KorAP: Find »[drukola/base=monoxid & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...63 >

1,569 matches

Corola-website/Law/166827_a_168156

nr. 38.24). ... e) Oxizii de fier naturali (hematitele) constituind pietre prețioase sau semiprețioase (poziția nr. 71.03 sau 71.05). ... 28.22 - OXIZI ȘI HIDROXIZI DE COBALT; OXIZI DE COBALT COMERCIALI A. - OXIZI DE COBALT 1) Oxidul de cobalt (monoxid de cobalt, oxidul cobaltos) (CoO). Praf gri, brun sau verzui. 2) Trioxidul de dicobalt (sescvioxid de cobalt, oxid cobaltic) [Co(2)O(3)]. Praf negru. 3) Tetraoxidul de tricobalt (oxid salin de cobalt) [Co(3)O(4)]. Praf negru. Oxizii

ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166827_a_168156]
cobalt, oxid cobaltic) [Co(2)O(3)]. Praf negru. 3) Tetraoxidul de tricobalt (oxid salin de cobalt) [Co(3)O(4)]. Praf negru. Oxizii de cobalt comerciali. Se prezintă în general sub forma unui praf gri sau negru constituit din monoxid de cobalt și din oxid salin de cobalt în proporții variabile. Aceste produse sunt utilizate în industria emailului pentru obținerea culorilor albastru strălucitor sau în sticlărie pentru colorarea sticlei optice. Se transformă în silicați (de exemplu în silicați dubli de

ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166827_a_168156]
Oxidul natural de titan (rutilul, anatasul, brookitul) (poziția nr. 26.14). ... b) Acizii orto- si meta-titanici ([Ți(OH)(4)] și [TiO(OH)(2)]) (poziția nr. 28.25). ... 28.24 - OXIZI DE PLUMB; MINIU DE PLUMB ROȘU ȘI PORTOCALIU. 2824.10 - Monoxid de plumb (litarga, massicot) 2824.20 - Miniu de plumb roșu și portocaliu 2824.90 - Altele 1) Oxid de plumb (monoxid de plumb, litarga, massicot) (PbO). Oxidarea, prin încălzirea în aer a plumbului sau a cerusei (hidrocarbonat de plumb), formează mai

ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166827_a_168156]
TiO(OH)(2)]) (poziția nr. 28.25). ... 28.24 - OXIZI DE PLUMB; MINIU DE PLUMB ROȘU ȘI PORTOCALIU. 2824.10 - Monoxid de plumb (litarga, massicot) 2824.20 - Miniu de plumb roșu și portocaliu 2824.90 - Altele 1) Oxid de plumb (monoxid de plumb, litarga, massicot) (PbO). Oxidarea, prin încălzirea în aer a plumbului sau a cerusei (hidrocarbonat de plumb), formează mai întâi protoxidul de plumb netopit sau masicotul sub forma unui praf galben deschis, apoi, după ce temperatura depășește punctul de roșu

ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166827_a_168156]
de plumb este utilizat în sticlărie (fabricarea sticlei cu plumb sau a cristalului), în industria emailului, la fabricarea chibriturilor, a culorilor, a sicativilor etc. 2) Tetraoxid de triplumb (oxid salin de plumb, miniu) [Pb(3)O(4)]. Obținut pornind de la monoxidul de plumb netopit (masicot). Praf foarte dens (densitate 8 până la 9), toxic, de culoare rosu-portocaliu. Denumirea de miniu portocaliu se aplică fie unui miniu foarte pur, măi colorat și mai puțin dens decât miniul obișnuit, fie oxizilor de plumb care

ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166827_a_168156]
Corola-website/Law/155163_a_156492

la o boală profesională; * intoxicație acută profesională: stare patologica apărută brusc, ca urmare a expunerii organismului la vapori, gaze, pulberi nocive sau iritante, substanțe toxice în stare lichidă sau solidă, radiații ionizante din mediul de muncă. EXEMPLU: intoxicația acută cu monoxid de carbon, hidrogen sulfurat etc., iritări sau tulburări ale aparatului respirator datorate inhalării clorului și altele. Determinantul de bază pentru a clasifică (a încadra) efectul unui accident că vătămare violență sau că boala profesională este dat de natură evenimentului, respectiv

NORME METODOLOGICE din 10 septembrie 1996 privind comunicarea, cercetarea, inregistrarea, raportarea, evidenta accidentelor de muncă şi declararea, confirmarea, inregistrarea, raportarea, evidenta bolilor profesionale, precum şi a celorlalţi indicatori care definesc morbiditatea profesionala. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/155163_a_156492]
Corola-website/Law/155060_a_156389

lichide sau păstoase înainte de tratare. Incinerator de deșeuri periculoase - instalații pentru eliminarea prin tratare termică, în principal a deșeurilor periculoase. Combustie - tratarea deșeurilor prin oxidare termică în exces de aer. Gazeificare - conversia deșeului cu compuși carbonici în bioxid de carbon, monoxid de carbon și hidrogen folosind un mediu de gazeificare (aer, oxigen, abur). Excesul de aer - cantitatea de aer pentru combustie suplimentară față de cea necesară teoretic pentru combustie. Raportul de aer - raportul între cantitatea de aer de combustie folosită practic și

NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155060_a_156389]
cuptorului. Această situație este stabilită prin analizarea gazelor reziduale [CO, O(2)] și măsurarea temperaturii. Excesul de aer este mai mare decât cel pentru combustibili omogeni (cărbuni). Debitul volumetric al aerului de combustie este reglat pentru a optimiza conținutul de monoxid de carbon din gazele reziduale și temperatura cuptorului. În acest scop, trebuie să fie posibilă reglarea debitului volumetric de aer primar în diferite zone, folosind elemente de control corespunzătoare; reglările pot fi înlesnite folosind senzori pentru curenții de aer. Sistemele

NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155060_a_156389]
de siguranță deasupra camerei de postcombustie în incineratorul de deșeuri periculoase, alimentarea cu deșeuri a incineratorului trebuie oprită automat la deschiderea ieșirii de siguranță. Convecția naturală prin ieșirea de siguranță și temperaturile căptușelii refractare a camerei de incinerare minimizează formarea monoxidului de carbon și a compușilor organici pe durata arderii totale finale a deșeurilor solide în tubul rotativ. În plus, trebuie luate măsuri tehnice pentru că ieșirea de siguranță să fie deschisă doar în cazuri de urgență. În cazul unei căderi de

NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155060_a_156389]
provenite din cuptor sau din instalațiile de răcire a gazelor reziduale conțin substanțe care pot fi clasificate, în funcție de proprietățile lor fizice și chimice și de echipamentul folosit în proces pentru separarea lor de gazele reziduale, astfel: - pulberi; - gaze și vapori; - monoxid de carbon și substanțe organice; - acid clorhidric, acid fluorhidric, oxizi de sulf și compuși de mercur; - oxizi de azot. Stațiile de epurare a gazelor reziduale pentru controlul emisiilor din incinerarea deșeurilor cuprind un sistem de instalații de reducere a pulberilor

NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155060_a_156389]
temperatură cuprinsă între 850-900°C. Această metodă impune un sistem special de amplasare al injectoarelor în boiler și un mod special de funcționare al unității de incinerare. Probleme de siguranță în funcționare pot apare în ceea ce privește înmagazinarea amoniacului necesar pentru reducerea monoxidului de azot. Este bine că acesta să fie sub formă de soluție de amoniac, dar să se țină cont de faptul că soluția de amoniac se încadrează în clasa a doua a substanțelor periculoase. Metodele pentru reducerea emisiilor de monoxid

NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155060_a_156389]
monoxidului de azot. Este bine că acesta să fie sub formă de soluție de amoniac, dar să se țină cont de faptul că soluția de amoniac se încadrează în clasa a doua a substanțelor periculoase. Metodele pentru reducerea emisiilor de monoxid de azot descrise mai sus nu sunt alternative sau echivalente și trebuie să fie stabilite pentru fiecare caz în parte, în funcție de condițiile specifice de aplicare (limitele de emisie a substanțelor poluante, stație de incinerare nouă sau deja existența, suprafețe de

NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155060_a_156389]
limitele de emisie a substanțelor poluante, stație de incinerare nouă sau deja existența, suprafețe de teren disponibile, modul de epurare a gazelor reziduale cu sau fără descărcare de apă uzata, depozitarea reziduurilor etc). 2.4.1.4. Reducerea emisiilor de monoxid de carbon Eliminarea forțată, geometria cuptorului, aerul secundar alimentat și amestecarea gazului din sistemul de ardere cu grătar au un efect important în reducerea emisiilor de monoxid de carbon. La alimentarea continua cu deșeuri a cuptorului, emisiile de monoxid de

NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155060_a_156389]
de apă uzata, depozitarea reziduurilor etc). 2.4.1.4. Reducerea emisiilor de monoxid de carbon Eliminarea forțată, geometria cuptorului, aerul secundar alimentat și amestecarea gazului din sistemul de ardere cu grătar au un efect important în reducerea emisiilor de monoxid de carbon. La alimentarea continua cu deșeuri a cuptorului, emisiile de monoxid de carbon din incineratoarele de deșeuri periculoase sunt scăzute și de aceea au o importanță redusă. Încărcarea discontinua a deșeurilor cu o valoare calorica ridicată pot cauza creșteri

NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155060_a_156389]
de monoxid de carbon Eliminarea forțată, geometria cuptorului, aerul secundar alimentat și amestecarea gazului din sistemul de ardere cu grătar au un efect important în reducerea emisiilor de monoxid de carbon. La alimentarea continua cu deșeuri a cuptorului, emisiile de monoxid de carbon din incineratoarele de deșeuri periculoase sunt scăzute și de aceea au o importanță redusă. Încărcarea discontinua a deșeurilor cu o valoare calorica ridicată pot cauza creșteri mari de CO. În funcție de temperatură de lucru și reactivitatea materialelor folosite, procesele

NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155060_a_156389]
au o importanță redusă. Încărcarea discontinua a deșeurilor cu o valoare calorica ridicată pot cauza creșteri mari de CO. În funcție de temperatură de lucru și reactivitatea materialelor folosite, procesele pentru o epurare completă folosind cocs/cărbune activ duc la apariția de monoxid de carbon suplimentar datorită reacției cu carbonul de pe straturile filtrului. 2.4.1.5. Reducerea emisiilor de compuși organici ai carbonului Compușii organici ai carbonului includ produși ce apar doar în cantități neglijabile, dar care solicită, totuși, o atenție specială

NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155060_a_156389]
un carbon conținând material de proces care solicită o evaluare atentă din punct de vedere al siguranței. Scopul conceptului de siguranță este de a preveni incendiile și exploziile. Deoarece cocsul de vatra reacționează cu oxigenul din gazele reziduale pentru producerea monoxidului și dioxidului de carbon, o emisie suplimentară de CO de aproximativ 2-5 mg/mă este obișnuită la o funcționare normală. În același timp, evoluția concentrației de CO ajuta la monitorizarea funcționarii în condiții de siguranță a absorberului. 2.4.2

NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155060_a_156389]
măsurate pentru asigurarea unei postcombustii optime. 4.4.2. Măsurători pentru verificarea modului de functionare Operatorul incineratorului trebuie să monitorizeze: a) măsurători continue ale următoarelor substanțe: oxizi de azot (NO(x)), cu condiția să fie stabilite valorile limită de emisie, monoxid de carbon (CO), pulberi totale, carbon organic total (TOC), acid clorhidric (HCl), acid fluorhidric (HF), bioxid de sulf [ȘO(2)]; ... b) măsurători continue ale următorilor parametri de proces: temperatura lângă peretele interior al camerei de ardere sau alt punct reprezentativ

NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155060_a_156389]
măsurate pentru asigurarea unei postcombustii optime. 4.4.2. Măsurători pentru verificarea modului de functionare Operatorul incineratorului trebuie să monitorizeze: a) măsurători continue ale următoarelor substanțe: oxizi de azot [NO(x)], cu condiția să fie stabilite valorile limită de emisie, monoxid de carbon (CO), pulberi totale, carbon organic total (TOC), acid clorhidric (HCl), acid fluorhidric (HF), bioxid de sulf [ȘO(2)]; ... b) măsurători continue ale următorilor parametri de proces: temperatura lângă peretele interior al camerei de ardere sau alt punct reprezentativ

NORMATIV TEHNIC din 10 ianuarie 2003 privind incinerarea deseurilor*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/155060_a_156389]
Corola-website/Law/155546_a_156875

din 12 decembrie 2002. Anexă 3 SUBSTANȚE POLUANTE RELEVANTE pentru a fi luate în considerare la stabilirea valorilor-limita de emisie Aer 1. Dioxidul de sulf și alți compuși ai sulfului 2. Oxizi de azot și alți compuși ai azotului 3. Monoxidul de carbon 4. Compuși organici volatili 5. Metalele și compușii lor 6. Pulberi 7. Azbest (particule suspendate, fibre) 8. Clorul și compușii săi 9. Fluorul și compușii săi 10. Arsenul și compușii săi 11. Cianuri 12. Substanțe și preparate care

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 34 din 21 martie 2002 (*actualizata*) privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluarii. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/155546_a_156875]
Corola-website/Law/159534_a_160863

Articolul 1 Se aprobă Criteriile utilizate pentru agrearea laboratoarelor ce măsoară conținutul de gudron, nicotină și monoxid de carbon din produsele din tutun, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării. Ministrul sănătății, Ovidiu

ORDIN nr. 858 din 30 iunie 2004 privind aprobarea Criteriilor utilizate pentru agrearea laboratoarelor ce măsoară conţinutul de gudron, nicotină şi monoxid de carbon din produsele din tutun. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/159534_a_160863]
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării. Ministrul sănătății, Ovidiu Brînzan București, 30 iunie 2004. Nr. 858. Anexa CRITERII utilizate pentru agrearea laboratoarelor ce măsoară conținutul de gudron, nicotină și monoxid de carbon din produsele din tutun Articolul 1 Laboratoarele agreate de către Ministerul Sănătății pentru măsurarea conținutului de gudron, nicotină și monoxid de carbon din produsele din tutun trebuie să respecte următoarele cerințe: 1. să determine gudronul, nicotina și monoxidul de

ORDIN nr. 858 din 30 iunie 2004 privind aprobarea Criteriilor utilizate pentru agrearea laboratoarelor ce măsoară conţinutul de gudron, nicotină şi monoxid de carbon din produsele din tutun. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/159534_a_160863]
București, 30 iunie 2004. Nr. 858. Anexa CRITERII utilizate pentru agrearea laboratoarelor ce măsoară conținutul de gudron, nicotină și monoxid de carbon din produsele din tutun Articolul 1 Laboratoarele agreate de către Ministerul Sănătății pentru măsurarea conținutului de gudron, nicotină și monoxid de carbon din produsele din tutun trebuie să respecte următoarele cerințe: 1. să determine gudronul, nicotina și monoxidul de carbon din produsele din tutun, pe baza standardelor enumerate la art. 3^2 alin. (5) din Legea nr. 349/2002 pentru

ORDIN nr. 858 din 30 iunie 2004 privind aprobarea Criteriilor utilizate pentru agrearea laboratoarelor ce măsoară conţinutul de gudron, nicotină şi monoxid de carbon din produsele din tutun. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/159534_a_160863]
și monoxid de carbon din produsele din tutun Articolul 1 Laboratoarele agreate de către Ministerul Sănătății pentru măsurarea conținutului de gudron, nicotină și monoxid de carbon din produsele din tutun trebuie să respecte următoarele cerințe: 1. să determine gudronul, nicotina și monoxidul de carbon din produsele din tutun, pe baza standardelor enumerate la art. 3^2 alin. (5) din Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr.

ORDIN nr. 858 din 30 iunie 2004 privind aprobarea Criteriilor utilizate pentru agrearea laboratoarelor ce măsoară conţinutul de gudron, nicotină şi monoxid de carbon din produsele din tutun. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/159534_a_160863]
349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 90/2004 ; 2. să fie dotate cu echipamentul necesar și să aibă personal calificat pentru determinarea gudronului, nicotinei și monoxidului de carbon din produsele din tutun, cu respectarea standardelor enumerate la art. 3^2 alin. (5) din Legea nr. 349/2002 , astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 90/2004 ; 3. acreditarea laboratoarelor pentru determinarea gudronului, nicotinei

ORDIN nr. 858 din 30 iunie 2004 privind aprobarea Criteriilor utilizate pentru agrearea laboratoarelor ce măsoară conţinutul de gudron, nicotină şi monoxid de carbon din produsele din tutun. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/159534_a_160863]