1,227 matches
-
profesionalizarea copiilor, presiunile grupului și ale familiei extinse etc.) conduce la o mai mare libertate de dizolvare oficială a cuplurilor carențate, urmată de alegerea unui nou partener sau posibilitatea de a opta pentru o alternativă de viață nonmaritală (concubinaj, familie monoparentală, singurătate și libertate sexuală). Cultivarea nevoilor expresive este posibilă datorită schimbărilor macrosociale care au făcut ca individul să devină potențial independent de familie. S-au modificat, altfel spus, funcțiile și natura familiei: socializarea și educația sunt asigurate acum de instituții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tată). Există însă avantaje și dezavantaje atât pentru monocustodie, cât și pentru custodia comună. Față de monocustodie, cea comună are avantajul că amândoi partenerii își continuă rolul de părinți, însă dacă ei nu colaborează autentic, ci se ceartă, e preferabilă cea monoparentală. 2. Studiile au arătat că stima de sine (self-esteem) a copilului este afectată mai mult (negativ) la familiile cu conflicte decât la cele monoparentale (Cooper et al., 1983). Însă și alte comportamente ale sinelui și personalității sunt negativizate mai pronunțat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
continuă rolul de părinți, însă dacă ei nu colaborează autentic, ci se ceartă, e preferabilă cea monoparentală. 2. Studiile au arătat că stima de sine (self-esteem) a copilului este afectată mai mult (negativ) la familiile cu conflicte decât la cele monoparentale (Cooper et al., 1983). Însă și alte comportamente ale sinelui și personalității sunt negativizate mai pronunțat în familiile cu tensiuni majore decât în cele monoparentale. Când la neînțelegerile grave din cuplu se adaugă abandonul, abuzul, uneori sexual, față de copii sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
self-esteem) a copilului este afectată mai mult (negativ) la familiile cu conflicte decât la cele monoparentale (Cooper et al., 1983). Însă și alte comportamente ale sinelui și personalității sunt negativizate mai pronunțat în familiile cu tensiuni majore decât în cele monoparentale. Când la neînțelegerile grave din cuplu se adaugă abandonul, abuzul, uneori sexual, față de copii sau dereglările mentale, apare limpede pericolul pentru sănătatea fizică și psihică a copiilor. Pe drept cuvânt, se consideră că mediul cel mai propice al dezvoltării tinerelor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a copiilor. Pe drept cuvânt, se consideră că mediul cel mai propice al dezvoltării tinerelor ființe umane este familia intactă fericită sau, oricum, cu o bună înțelegere matrimonială, iar cel mai nepotrivit, familiile ce au problemele mai sus amintite. Familia monoparentală este undeva la mijloc, și pentru ca ea să funcționeze bine, cheia este lipsa conflictelor între părinții divorțați. 3. Comportamentul social (antisocial) al copilului și performanțele sale școlare nu sunt afectate radical de lipsa unui părinte, în particular a tatălui. Avem
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
antisocial) al copilului și performanțele sale școlare nu sunt afectate radical de lipsa unui părinte, în particular a tatălui. Avem aici însă un exemplu elocvent de influență mascată a unor variabile. Dacă facem o comparație brută între copiii biparentali și monoparentali, rezultă că ultimii au performanțe școlare mai slabe, în cazul lor existând mai multe situații de devianță. Controlând însă variabila „venituri”, diferența se reduce extrem de mult. Într-adevăr, proporțional, familiile monoparentale (matrifocale, de obicei) sunt mai sărace. Studii de mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Dacă facem o comparație brută între copiii biparentali și monoparentali, rezultă că ultimii au performanțe școlare mai slabe, în cazul lor existând mai multe situații de devianță. Controlând însă variabila „venituri”, diferența se reduce extrem de mult. Într-adevăr, proporțional, familiile monoparentale (matrifocale, de obicei) sunt mai sărace. Studii de mai mare finețe dovedesc că, izolând factorul „sărăcie”, lipsa tatălui are totuși efecte de încurajare a comportamentului deviant, nu însă în măsura prezumată de simțul comun. 4. Impactul negativ al divorțului asupra
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintr-o altă căsătorie, la unul dintre parteneri sau la amândoi, creează probleme. Studiile empirice converg în sublinierea faptului că în familiile reconstruite copiii au mai multe probleme nu numai față de familiile biparentale, cu părinți proprii, ci și în comparație cu cele monoparentale. Și părinții vitregi au dificultăți, legate cu precădere tocmai de faptul că propriul copil este copil vitreg pentru partenerul lui. În special în asemenea contexte, părinții vitregi simt o criză de autoritate. Cercetări mai extinse și profunde (Furstenberg, Spanier, 1987
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
părintele vitreg. • Relația dintre copil și părintele său natural afectează puternic viața noului cuplu. Aceasta se întâmplă întrucât, de regulă, înainte de recăsătorire copilul a petrecut un timp îndelungat cu părintele în a cărui custodie a rămas (a ființat ca familie monoparentală), s-au dezvoltat legături afective strânse și bogate, care par acum perturbate de cel nou-venit. La rândul lui, acesta din urmă simte de multe ori că e văzut ca un intrus și trebuie să intre cumva în competiție cu copilul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
șansele de reușită în viață; nu lipsit de importanță este faptul că, în noua situație, copilul poate avea doi părinți care se înțeleg bine și se iubesc, fericirea acestora răsfrângându-se benefic și asupra stării sale psihice. 2. Prin familia monoparentală, dar mai cu seamă prin cea reconstituită suntem, în zilele noastre, în fața unui nou tip de familie. Societatea va trebui, prin legislație și politica familială, să găsească soluții la aceste noi configurații, care au existat și în trecut, dar care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
7,5%, în cel din 2002, la bărbați figurează 18% și la femei 10,6%. Desigur, o parte dintre aceștiaconstituie persoane singure trăind în coabitare, dar sunt puține șanse să se căsătorească. 7.3.2. Persoane singure cu copii: familiile monoparentale tc " 7.3.2. Persoane singure cu copii\: familiile monoparentale " Cu toate că în societățile simple, tradiționale există cazuri de familii cu un singur părinte, ele sunt rare și au drept cauză moartea soțului, fiind, totodată, în general temporare, practicându-se foarte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și la femei 10,6%. Desigur, o parte dintre aceștiaconstituie persoane singure trăind în coabitare, dar sunt puține șanse să se căsătorească. 7.3.2. Persoane singure cu copii: familiile monoparentale tc " 7.3.2. Persoane singure cu copii\: familiile monoparentale " Cu toate că în societățile simple, tradiționale există cazuri de familii cu un singur părinte, ele sunt rare și au drept cauză moartea soțului, fiind, totodată, în general temporare, practicându-se foarte frecvent recăsătoririle, uneori sub forma de levirat sau sororat (vezi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
singur părinte, ele sunt rare și au drept cauză moartea soțului, fiind, totodată, în general temporare, practicându-se foarte frecvent recăsătoririle, uneori sub forma de levirat sau sororat (vezi 3.3.3., „Tipuri de mariaj”). În țările vestice, ponderea familiilor monoparentale a crescut dramatic. Astfel, în SUA, în anii ’60 ai secolului XX, aproximativ 9% din totalul familiilor erau cu un singur părinte, pe când în anii ’80 cifra a sărit la 24%. Tot în SUA, între anii 1974 și 1984, numărul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
început că și aici explicația este complexă: deoarece nu avem un model valid pentru toate țările, abordarea trebuie să fie mai degrabă ideografico-contextuală. Mai întâi, e nevoie să luăm în considerare modalitățile prin care se ajunge la starea de familie monoparentală (care, într-o majoritate covârșitoare, este matriparentală, matrifocală). Ele sunt: divorțul sau separarea; moartea unuia dintre soți; nașterile neprogramate în afara căsătoriei, decizia de a avea copii fără a te căsători. Toate aceste situații, mai puțin ultima, nu înseamnă automat existența
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Toate aceste situații, mai puțin ultima, nu înseamnă automat existența de durată a familiei cu un singur părinte. Recăsătorirea ar rezolva problema. Și am văzut că majoritatea soților divorțați sau văduvi se recăsătoresc. De ce rămân totuși atât de multe familii monoparentale? O primă explicație este că femeilor nu le este deloc ușor să se recăsătorească. Aceasta fie pentru că la nivelul unei țări, la un moment dat, poate fi o criză de bărbați - cum s-a întâmplat în anii de după cel de-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de bărbați de aceeași rasă. Iar dacă socotim și importanța faptului ca ei să aibă o slujbă întreagă sau parțială, numărul se reduce la 50, întrucât mulți dintre ei sunt șomeri. Un alt factor ar fi că statutul de familie monoparentală este încurajat de ajutorul substanțial dat de stat. Într-adevăr, în Suedia acest lucru s-a întâmplat, numărul familiilor cu un singur părinte fiind în anii ’70 de 13%. În aceeași perioadă însă, în Islanda, ajutorul statului a fost minim
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
obține un ajutor considerabil de la stat (în unele cazuri, ele având de fapt un soț, dar nu legal). Iar ca o comparație interculturală, e clar că societatea modernă, bazată pe economie de piață, slujbe plătite, ajutor guvernamental, face posibilă familia monoparentală, spre deosebire de societățile simple, arhaice, unde femeia e dependentă de hrana și serviciile familiei extinse și ale parentalității. Într-adevăr, societățile moderne și postmoderne fac posibilă existența familiilor monoparentale, dar pentru marea lor majoritate viața nu este deloc roz. Copiii din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bazată pe economie de piață, slujbe plătite, ajutor guvernamental, face posibilă familia monoparentală, spre deosebire de societățile simple, arhaice, unde femeia e dependentă de hrana și serviciile familiei extinse și ale parentalității. Într-adevăr, societățile moderne și postmoderne fac posibilă existența familiilor monoparentale, dar pentru marea lor majoritate viața nu este deloc roz. Copiii din aceste familii au mai mari șanse decât cei biparentali să nu termine liceul sau colegiul, adolescentele să rămână însărcinate, băieții să comită infracțiuni, să ajungă la închisoare și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
majoritate viața nu este deloc roz. Copiii din aceste familii au mai mari șanse decât cei biparentali să nu termine liceul sau colegiul, adolescentele să rămână însărcinate, băieții să comită infracțiuni, să ajungă la închisoare și/sau șomeri. Întrucât familiile monoparentale sunt, cu puține excepții, matrifocale, este în joc și lipsa tatălui, atât ca autoritate educativă, cât și ca model de „cel care câștigă cinstit pâinea”. Factorii psihoeducativi sunt importanți și despre ei va fi vorba în capitolele dedicate asistenței familiei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tatălui, atât ca autoritate educativă, cât și ca model de „cel care câștigă cinstit pâinea”. Factorii psihoeducativi sunt importanți și despre ei va fi vorba în capitolele dedicate asistenței familiei. Dar explicația fundamentală în dificultățile pe care le întâmpină familiile monoparentale se găsește în condițiile precare de viață ale acestora, în sărăcie. (Studiile arată că dacă se controlează variabila „sărăcie”, diferențele pe aproape toate planurile dintre familiile cu un singur părinte și cele cu doi devin minore - vezi și subcapitolul 7
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ale acestora, în sărăcie. (Studiile arată că dacă se controlează variabila „sărăcie”, diferențele pe aproape toate planurile dintre familiile cu un singur părinte și cele cu doi devin minore - vezi și subcapitolul 7.1.5., „Consecințe ale divorțialității”.) Sărăcia familiilor monoparentale are ca principale surse: • După cum am văzut, o mare parte dintre ele sunt rezultatul nașterilor neintenționate ale tinerelor care întrerup școala, nu au un serviciu și, în foarte multe cazuri, nu știu cine este tatăl copilului. În SUA, pentru fiecare milion de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
capitalul relațional, cu condiția de imigrant și, aproape tautologic, cu ceea ce se folosește în literatura sociologică, în particular în cea americană, ca un indicator cvasiuniversal, și anume cu statutul socioeconomic. Or, la rândul lor, acestea sunt corelate cu etnia. Familiile monoparentale sunt disproporțional prezente în funcție de rasă și etnie. Iată situația din SUA, prezentată în tabelul 7 (adaptare după Bryjak, Soroka, 2001, p. 207). Tabelul 7. Rezidența copiilor sub 18 ani după rase și origine hispanică (în procente) Notă: Nu sunt incluși
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Persoane de origine hispanică, de orice rasă. Sursa: US Bureau of the Census, Marital Status and Living Arrangements: March 1998, US Government Printing Office, Washington, DC, 1998. Pe bună dreptate, ne putem întreba, în final, cum pot face față familiile monoparentale diverselor probleme, în special celor de ordin material-financiar (locuință, cheltuieli pentru copii etc.). Studii sistematice arată ce strategii diverse și ingenioase adoptă multe astfel de familii nu doar pentru a supraviețui, ci chiar pentruadeveni de succes social (vezi Strong, DeVault
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Paradoxal este faptul că, cu cât familia (în special a mamelor tinere) este mai săracă, cu atât aceste ajutoare sunt mai reduse. • Se trece ușor cu vederea că deși, statistic, la un moment dat în fiecare țară sunt multe familii monoparentale, cele mai multe sunt temporar în această condiție. Dar și aici, dramatic este că tocmai familiile cele mai sărace, cu mame din segmente sociale și cartiere marginalizate, se căsătoresc sau se recăsătoresc mai greu. Așa cum s-a menționat, problema situației materiale și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Sunt state - Suedia este exemplară din acest punct de vedere - unde ajutoarele sociale sunt atât de substanțiale, încât familiile cu un singur părinte nu au probleme serioase cu sărăcia. În 1994, deși 20% dintre copiii suedezi se aflau în familii monoparentale, doar 6,8% din totalul copiilor din această țară trăiau în familii cu un salariu sub venitul mediu pe economie. A. Giddens (2000), care oferă respectivele cifre, consideră că acesta este și motivul pentru care în Suedia familia monoparentală nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]