537 matches
-
Yhwh! c) În cărțile profetice sunt multe aluzii, din păcate nu întot-deauna clare pentru noi, la cultul sincretist cananean. 7.2. Monoteismul absolut și Dumnezeul creator Deși tradiția biblică îi descrie pe toți profeții preexilici ca vestitori plini de zel monoteismului, acest concept primește o formulare coerentă și sistematică abia la autorul anonim, numit în mod obișnuit Deutero-Isaia (Is 40-55; Soggin 1987, cap. 25). Ne dăm seama că și-a exercitat ministerul profetic printre surghiuniții din Babilon, spre sfârșitul exilului, deoarece
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Babilon a căzut în mâinile persanilor și li s-a permis tuturor deportaților (nu doar evreilor) reîntoarcerea în patrie. a) Pentru prima dată ne aflăm în fața a două concepte ale credinței lui Israel, care vor deveni foarte repede fundamentale: proclamarea monoteismului absolut, fără compromisuri cu politeismul cananean și fără elemente henoteiste, și mărturisirea Dumnezeului creator, până atunci un aspect cu un profil scăzut în textul biblic. Monoteismul e prezentat aici fără concesii: divinitățile celorlalte popoare nu există sau, acolo unde li
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a două concepte ale credinței lui Israel, care vor deveni foarte repede fundamentale: proclamarea monoteismului absolut, fără compromisuri cu politeismul cananean și fără elemente henoteiste, și mărturisirea Dumnezeului creator, până atunci un aspect cu un profil scăzut în textul biblic. Monoteismul e prezentat aici fără concesii: divinitățile celorlalte popoare nu există sau, acolo unde li se admite existența, nu sunt mai importante „decât o picătură de apă într-o găleată sau un fir de praf pe o balanță” (40,15). Această
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
acest text a fost scris la câteva secole după textul biblic, și aici ne găsim în fața aceluiași fel de răstălmăcire (pe ca o putem numi „raționalistă”) a naturii și a scopului reprezentării sacre. b) Concluzia spontană ce derivă din afirmarea monoteismului este credința că Dumnezeu a creat universul. Capitole 2 și 3 din Cartea Genezei ne arată de la sine că acest concept nu era cunoscut înainte de Deutero-Isaia. Articulându-se în principal din perspectiva alungării primilor doi oameni din paradisul pământesc, discursul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
misiune nu doar posibilă, ci și recomandabilă. Ba mai mult, este plauzibil ca mulți păgâni, obosiți de urâțenia care se ascundea în spatele idolatriei să se fi apropiat spontan de ebraism. 7.4. Mărturisirea monoteistă a lui Israel Din acel moment monoteismul a devenit componenta distinctivă a ebraismului întrucât le condiționa pe toate celelalte. Tocmai datorită acestei convingeri în prima jumătate a secolului al II-lea î.C. iudeii nu au putut accepta încercările lui Antioh IV Epifanul de a păgâniza regiunea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
7,1 ș.u.); pentru această credință Iuda Macabeul, precedat de tatăl său și urmat de frații săi, s-a ridicat la luptă (2Mac 8). Această atitudine a continuat să se consolideze de-a lungul secolelor și mileniilor: de fapt, monoteismul se exprimă cel mai bine prin cuvintele considerate până astăzi mărturisirea de credință a lui Israel: „Ascultă, Israele, Yhwh, Dumnezeul nostru, este Yhwh, unicul” (Dt 6,4). 7.5. Influența iranică Nu pare a fi o coincidență că acest progres
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
nostru, este Yhwh, unicul” (Dt 6,4). 7.5. Influența iranică Nu pare a fi o coincidență că acest progres rapid în direcții atât de noi să fi avut loc chiar la începutul epocii persane. Persanii avansaseră unele forme de monoteism și nu este exclus ca teologia fostului Regat al lui Iuda să fi primit un ajutor pentru a dobândi o nouă conștiință și a evolua în această orientare. În Gen 24,2 (un capitol a cărui origine tardivă este în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
la o definire îngustă a comunității, inaplicabilă agregatelor umane mai mari. Un alt punct în care Etzioni se desparte de Buber (și, aș spune, de teologie) este morala: pentru Buber (ca și pentru cei mai mulți teologi și mistici, cel puțin în monoteismele Cărții), Dumnezeu este amoral. În orice caz, este ireductibil la morala umană, ceea ce îl face inutilizabil în proiectul comunitarist, modern și secular, pentru care mistica nu este o temelie legitimă, nici măcar sub forma întru câtva atenuată a tradiției, datinei, cutumei
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
politică, culturală și economică în istoria României", fiind un "pas înainte în desvoltarea societății noastre" (Roller, 1952, p. 60). Creștinismul este creditat cu un rol major în constituirea formațiunilor statale, în maturarea feudalismului și în unirea spirituală a populației (datorită monoteismului) ca preludiu pentru unitatea politică. Biserica și-a continuat misiunea istorică de întărire a statalității românești pe durata întregii orânduiri feudale. În secolul al XIV-lea, spre exemplu, când voievozii români se luptau să consolideze statalitatea, Biserica Ortodoxă a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fatale ale libertății de care dispun oamenii. Această experiență dovedea că adeseori omul este prins în situații din care nu poate ieși decât făcând sacrificii dramatice, sacrificii care dovedesc forța fatalității și limitele posibilității umane de a-și realiza aspirațiile. Monoteismul iudaic aduce ca element nou faptul că tot ceea ce se petrece în univers este necesar și imposibil de modificat, deoarece este rezultatul creației desăvârșite a divinității. Omul nu numai că nu poate modifica deloc Creația divină și deci nu poate
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care este pus uneori de viață. Toate aceste constatări conduc la o concluzie comună: că și în natură, și în sfera existenței domnește Necesitatea. Ideea unei fatalități căreia omul îi cade în mod inevitabil pradă, va fi preluată și către monoteismul iudaic. Elementul nou pe care îl aduce monoteismul este convingerea că tot ce se află în univers și tot ceea ce se petrece este necesar și imposibil de modificat, deoarece este rezultatul creației desăvârșite a Divinității. Omul nu numai că nu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
constatări conduc la o concluzie comună: că și în natură, și în sfera existenței domnește Necesitatea. Ideea unei fatalități căreia omul îi cade în mod inevitabil pradă, va fi preluată și către monoteismul iudaic. Elementul nou pe care îl aduce monoteismul este convingerea că tot ce se află în univers și tot ceea ce se petrece este necesar și imposibil de modificat, deoarece este rezultatul creației desăvârșite a Divinității. Omul nu numai că nu poate modifica deloc creația divină și deci nu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
imposibil de modificat, deoarece este rezultatul creației desăvârșite a Divinității. Omul nu numai că nu poate modifica deloc creația divină și deci nu poate schimba nimic în univers, dar nici măcar nu poate înțelege ceea ce se întâmplă în jurul său. În viziunea monoteismului iudaic, subordonarea omului față de Dumnezeu este mult mai profundă decât era în concepțiile politeiste, subordonarea față de zei. Există doar o libertate a gândului omenesc, însă în ceea ce privește vorbirea, tot Dumnezeu este cel care dictează. Oamenii cred că hotărârile pe care le
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Friedrich Nietzsche, Despre genealogia moralei, Cluj-Napoca, 1993 (în colaborare cu Horia Stanca); Lev Șestov, Apoteoza lipsei de temeiuri. Eseu de gândire adogmatică, București, 1995; Heinrich Heine, Contribuții la istoria religiei și a filosofiei în Germania, București, 1996; Henry Corbin, Paradoxul monoteismului, Cluj-Napoca, 1997; Vladimir Jankélévitch, Paradoxul moralei, Cluj-Napoca, 1997, Să iertăm?, postfață Ion Ianoși, Cluj-Napoca, 1998; Elie Wiesel, Celebrare biblică. Portrete și legende, București, 1998; Jürgen Habermas, Sfera publică și transformarea ei structurală, București, 1998; Thomas Mann, Germania și germanii, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287484_a_288813]
-
au pretins și monopolul exclusiv al Paradisului, în defavoarea celorlalți".262 Referirile numeroase la evrei, atât în Coran, cât și în Constituția primului stat musulman se datorează faptului că pentru o lungă perioadă de timp evreii au fost unicii susținători ai monoteismului absolut; cu toate acestea, după venirea creștinilor arabii se vor opune noilor concepții legate de poporul ales și teritoriul sfânt. Societatea islamică încă de la începuturi a fost una de tip pluralist, cuprinzând mai multe civilizații și culturi cărora le erau
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în această fază incipientă a istoriei religiilor atât evreii cât și creștinii aveau un statut privilegiat în islamism și erau catalogați drept Popoarele Cărții. Evreii, adesea amintiți în Coran ca fiind pentru o lungă perioadă de timp "unicii susținători ai monoteismului absolut", sunt criticați (în același Coran) pentru credință lor că se constituie identitar ca popor ales, musulmanii opunându-se mai ales "drepturilor pe care evreii consideră că le au față de teritoriul sfânt".280 Jihadul,281 apărut în secolul al VIII
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
sociale, două din ele fiind mai cunoscute: cea a lui Henry Morgan, ce consideră că evoluția înseamnă trecerea de la sălbatic, la barbar și la civilizat, și cea a lui E.B. Taylor, ce vorbește despre trecerea de la animism spre politeism și monoteism. Neoevoluționismul, apărut între 1950-1970, nuanțează o serie din ideile inițiale, considerând că schimbarea nu este predeterminată și inevitabilă, ci are mai degrabă caracter de probabilitate, iar progresul nu este o lege universală 9. Noul curent derivat din evoluționism încearcă să
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
evidentă descendență freudiană - faptul că prima imagine a divinității a fost cea a ,,strămoșului-tată divinizat după moartea lui"36. El ar personifica cel mai bine idealul etic. Prezența lui în istorie ar marca definitiv ultima etapă din istoria simbolului divinității: monoteismul. Asupra lui insistă în mod special Paul Diel în această carte. Cele două testamente de bază ale monoteismului creștin sunt interpretate psihologic, ca realități ce ,,condensează conflicte în legea armoniei supraconștiente (Dumnezeu unic) și în legea dizarmoniei subconștiente (Satan)"37
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
36. El ar personifica cel mai bine idealul etic. Prezența lui în istorie ar marca definitiv ultima etapă din istoria simbolului divinității: monoteismul. Asupra lui insistă în mod special Paul Diel în această carte. Cele două testamente de bază ale monoteismului creștin sunt interpretate psihologic, ca realități ce ,,condensează conflicte în legea armoniei supraconștiente (Dumnezeu unic) și în legea dizarmoniei subconștiente (Satan)"37. Dumnezeu însuși ar fi, în opinia lui Paul Diel, un simbol al unei realități psihice: armonia supraconștientă, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
prin chiar strategii de interpretare ale autorului. Ele n-ar fi putut fi abandonate definitiv, nici chiar de un redutabil adversar al lor, așa cum se dovedește a fi psihoterapeutul francez. Un singur exemplu ar putea fi edificator. În secțiunea consacrată ,,Monoteism"-ului, Diel notează: ,,Fapt unic în istoria mitologiilor, eroul creștin prezintă el însuși în termeni simbolici "intențiile lui Dumnezeu" față de muritori, simbol al intențiilor reale din sufletul uman"55. Ce observăm? Mai întâi faptul că în interpretarea psihologistă a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de Virgil Nemoianu: mișcarea New Age. Provocarea maestrului Nemoianu vine din partea unei discutabile afirmații a lui Edward Luttwak. Cu privire la oferta religioasă, politologul american susține că în viitor vom avea de ales doar între umanismul secular, fundamentalismul religios (al celor trei monoteisme) și mișcarea New Age. Subscriu întru totul opiniei lui Virgil Nemoianu că lumea religioasă este infinit mai complexă, iar alegerile sunt discutabile (uneori fantasmele religioase sunt cele care ne aleg pe noi!), iar New Age are acum din ce în ce mai mulți simpatizanți
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mai puțin siguri precum Sfîntul Denis (Paris), Sfîntul Victor (Marsilia), Sfîntul Saturnin (Toulouse). Evenimentul cel mai important este desigur convertirea lui Constantin în 312. Galia joacă un rol în progresul demersului religios al lui Constantin către ideea unei singure divinități (monoteism). În anul 310, Constantin vizitează templul lui Apollon la Grand (Vosges) și se pare că a avut o viziune care i-a anunțat 30 de ani de domnie. Viziunea creștină din timpul bătăliei de la podul Milvius, în apropiere de Roma
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Capitali? tilor evrei le p? să numai de bani, f? r? nici un respect fă?? de frumos. Oferea drept exemplu oră? ul Ia? i pentru felul �n care populă? ia evreiasc? modificase caracterul acestuia, ? i nu �n bine! �Evreii erau altfel �n ? ara lor. Monoteismul lor s? lbatic, dar nobil, i? au �n? l?at deasupra celorlal? i din jurul lor�, �ncheia Iorga, men? ion�nd C�ntarea c�nt? rilor a Regelui David. Observa cu triste? e c? evreii fuseser? izgoni? i de soart? din propria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și a noii comunit]ți, poporul lui Dumnezeu, ce a luat naștere în urmă propov]duirii Sale. Învierea Să este un motiv de slav] adus] lui Iisus Hristos și, prin această, lui Dumnezeu, lucru extraordinar, dac] ținem cont de strictețea monoteismului iudaic; de aceea, Biserica creștin] își încheie rug]ciunile cu sintagma: „Domnul nostru Iisus Hristos”. Chiar și termenul de „înviere”, care indic] biruința lui Hristos asupra morții, provine din ebraica ultimelor secole ce preced] venirea lui Hristos. Inițial, în cadrul primelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îi va fi greu să accepte că omul se poate salva și altfel decît prin Isus Christos, cel întrupat în istorie. Teologii musulmani ortodocși văd Unul treimic drept o imagine insuficient monoteistă a lui Dumnezeu, iar tradiția ebraică drept un monoteism depășit. Nu mai vorbim de faptul că teologii dialogului interreligios sînt puțin numeroși, contestați adesea de autoritățile instituționale ale propriilor tradiții și că se recrutează mai ales din creștinism (perceput de celelalte religii ca precursor al modernității laice). în orice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]