1,756 matches
-
ce îl privește pe T., ca o stratagemă menită să permită conturarea unei realități alienante prin refugiul în impersonal, în vizionarism abstract, într-un orfism patetic ori într-un intimism cerebralizat, distilat în metafizic ori învestit ca receptacul al scrutării moralului și ontologicului. Poetul se înfățișează ca un iscusit versificator al trăirilor juvenile, solar și jubilativ, nu fără profunditate și melancolie, cu o exprimare ceremonioasă, recurgând la un arsenal retoric consacrat. I-au fost depistate posibile ascendențe literare în modernismul interbelic
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
și cei mai buni prieteni și consilierii lor. Pentru că veneau acasă când noi eram deja plecați la serviciu, și știam că se întorc cu ochii în lacrimi, de multe ori rugam o colegă să le consoleze și să le ridice moralul. în timp, ne-am împăcat cu ideea că au reușit să accepte această suferință, nu să o depășească. Totodată s-au ambiționat să învețe mai mult chiar decât înainte și să participe la diferite concursuri și olimpiade școlare, preocupări care
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
nl/re-etgace/RE-ETGACE FinalReport.pdf" http://www.socsci.kun.nl/re-etgace/RE-ETGACE FinalReport.pdf. Sandu, D., 2004, „Status Inconsistency as Predictor of Public Action Attitudes in Romania”, Current Sociology, 52 (6), pp. 989-1020. Wood, M.; Hughes, M., 1984, „The Moral Basis of Moral Reform: Status Discontent vs Culture and Socialization as Explanations of Anti-Pornography Social-Movement Adherence”, American Sociological Review, 49 (1), pp. 86-99. Partea a IV-a Dezvoltarea socială sectorială Dezvoltarea sistemului de asistență socială: un proces istoric dificil Elena Zamfir Revoluția din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de date inutile, în căutarea celor mai clare și directe căi de abordare a problemelor medicale ale bolnavului. 4) Arta de a convinge Este persuasiunea bolnavului. Prin aceasta medicul trebuie să-și apropie bolnavul, să-l atragă, să-i susțină moralul, evitând dizarmoniile dintre el și pacient, care pot avea consecințe nefaste. În sensul acesta M. Durand descrie patru tipuri de „dizarmonii între medic și bolnav”, pe care le vom analiza mai departe. 5) Comunicarea cu bolnavul Este deosebit de importantă și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
M. Apple, The Curriculum: Problems, Politics, and Possibilities, State University of New York Press, Albany, 1988. 45. H. Giroux - vezi publicațiile din 1981 la nota 27 și cele din 1983 la nota 40. 46. Giroux, Purpel (eds.), The Hidden Curriculum and Moral Education..., ed. cit. 47. Giroux, Penna, Pinar (eds.), Curriculum and Instruction..., ed. cit. 48. J. Oakes, Keeping Track: How Schools Structure Inequality, Yale University Press, New Haven, 1985. 49. Vezi nota 29. 50. I. Shor, Culture Wars: School and Society
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
246-258. Saettler, P. (1990), The Evolution of American Education Technology, Libraries Unlimited, Englewood. Salomon, G. (1991), „Computers in the Classroom”, în A. Lewy (ed.), The International Encyclopedia of Curriculum, Pergamon Press, New York, pp. 88-90. Salvio, P. (1992), „Review of the Moral and Spiritual Prices in Education”, Journal of Curriculum Studies, 24 (1), pp. 89-91. Sarason, S. (1990), The Predictable Failure of Educational Reform, Jossey-Bass Publishers, San Francisco. Sarup, M. (1989), An Introductory Guide to Poststructuralism and Postmodernism, University of Georgia Press
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
voi încheia cu o concluzie, ci cu o ipoteză: cu cât aluziile la bunăstare sunt mai prezente în imaginea pe care actorii sociali și-o interiorizează despre societatea comunistă, cu atât cauza prăbușirii regimurilor din Est translează dinspre economic spre moral. Referințe bibliografice Accardo, A. (1983), Initiation à la sociologie de l’illusionnisme social. Invitation à la lecture des œuvres de Pierre Bourdieu, Le Mascaret, Bordeaux. Becker, H.S. (2002), Les ficelles du métier. Comment conduire sa recherche en sciences sociales, La
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Estimarea vulnerabilității Pentru determinarea vulnerabilității se iau în calcul zece factori de risc, fiecare descris printr-o scală proprie de cinci puncte. Acești factori sunt: • apa; • poziția pe verticală; • poziția pe orizontală; • protecția împotriva incendiilor; • materialele de construcție folosite; • amplasamentul; • moralul personalului; • condițiile din zonă; • atitudinea conducerii; • competența angajaților. Tabelul 1.4. Factorul de risc la apă Tabelul 1.5. Factorul de risc la amplasarea pe verticală Tabelul 1.6. Factorul de risc la amplasarea pe orizontală Tabelul 1.7. Factorul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
amplasarea pe orizontală Tabelul 1.7. Factorul de risc la incendii Tabelul 1.8. Factorul de risc al utilizării unor materiale de construcție Tabelul 1.9. Factorul de risc la amplasarea firmei Tabelul 1.10. Factorul de risc generat de moralul personalului Tabelul 1.11. Factorul de risc generat de zona de amplasare Tabelul 1.12. Factorul de risc generat de atitudinea conducerii Tabelul 1.13. Factorul de risc generat de competența personalului Factorii de vulnerabilitate și risc sunt combinați astfel
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cel Mare, în egală măsură dedicat rațiunii istorice, pe care o adoptă ca destin personal, și laturii sale impulsiv-senzuale, dramatica schismă interioară face din personaj o figură ambiguă, situată oarecum „dincolo de bine și de rău”, dar și la granița echivocului moral. În aceeași zonă poate fi situată Theophana, protagonista din Bizanț, unde politicul și pasiunea interferează. Permeabil la diverse, uneori contradictorii ideologii, în Serenada din trecut scriitorul încearcă, prin figura lui Petru Cercel, „poet, trubadur, elegant, boem”, să pună în conflict
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
Ulici, „Vară nebună cu bărci albastre”, CNT, 1983, 30; Cornel Regman, „Vară nebună cu bărci albastre”, VR, 1983, 10; Liviu Petrescu, „Vară nebună cu bărci albastre”, TR, 1985, 45; Marian Papahagi, Jurnal în „Arcadia”, TR, 1987, 4; Nicolae Manolescu, Fantasticul moral și satiric, RL, 1988, 10; Geo Vasile, Romanul cu energie neconvențională, LCF, 1997, 4; Rusanda Mureșan, Scriitori constănțeni, ST, 1997, 4-6; Dicț. scriit. rom., III, 487-488; Popa, Ist. lit., II, 894-895; Dicț. analitic, IV, 342-344. N.I.
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
diferitele diagnostice diferențiale (tulburare anxioasă), dar nu se stabilește nici unul în această zi, preferându-se pentru aceasta o a doua întâlnire. Diagnosticul de tulburare de dispoziție este eliminat, chiar dacă se constată că dificultățile pe care le întâmpină au repercusiuni asupra moralului său. Scările de evaluare completate de către pacientă evidențiază o anxietate majoră, cât și conduite de evitare. Informare și formare Terapeutul explică pacientei că aceasta suferă de o tulburare anxioasă (care nu este încă bine definită) și avansează posibilitatea urmării unui
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
celor care au asistat la spectacol). Dar, iarăși, destinul lui O. suferă o fractură, tânărul fiind arestat pentru un manuscris lăsat, imprudent, unui prieten. Aruncat în pușcărie, are, după cum reiese din mărturiile tovarășilor de suferință, o conduită impresionantă, el susținând moralul celor din jur prin gesturi ce denotau tărie de caracter - dimensiune remarcabilă a personalității sale. Pus în libertate în 1964, hotărăște să-și continue profesiunea de interpret scenic tot la Iași, unde dă relief, prin creațiile pe care le șlefuiește
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
a lui Nae Ionescu, Al. Constant, Mărturii despre Nae Ionescu -, acordând spațiu și unui amplu studiu al profesorului, intitulat Moda în filosofie. Mai apar articole consacrate lui O. Goga, M. Eminescu, V. Pârvan. Ultimul număr găzduiește, sub titlul Un estropiat moral, câteva însemnări corozive îndreptate împotriva lui Șerban Cioculescu. Alți colaboratori: Al. Zirra, Petre Paulescu, Const. Goran. N.S.
PAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288644_a_289973]
-
calea lor”, editorul intervine, inventiv și cu un bun instinct, în recuperarea clarității și cu deosebire în plasticizarea expresiei. Același vers fluent și un duh al exuberanței verbale în mai toate cărțile populare pe care le prelucrează: Hristoitie au Școala moralului care învață toate obiceiurile și năravurile cele bune (1834), Noul Erotocrit (I-V, 1837), Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadam (1850). Mai înzestrat decât I. Barac sau V. Aaron, P. trece de la culegeri, versificări și prelucrări la înstrunări originale, unde
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
făcută din observații impersonale, stereotipe, cunoscute dinainte, surprinzătoare în totala lor lipsă de inedit, în rigiditatea lor chinezească, persiflatoare, de înțelepciune milenară. G. CĂLINESCU Pann face parte și el din familia poeților întemeietori, dar în linie morală. Hristoitie au Școala moralului (o prelucrare) este o carte delicioasă. Alții vor să scrie o gramatică, o retorică, inventează un limbaj pentru poezie, Pann, versificator iscusit, vrea să dea un cod al bunei purtări. Asta convine talentului său de moralist și gustului său de
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
în alte sărbători ale anului, București, 1830; ed. 5 (Cântece de stea sau Versuri ce să cântă la Nașterea Domnului nostru Is. Hs.), București, 1852; Poezii deosebite sau Cântece de lume, București, 1831; Îndreptătorul bețivilor, București, 1832; Hristoitie au Școala moralului care învață toate obiceiurile și năravurile cele bune, București, 1834; Noul Erotocrit, I-V, Sibiu, 1837; Fabule și istorioare, I-II, București, 1841; ed. București, 1847; Poezii populare, I, București, 1846; Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, București, 1847; ed.
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
adu-mi o lance fără coadă, un mai și cel mai mic dintre acele velarului. Repede! Pe lîngă impulsul ce-l îndemna să acționeze astfel, Ahab se lăsa călăuzit și de o anumită prudență, scopul lui fiind poate să ridice moralul echipajului printr-o demonstrație a iscusinței sale într-un domeniu atît de miraculos ca acela al deviației magnetice. în afară de asta, bătrînul știa prea bine că marinarii aceștia aplecați spre superstiție nu puteau trece, fără anumite temeri, peste un fapt atît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sau nu din datorie. Or, cine ar putea contesta că cel care minte pentru a salva viața unei ființe nevinovate a acționat din datorie? S-ar putea eventual obiecta că argumentarea lui Kant privește doar aspectul juridic, și nu cel moral. Kant însuși nu accepta însă că decizia juridică ar putea fi in genere despărțită de judecata morală, și cu atât mai puțin într-un caz ca acesta. Kant a contestat, așadar, dreptul de a minți și într-o situație ca
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fie apreciată pe picior de egalitate”29. Oameni care din multe puncte de vedere nu sunt proeminenți, gândea Kant, au aceeași demnitate cu cei care sunt înzestrați cu cele mai rare daruri. Nu trebuie să ne plecăm decât în fața idealului moral pe care ni-l propune propria noastră rațiune 30. Ehrgott Wasianski, care nu poate fi învinuit că ar fi schițat un portret idilic al marelui său prieten pe care l-a văzut aproape în fiecare zi, în ultimii ani ai
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
25), 5-17. Klein M. (1959/1968), „Les racines infantiles du monde adulte”, in Envie et gratitude, Gallimard, Paris, 97-117. Knapp P.H. (1967), „Some riddles of riddance”, Archives of General Psychiatry, 16, 586-602. Kohlberg L. (1969), Stages in the Development of Moral Thought and Action, Holt, New York. Kohut H. (1971), The Analysis of the Self: A Systematic Approach to the Psychoanalytic Treatment of Narcissistic Personality Disorders, International Universities Press, New York. Kohut H. și Wolf E. (1978), „The disorders of the self and
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
este de 20 de ani primarul orașului Lyon. În străinătate, se simte nevoia ca orașele să aibă ani în șir același primar. La noi această demnitate este un mijloc de căpătuială al politicienilor (vii aplauze). Le incumbă femeilor, să înalțe moralul țării, cer solidaritatea femeilor. Chiar de n-ar exista uniunea ar trebui înființată. Pe zidurile clădirilor unde lucrăm, ar trebui săpat: „Totul pentru țară, nimic pentru noi”. D-lor, toți aci prezenți, și cei ce sunt aiurea, ajutați-ne ca să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
participe la opera de ajutorare a refugiaților polonezi. S-a ținut legătura cu cele 10 centre feminine dintre care cele mai multe în Oltenia și care au avut de scop organizarea muncii și acțiunii culturale pentru femeia polonă și ajutorarea și ridicarea moralului, și satisfacerea nevoilor acestui grup. Asociația prin delegata sa a vegheat și a ținut legătura prin Comisiunea de ajutorare și a ajutat la rezolvarea diverselor probleme dând sprijinul de care au avut deseori nevoie. În țară, centrul București a încercat
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pe când a doua este de ordin personal, interior. Prima este impusă persoanei, a doua și-o impune persoana Însăși. Constrângerea schimbă persoana prin limitarea sau chiar suprimarea libertății. Această schimbare se observă atât În planul sufletesc, cât și În cel moral. Fie că este o constrângere externă, fie că este vorba de o abținere interioară, În ambele situații, persoana suferă. Suferințele morale au caracter de frământare și de sfâșiere interioară. Ele izolează sfârșind prin a Însingura Persoana. În plan colectiv, Însingurarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sclavul cuiva, dar dacă rămân propriul meu stăpân, sclavia nu va avea nici un efect asupra mea. Acest lucru sugerează că, de fapt, exilul sau Înstrăinarea are două dimensiuni: exilul exterior și exilul interior. Acestea sunt probleme În care sufletescul și moralul se Întâlnesc, fiind foarte greu sau poate chiar imposibil de separat Între ele. Într-o lume ostilă, nedreaptă, represivă, absurdă sau anomică, În care, chiar dacă este cetatea mea, eu nu mă recunosc ca apartenent, cu care nu mă mai pot
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]