ce s-ar întîmpla dacă am fi satisfăcuți de condițiile materiale
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de ales). Spre exemplu, asociațiile umanitare au fost invadate de "marketing"... Distincțiile economice tradiționale (activitate comercială/necomercială, profit/nonprofit) par din ce în ce mai puțin pertinente. Invenția omului modern un model universal de organizare se impune lumii întregi. Modernizarea lumii înseamnă între-prinderizarea sa. Mondializarea supune, așează umanitatea într-o formă unică de organizare. O simțim noi înșine în mod fizic, pentru că ne formatează relațiile cu Celălalt, cu Timpul, cu Spațiul, cu Viața, cu Moartea... Lumea noastră este lumea ca întreprindere. Pentru omul modern, fericire
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
liberi. Pentru prima dată în istorie, oamenii sunt convinși că e posibilă o singură cale, că umanitatea întreagă o poate porni pe un singur și cel mai bun drum. Ce înseamnă servitutea voluntară față de ceea ce ne-am obișnuit să numim mondializare? "Realitatea mondializării" nu e oare creată de un non-imposibil care se extinde pe întreaga planetă? Nu-i așa că, pentru că ne spunem că este imposibil să nu aibă loc, să nu se extindă, mondializarea devine o realitate din ce în ce mai reală, adică din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prima dată în istorie, oamenii sunt convinși că e posibilă o singură cale, că umanitatea întreagă o poate porni pe un singur și cel mai bun drum. Ce înseamnă servitutea voluntară față de ceea ce ne-am obișnuit să numim mondializare? "Realitatea mondializării" nu e oare creată de un non-imposibil care se extinde pe întreaga planetă? Nu-i așa că, pentru că ne spunem că este imposibil să nu aibă loc, să nu se extindă, mondializarea devine o realitate din ce în ce mai reală, adică din ce în ce mai constrîngătoare? Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]