1,093 matches
-
de urcarea pe tron a lui Gheorghe Bibescu, „stanțele epice” din volumul Prințul român (1843) sunt naive și exaltate. Asemenea „stanțe” apar și în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în „Curierul românesc”. În „Învățătorul satului”, inserate în articolele moralizatoare din ciclul amintit, se găsesc câteva poezii simple, pe motive populare. Un volum de versuri nu a mai apucat să vadă lumina tiparului. Tot în manuscris a rămas și o tragedie în versuri, Iosef cel lacom sau Păcatul osândit (1842
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
accentuate intenții educative. În 1839 traduce o nuvelă a lui Émile Deschamps, René-Paul și Paul-René, și poema biblică Rut de Karoline Pichler. Urmează, în 1840, Istoria sfântă pentru tinerimea moldo-română, prelucrare a unor povestiri biblice, și, în 1843, scrierea filosofică moralizatoare a lui Silvio Pellico, Despre îndatoririle oamenilor, prima traducere românească din opera scriitorului italian. O nuvelă fără valoare, apărută în „Albina românească” (1839), și fragmente din opera lui Benjamin Franklin, în „Spicuitorul moldo-român” (1841), semnate E. A., aparțin probabil, aceleiași traducătoare
ASACHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
pentru o literatură preocupată de realitățile sociale, pentru critica unor stări de lucruri necorespunzătoare. Alături de poezia lui Asachi, al cărei registru include teme variate, specifice atât clasicismului, cât și romantismului, s-a publicat o poezie cu un subliniat caracter educativ, moralizator, pe care o cultivau Gh. Săulescu, D. Gusti, Gh. Sion, și, în spiritul epocii, o bogată producție de fabule compuse de Gh. Asachi, Alecu Donici, Gh. Sion ș.a. Nuvelistica de inspirație istorică și teatrul își au, de asemenea, locul lor
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
Darie, cucerirea Persidei, războiul cu Por, împăratul Indiei, sunt cele mai însemnate isprăvi ale eroului. În partea a doua a narațiunii, Alexandru apare ca un înțelept care vorbește în maxime. Unele variante cuprind și câteva mici istorisiri satirice, cu intenții moralizatoare. Condamnat la un sfârșit tragic, prevestit de prorocul Ieremia, împăratul moare otrăvit de unul dintre supuși. Ducipal, calul său credincios, îl pedepsește pe făptaș. Bocetului soției lui Alexandru, Ruxanda, prezent numai în versiunile balcanice, i s-au adăugat elemente folclorice
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
că lui nu-i păsa de moarte îi uluia, luau indiferența asta drept o garanție de respectabilitate cu totul americană. Și reușea, căci depășea toate treptele imaginabile ale riscului. I-am spus, cu stângăcie și pe un ton absurd de moralizator, că treaba asta nu putea să mai dureze. Chelnerul ne puse chiar atunci ceștile pe masă și, din nebăgare de seamă, lovi cu piciorul valiza pusă sub masă. Șah zâmbi și șopti în urma omului care se îndepărta: — Ar fi trebuit
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Chiar dacă în sine comparația pare absurdă, ea are o forță teribilă de sugestie. Creează o imagine senzitivă, cvasi-tactilă. Folosirea adjectivelor impertinente, a comparațiilor, metonimiilor și personificărilor neașteptate, trebuie să se subsumeze atât subiectului, cât și stilului specific autorului: ironic, liric, moralizator, narativ etc. Oricât ar părea de ciudat, descrierea este fundamental narativă. Imaginea unui copil păzind câteva oi pe un câmp uscat de secetă reprezintă în sine o poveste tăcută, plină de durere. 3.1.2. Discursul narativ și gestionarea personajului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cum crede el de cuviință - în funcție de subiect, de stilul personal etc. Parcă mai mult ca în alte domenii, în teoria presei, modelul negativ este cel mai potrivit. Prin urmare, știm cu adevărat cum nu trebuie să fie un final: fățiș moralizator, conținând un argument deosebit de puternic, brusc (în coadă de pește), nesusținut de argumentele anterioare, tautologic etc. În orice caz, cel mai bun final este cel care preia ceva din început (dacă se poate, printr-un inteligent paradox). În afara știrii (insensibilă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Bolton nu va uita niciodată ziua în care și-a prins capul în grilajul școlii. - Mai întâi... s-a întâmplat următorul lucru. - Apoi... s-a întâmplat altceva. - Pentru că... încă ceva. - Dar... - Iar acum... - Așa că... (urmează niște citate sau o concluzie moralizatoare)” (D. Randall, 1998, p. 182). La articolele de urmărire, nu uitați să recapitulați. Mai rar prezente în presa română, articolele de urmărire (fie în serial, fie la distanță) impun, cum e și firesc, o reinformare a cititorului. Chiar și lecturând
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
denumirea aceasta nu acoperă tot spectrul, dar mi se pare cea mai adecvată pentru dezamorsarea falselor tensiuni), așadar rețeta lor de fabricație seamănă cu rețeta de fabricație a „ciorbei de bolovan” descrisă de Vasile Voiculescu Într-una din prozele sale moralizatoare: uneori autorul, necunoscut, pleacă de la un amănunt intrigant, alteori de la o lacună provocatoare și, pe parcursul textului său, Încearcă să explice narativ amănuntul ori să umple lacuna respectivă. Așa au luat naștere capodopere precum Apocalipsa lui Pavel, Protoevanghelia lui Iacob sau
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
scena, care ar merita o interpretare profesionistă. De altminteri, cu această mise en scène, cu această „tragicomedie” sacră, desfășurată la porțile iadului, Încep unele slujbe de Înviere. Iadul Îl ia În primire pe Satana și, după ce-i ține o predică moralizatoare, Îl pune În lanțuri și-l aruncă la beci până la a doua Venire. Isus apucă dreapta lui Adam și rostește asupra tuturor o formulă de eliberare din păcat. Urmează urcarea la rai, unde se află deja trei personaje: Enoh, Ilie
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
rural. Cu o pană viguroasă, el evocă o lume familiară, consumată de necazuri cotidiene sau de dramele dintotdeauna (iubirea nefericită, gelozia, conflictul social). Înclinarea spre meditație aduce o notă de discretă profunzime scrierilor lui, subminată, însă, pe alocuri, de accente moralizatoare. SCRIERI: Scrisori din satul meu, Craiova, 1937; Fata din pădure, Craiova, 1942; A fost într-o toamnă, Craiova, 1947; Acolo cântă apele, București, 1962; Zbor în amurg, Craiova, 1976; Poveștile Jiului, Craiova, 1980. Repere bibliografice: Dimitrie Murgu, „Acolo cântă apele
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
tip de proză sunt precis delimitate caracterologic. Amănuntul, atent cultivat, conferă întregului culoare și ritm. Compozițiile sunt scurte și incisive, relatând o întâmplare sau folosind pretextul unei lecturi pentru a fixa profiluri interesante, ca și pentru a desprinde un miez moralizator (Un prânz la Peleș, Măștile mele, Eroare de-o literă). Meditația lirică se asociază notației descriptive (Suflet de artist, Hi, Bălan!...). Înrudite cu această proză sunt reportajele literare - gen în care B. poate fi considerat deschizător de drum -, portretele unor
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
literare”, „Cele trei Crișuri” ș.a. Volumul Sub mască (1916, semnat Mefisto) conține versuri apărute în „Flacăra”, la rubrica „Gazeta rimată”. Subiectele sunt tratate variat, în tonuri ce merg de la umor și glumă la pamflet și invectivă. Virulența critică și intenția moralizatoare sunt susținute de o anume abilitate literară, subordonată finalității polemice. Grădina lui Glaucon sau Manualul bunului politician (1937) sintetizează experiența politică și artistică a lui B. Înclinat să-și analizeze semenii, el își afirmă în cele 757 de secvențe ale
BANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285609_a_286938]
-
pe interpret de câte ori este cazul. Întrunirile prilejuite de șezători, târguri, nunți, cumetrii sau hramuri sunt cele mai propice pentru expunerea, uneori în sute de versuri, a unor întâmplări mai vechi sau mai recente. Caracterul public înlesnește și implicarea unor tendințe moralizatoare sau de stimulare a eroismului, principala ei funcție fiind cea social-educativă. În folclorul românesc, b. cunoaște trei forme de existență distincte. Una, cu desfășurare amplă, este cea inspirată de fapte eroice din istorie, expuse într-un stil retoric, cu multe
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
să fie altceva decât un redactor sau un colaborator util al câtorva publicații. Astfel, în „Familia”, revista-magazin a lui Iosif Vulcan, unde, în 1867, începe să se manifeste, îi apar corespondențe culturale, notițe etnografice, impresii de călătorie, articole instructive, proză moralizatoare, biografii romanțate, multe dintre acestea fiind prelucrări ori traduceri. Într-o singură perioadă, când secondează pe G. Barițiu în redactarea ziarului „Observatoriul”, editat la Sibiu între 1878 și 1885, posibilitățile lui sunt mai bine folosite, cu toate că îi revenea o bună
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
de Schiller. B. nu avea resurse de scriitor și va persevera în a face traduceri, eterogene în general, deși e sesizabilă preferința, pe de o parte, pentru literatura franceză, iar pe de alta, pentru scrierile privitoare la morală ori direct moralizatoare. În „Observatoriul”, dar și în „Familia”, „Amicul familiei”, „Transilvania”, „Telegraful român”, „Gazeta Transilvaniei”, „Minerva”, apar în transpunerea lui aforisme și cugetări, pagini din Pascal, Montesquieu, din Caracterele lui La Bruyère, din Teofrast, Boccaccio, Buffon, V. Hugo, Al. Dumas-fiul, Catulle Mendès
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
plăcerii. Tragicul și comicul, În plan cultural, sunt cele două modele a căror semnificație este atât psihologică, cât și morală, având ca scop reproducerea suferinței sau a plăcerii, obiectivate În exterior ca situații de viață exemplară, cu soluții finale cathartice, moralizatoare. Am dori numai să le subliniem funcția și semnificația culturală și psihomorală. Vom analiza În continuare principalele forme de ritualuri culturale prin care sunt manifestate suferința sau plăcerea, atât În plan individual, cât și În plan colectiv. 1. Ritualuri care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
păstrează - Minorii și Dezordine - se vor satirice, însă inabilitatea autorului e vădită: pe de o parte, se acumulează detalii naturaliste și șarjări excesive, pe de altă parte, intriga alunecă în melodramă, sfârșitul fericit datorându-se unor intervenții exterioare, neverosimile. Intenția moralizatoare devine predică și lecție directă în „teatrul ostășesc și sătesc”, dar și în cele trei volume de proză. În acestea, totuși, fac notă distinctă unele pagini de jurnal intim și câteva tablete lirice, nu lipsite de o anume sensibilitate și
BACALOGLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285522_a_286851]
-
Geografică Română în anii 1896-1897. Lui C. Dobrogeanu-Gherea, I. L. Caragiale și G. I. Ionnescu-Gion le-a consacrat, în paginile „Familiei” din 1892, scurte medalioane literare. Tot în același an îi apare în „Lumea ilustrată” o scriere în proză, cu intenții moralizatoare (Două căsnicii). Reușite mai sigure avea să înregistreze C. în calitate de traducător. În 1895 transpune, după Max Nordau, Minciunile convenționale ale civilizațiunii noastre, iar patru ani mai târziu publică prima versiune românească integrală a romanului Crimă și pedeapsă de Dostoievski. A
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
ale lui Heliade, C. fusese inițiat printre primii în programul Societății Literare de la 1827. Astfel, în spiritul orientării iluministe ilustrate în primul rând de mentorul sau, el întreprinde în jurul anului 1830 o serie de traduceri, optând nu atât pentru scrieri moralizatoare facile, cât pentru opere de seamă ale iluminismului european. În volumul Bibliotecă desfătătoare și plină de învățătură, apărut în 1830, adună patru povestiri tălmăcite din Pascal, Boileau, Voltaire, Montesquieu. În același an mai apar Mitologhie pre limba românească, precum și Mărimea
CAPAŢINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286080_a_287409]
-
și epigrame a fost un precursor în literatura rusă (istorici importanți ai literaturii ruse îl socotesc un întemeietor al poeziei rusești moderne), dovedindu-se un subtil observator al moravurilor, ridiculizând vicii umane, individuale sau colective, elogiind fapte de spirit sau moralizatoare. Inspirate din Esop, cele șase fabule pe care le-a compus se remarcă prin forma clasică și prin conținutul moralizator adaptat realităților rusești. Cele unsprezece scrisori literare și filosofice dezvăluie un poet reflexiv, sceptic, decepționat, melancolic și contradictoriu. Cunoscător al
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
rusești moderne), dovedindu-se un subtil observator al moravurilor, ridiculizând vicii umane, individuale sau colective, elogiind fapte de spirit sau moralizatoare. Inspirate din Esop, cele șase fabule pe care le-a compus se remarcă prin forma clasică și prin conținutul moralizator adaptat realităților rusești. Cele unsprezece scrisori literare și filosofice dezvăluie un poet reflexiv, sceptic, decepționat, melancolic și contradictoriu. Cunoscător al mișcării iluministe, C. a propagat în Rusia ideile europene despre progres, cultură și civilizație, natură și societate, recomandând sistemul raționalist
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
unul dintre „sfinți” e adus pe pământ, spre a constata și îndrepta neregulile provocate de „Mamona”. Alteori, A. apelează doar la scene parodice, precum în romanul Arhanghelii, alternându-le cu cele grave, care în context par a avea o funcție moralizatoare, estompată, totuși, de durități, care plasează istoria romanescă într-un plan situat deasupra oricăror tendințe. Scriitorul deține un vast repertoriu de situații dramatice, generate îndeosebi de stingerea și reproducerea pasiunilor, izbucnirilor vitale, transpuse în finaluri concise. Astfel, în Arhanghelii finalurile
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
1961. Unele povestiri ample (Popa Man, Păscălierul, Dolor, Stana, Prăpastia) pot fi considerate romane de dimensiuni reduse. De povestiri, romanele se deosebesc în principal prin caracterul exemplar al personajelor și prin cel pilduitor al situațiilor, fiind, sub unele aspecte, discret moralizatoare. Construcții ample, chiar stufoase în unele cazuri (Domnișoara Ana, Sectarii, În pragul vieții), ele vădesc o bogată fantezie a situațiilor banale, abia detașate de clișeu. Alcătuite după o arhitectură supravegheată, urmează canoanele tradiționale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
gogoșile? Câte-o pată pentru fiecare bărbat. Să te uiți cu prima ocazie. Desdemona avea doar unsprezece sau doisprezece ani și credea fiecare cuvințel, așa că acum, ca tânără femeie de douăzeci și unu de ani, nu putea să ignore cu totul poveștile moralizatoare ale mamei ei și cerceta constelațiile de gogoși, căutând un semn al propriei sale pângăriri (visele pe care le avea!). Mai căuta și alte semne, pentru că mama ei susținea că viermii de mătase reacționează și la atrocitățile istorice. După fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]