49,590 matches
-
încolo am să mă refer, este memorabil. Proiectată la scara societății, voința de putere ar fi efectul însumării unor energii, acel factor care catalizează procesele sociale, dinamismul social. La scara individului, voința de putere ar fi acel resort psihic și moral care-l îmboldește să se "realizeze", să se afirme în mediul său și s-o ia, pe cât se poate, înaintea celorlalți. Să ajungă cât mai repede în vârf, să se îmbogățească, să conducă, să mânuiască pârghii politice și așa mai
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
de medicină", "scund, rotofei, spân", guraliv și petrecăreț, om de redacție la "Ardealul" unde ocupă o funcție oarecare ("un mărunt trepăduș de presă"), Mârzea este un juisor și un cinic declarat: "- Da, eu am un stomac de rechin Forța mea morală stă în stomac, dacă vreți puteți să mă călcați în picioare, vă stau la dispoziție șiii... încă cu plăcere". Își asumă pe rând umilitatea și semeția, ca atitudini "filozofice", este și sincer și prefăcut, trivial și inteligent, poltron, un Pirgu
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
deocheate, aparent fără alt scop decât destrăbălarea, devergondajul. Dar are și alt scop și anume acela de a-i "verifica" pe cei din lumea pe care o cutreieră și de a găsi un om în care să poată învesti energie morală, pe care să-l poată modela, o ființă ductilă, o "pastă umană", un ins căruia să-i insufle voința de putere și pe care să-l împingă "în sus", să-l "scoată din anonimatul social și din propria sa mediocritate
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
și este cenzurată economic, care tot CENZURĂ este, vreți sau nu s-o recunoașteți! Nu mă pot abține a nu gîndi precum Iorga: "mîntuirea nu vine niciodată dinspre capetele plecate". Meseria de ziarist, dacă meserie se numește "cere curaj și morală poate mai mult decît alte meserii. Este bine să rămînem liberi interesîndu-ne totuși privirea celuilalt cu atît mai mult cu cît "celălalt" ne este prieten. M-a îngrozit întotdeauna indiferența cu deraparea ei, nesimțirea. Ei bine de această indiferență ar
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
nici mai puțin decît toți poeții contemporani valoroși, de la Ion Gheorghe la Mircea Cărtărescu". Ca să vezi Pe cerul literelor românești actuale se răsfață norul lui Polonius. Nu mai puțin, cartea lui Mircea A. Diaconu rămîne meritorie din punctul de vedere moral prin desăvîrșita onestitate cu care sînt recunoscute impasurile subiectului, ca și din punctul de vedere al scriiturii critice, substanțiale, exacte, elegante, de-o elasticitate de bun augur. Ea ni se înfățișează precum plasa unui vrednic pescar în care se zbate
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
Într-adevăr, semnificațiile "secvențelor" sale se sustrag comandamentelor obișnuite de-a scrie istorie. Ilustrează însă câteva dintre teoriile științifice ale psihosociologiei. Întâi că închisorile nu sunt spații de afirmare a eroismului ori "universități politice", ci lăcașuri ale suferinței unde calitățile morale ale ființei umane din lumea obișnuită se pierd. Oamenii închiși - fie ca deținuți de drept comun, fie politici - suportă efectele frustrării; implicit creșterea agresivității îndreptată spre cel aflat mai aproape, tovarășul de sferință. Nu sadici sau alte genuri de psihopați
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
ale autoarei, cât și acele "papiers Bibesco", aflate fie în fonduri particulare, fie în cele ale Bibliotecii Naționale din Paris. Lista cărților deja scrise, printre ele și titlurile în perspectivă, transmisă în octombrie 1973 baroanei élie de Rothschild, rămâne mărturie morală și materială a tensiunii creatoare, exprimată ca zălog al încrederii în scrisoarea atât de greșit interpretată de pe pozițiile noastre partinice limitative. Martha Bibescu nu și-a negat originea. A iubit pământul românesc și oamenii lui. Izvor, țara sălciilor măsoară în
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
amănunte: că România "era o țară înconjurată de români", condiție impusă de granițe, față de care acționau diferit "nerăbdarea sufletească a unora, neputința altora, durerea sângerândă a foarte multora, nepăsarea celor care profitau ca să se îmbogățească, speculând vremurile și situațiile, metamorfoza morală și politică..." Nu a reușit să mă convingă, în schimb, semnul de egalitate dintre Martha Bibescu și George Sand, oricât de colorat "farmecul orientului ca fundal, decât pentru spirit." Contribuția științifică a lui Vasile Zincenco mai ales, corespunde exigențelor de
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
lipsa de caracter, dorința de lux și ambiția nemăsurată un om înzestrat de la natură cu calități care l-ar fi putut așeza în rândurile personalităților reale ale României. Din nefericire asistăm și astăzi cum din aceleași motive se produce decăderea morală și intelectuală a multor persoane care ar fi putut contribui cu adevărat la redresarea țării. Pervertirea prea multora explică marasmul în care ne zbatem. Dacă acești indivizi își vor scrie memoriile, ele vor fi, din punctul de vedere al mentalității
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
Ceaușescu, simțim încă din plin amprenta spiritului moscovit. De câte ori nu sunt alese în chip democratic în diferite funcții nulități caracteristice vechiului regim? Nimeni nu mai impune în fruntea catedrelor universitare, a unor instituții academice, persoane de slabă factură intelectuală și morală; și totuși, prin vot liber exprimat, așa se întâmplă prea adesea. Și culmea, cei care și-au dat votul în chip aberant recunosc că au votat strâmb. Și apoi rutina care a cuprins în mare parte corpul profesoral: sunt prea
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
444 p.) aduce un surplus de precizie și informații firești o dată cu trecerea timpului și limpezirea apelor asupra unor învolburate evenimente din anii ^90 care n-au cruțat nici oamenii și nici societatea românească în general. Cartea este împlinirea unei datorii morale și sentimentale față de familie, părinți și tot ceea ce a însemnat mediu și peisaj românesc, pe scurt față de istoria unui om între oameni și a locurilor în care a locuit, călătorit și și-a desfășurat duhovniceasca sa misiune. O istorie a
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
a turnat. Demisia lui din relația cu Securitatea însă mie mi se pare admirabilă, cu atît mai mult cu cît n-a slăbit baza de mase a informatorilor Securității. Dacă după 1989 Carol Sebastian a ales să devină o instanță morală intransigentă, probabil că s-a socotit îndreptățit de ruptura lui cu Securitatea. Totuși, atunci cînd faci asta, firesc e să-ți prezinți bilanțul, nu să te lași ajuns din urmă de un trecut pe care îl credeai îngropat. Am auzit
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
senini și importanți, să vorbească telespectatorilor despre chestiuni în ale căror hățișuri ei înșiși se pierd... Unii nu se mai găsesc până la sfârșitul, sau foarte rar, iar alții niciodată. Moment de reculegere. Desigur, în acest sens, avem datoria sacră și morală, credința și înțelegerea privitoare la posibilitățile și vrerea lui Dumnezeu, fiindcă are și el simpatiile, antipatiile și, cine știe ?, poate chiar limite ale nemărginitei sale bunătăți... Astfel că, din rațiuni care depășesc puterea de pricepere a telespectatorului obișnuit, acești ,experți
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
Stelian Tănase și Mircea Dinescu, vorbind în același timp, nu prea mai înțeleg ce își spun. Evident, cu atât mai puțin telespectatorii... Însă, cel mai mult apărea în prim-plan un ecran de televizor cu imaginea ministrului Eugen Nicolăescu, părtaș moral și aplaudând corespunzător de satisfăcut pasiunea pensionarilor de a sta la coadă la farmacii (v. imagini teve), pentru a leșina, a face infarct sau chiar a... Adică, atât, fiindcă în satisfacție nu era prevăzut și capitolul "Deces" - vorba lui Haralampy
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
ceilalți mi-au creat iluzia că pot să fiu parte din zborul lor. Nobil, rafinat, elegant. Ceva ne-a unit atunci. Poate nici nu am înțeles exact cum și cît. Cînd Vișa a murit, am simțit că este o obligație morală, și nu numai, să-i ducem visul mai departe. Visul lui sublim despre teatrul din Sibiu, despre performanță, despre iubire și respect, despre moralitate și verticalitate, despre prietenie. Absența lui m-a legat de Flonda și de Chiriac. Altfel. Puternic
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
înconjoară este cu totul alta. Dacă, așa ca Elena Vlădăreanu, poetele generației 2000 își expun avatarurile condiției de femeie cu o nedisimulată jubilație machistă, Livia Roșca spune, ce are de spus, cu un soi de resemnare cvasi-depresivă. Exhibiționismul fiziologic și moral, afișat patetic la multe dintre poetele și prozatoarele generației 2000 (vezi și primul capitol al romanului Ioanei Baetica, Fișă de înregistrare) trădează în chip evident intenția de forțare a propriilor limite, voluntarismul teribilist de a-și etala precaritatea (proprie sau
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
cărți și efecte legionare, postere de culoare verde, cu chipul Căpitanului, privind dincolo, diagonale, centiroane, insigne, broșuri. Numai împrejurarea că mă știam fiul unui "jidovit", dintr-o familie "iudeo-masonică", într-o a doua generație de declasare civică - nu mai zic morală - mă împiedica să mă apropiu la un pas de ispititoarele obiecte. Cei care-l făceau, erau gata apucați. Precum adolescentul ce-i declara părintelui său: "Tată, dacă-mi ordonă Căpitanul să te împușc, eu te împușc!" Mai cutezător, câte unul
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
Subiect al unor mitologii ad-hoc, amestec ciudat de rafinament, discreție, omniprezență și dogmatism, teoretician al umilinței și al smereniei, dar, deseori, practician al unui orgoliu surd și al unei vehemențe abia șoptite, el este cunoscut mai mult prin autoritatea sa morală și prin aceea de orchestrator de imagini, de creator de atmosferă artistică prin organizarea unor expoziții minimaliste, cu vidul încorporat, decît prin aceea, propriu-zisă, de pictor extrem de rafinat, uneori pînă la implozia și la resorbția cromatică, dar fără feromoni și
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
asemenea unui parfum greu, într-o atmosferă încețoșată și fumegîndă. Datorită acestei selecții riguroase și bine calculate, cartea lui Mihai Sârbulescu reușește să construiască una dintre cele mai libere și mai profunde imagini ale mediului artistic, ale universului fizic și moral în care artistul se naște și se formează, și, finalmente, ale unei persoane determinate, în permanență pregătită să-și uite identitatea civilă pentru a se muta cu totul în realitatea și în ficțiunea creației. În nici un alt domeniu artistic percepția
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
la lettre. Limbajul epocii cu pricina implica un cod, mai ales când era vorba de o conversație cu ofițeri de Securitate. Și nu în ultimul rând, cred că nu e firesc să-l judecăm pe un scriitor de reputația, și morală, de care s-a bucurat Augustin Buzura, după spusele altora, uitând spusele proprii, din atâtea cărți, din Blocnotes în special, cu caracter net anticomunist, deloc pe placul oficialității. (N.M.)
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
Alexandru Baumgarten publică sub titlul De ce suntem marginali interesante considerații și completări prilejuite de articolul meu Despre titlurile academice din România literară. Intervenția domnului Baumgarten este binevenită și necesară, deoarece modul în care se dobândesc titlurile academice, calitatea profesională și morală a cadrelor universitare și a cercetătorilor se repercutează direct asupra prestigiului țării. Subiectul este prea serios, prea complex și cu prea mari consecințe din toate punctele de vedere pentru a putea fi rezolvat de o singură persoană într-unul sau
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
în limbaj și neoantropocentrist în imagine și în filosofia implicită, el înțelege actul creației atît ca pe un ceremonial grav, cu implicații existențiale și metafizice, cît și ca pe o formă de asumare a timpului său într-o largă perspectivă morală. Fie că lucrează în bidimensionalul clasic al picturii/graficii, fie că negociază cu cea de-a treia dimensiune prin decuparea mecanică a unor suporturi-forme-obiect, un fel de homunculi supuși simultan triumfului și degradării, Ciprian Paleologu invocă același spațiu expresiv, în
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
canibalism pentru că se împărtășeau cu Trupul și Sângele Domnului; mulți creștini proveneau din clasele modeste; erau acuzați pe nedrept că se căsătoreau frați cu surori. c) religioase: romanii erau politeiști și practicau cultul împăratului; creștinismul aducea o religie nouă, monoteistă, morală; creștinii săvârșeau cultul în catacombe; romanii nu puteau înțelege o religie fără idoli și zei; calamitățile erau puse pe seama creștinilor. - n.n. footnote> „Dacă Tibrul se revarsă peste maluri, dacă Nilul inundă ogoarele, dacă cerul nu trimite ploaie, dacă pământul se
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de Nyssa, Scrieri (Partea Întâia), traducere de Preot Prof. D. Stăniloae și Preot Ioan Buga, note: Pr. Prof. D. Stăniloae, indice: Preot Ioan Buga, 1982. Vol. XXX - Sfântul Grigorie de Nyssa, Scrieri (Partea a Doua). Scrieri exegetice, dogmatico polemice și morale, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, anul apariției 1998. Vol. XXXIV - Sfântul Macarie Egipteanul, Omilii duhovnicești, traducere Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, introducere, indici și note de Prof. Dr. N. Chițescu, anul apariției 1992. Vol. XXXVIII - Sfântul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în direcția prozei de inspirație rurală și de viziune tradiționalistă, îmbinând o pronunțată apetență lirică și sentimentală cu o evocare epopeică a colectivității. Individualitățile lui Vladimir Beșleagă, excepții insolite, personaje labirintice în narațiuni labirintice, străbat anevoios un proces de conștiință morală și existențială, pentru a ieși epuizate la limanul eșecului și pentru a accede în zona tragicului modern. Ionicul basarabean are un foarte bun exemplu în Viața și moartea nefericitului Filimon. Romanul Zbor frânt al aceluiași prozator fusese primul în acest
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]