3,037 matches
-
al lui Mihai Popa, funcționar. Învață la Craiova, unde urmează Școala „Tudor Vladimirescu” și Liceul „N. Bălcescu”, absolvit în 1961. Devine student al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1961-1966), iar mai târziu își ia doctoratul cu teza Morfologia ceremonialului în opera lui Mihail Sadoveanu, susținută în 1997 la Universitatea din Craiova. Funcționează ca profesor de limba și literatura română în Filiași, apoi în Craiova, la Liceul de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși”, Școala „Alexandru Macedonski” și la Colegiul
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
sens este studiul Tectonica genurilor literare (1980), care are drept motouri citate din Jean Starobinski și Gérard Genette, ceea ce indică implicit orientarea către un anume tip de critică. Autorul este preocupat mai mult de istoria ideilor literare, de teoria și morfologia genurilor literare, din perspectiva istoriei culturii și a sociologiei literaturii. Cu asemenea concepte, el va investiga aspecte ale cărților populare, topografia romanului românesc sau începuturile criticii literare la români. P. este un cercetător pasionat, care apelează la surse de prima
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Bucovinei, unde i se încredințează o catedră la Liceul „Aron Pumnul”. Susținător al cercetășiei, în anul următor are prilejul să-și lărgească orizontul însoțind o delegație românească într-o croazieră până în Anglia. După ce își susține, în 1921, teza de doctorat Morfologia verbului predicativ român, elaborată sub îndrumarea lui Sextil Pușcariu, ocupă Catedra de literatură română modernă și folclor a Universității din Cernăuți. Ceva mai tîrziu, în 1924, profesorul universitar M. se înscria la conservatorul cernăuțean pentru a-și perfecționa interpretarea la
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
lăutari ai Bucovinei”, „cum a fost pe vremuri școala din Pătrăuți pe Suceava” ori călătoria la o biserică a lui Ștefan cel Mare distrusă de austrieci în 1917. Spiritul științific nu i-a lipsit lui M. și drept dovadă stau Morfologia verbului predicativ român, precum și mai multe studii filologice dedicate unor cărți vechi, religioase ori populare: Un nou manuscris vechi: Isopia voronețeană (1922), Codicele Pătrăuțean și asasinarea lui Grigore Ghica (un manuscris inedit) (1922), Isopia brașoveană din 1784 (1924), Războiul Troadei
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
eterogenă - articole de metodologie, profiluri teoretice și „schițe de sinteză” de tipul unor rezumate academice -, anunță totuși liniile de forță ale preocupărilor lui M.: conceptul de balcanism, literatura balcanică, problema structurii și a formei literare, a „mentalității estetice” sau a morfologiei culturii. Volumele următoare, Literatura română și spiritul sud-est european (1976), La marginea geometriei (1979), Permanențe literare românești din perspectivă comparată (1986) și parțial Alchimia mileniului (1989), dezvoltă o teorie comparatistă a balcanismului literar românesc și sud-est european, definitivată în trilogia
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
reglarea sodiului. Porțiunile subțiri ale ansei Henle sunt mărginite de un epiteliu pavimentos simplu. Se descriu patru tipuri de celule ce prezintă o permeabilitate diferită pentru apă. Porțiunea largă groasă a ansei Henle corespunde tubului drept distal, ce are aceeași morfologie ca și tubul contort distal. Ansa groasă ascendentă este numită segmentul de diluție, astfel că transportul de-a lungul acestui segment, impermeabil la apă, duce la dezvoltatea unui fluid tubular diluat. Această zonă este și locul principal de reabsorbție a
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mioglobinuriei. Supernatantul negativ pentru prezența hemului sugerează diagnosticul de porfirie (situație rară); examinarea microscopică a sedimentului urinar furnizează informații: • calitative - confirmă prezența hematiilor; • cantitative (normal sunt prezente 1-2 hematii/HPF); • de detaliu - dismorfismul hematiilor, prezența cilindrilor hematici; evaluarea corectă a morfologiei hematiilor se realizează folosind microscopia cu contrast de fază. Dismorfismul hematiilor din hematuriile glomerulare se datorează expunerii eritrocitelor la modificări de osmolalitate și pH la trecerea prin segmentele tubului nefronului. Determinarea cantitativă a proteinuriei în urina hematurică este foarte utilă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hematii dismorfe (eritrocite inegale, cu contur modificat, protruzii veziculare și pierderi segmentare de membrană) și a cilindrilor hematici; modificările morfologice ale hematiei survin în urma traumatismului mecanic și osmotic din capilarele glomerulare și din diferitele segmente ale nefronului. Evaluarea corectă a morfologiei globulelor roșii se realizează în microscopia cu contrast de fază. Aprecierea morfologiei eritrocitelor din urină este extrem de dependentă însă de experiența operatorului; - proteinurie >1g/24h, dar mai ales >2g/24h. Pacientul la care există argumente pentru originea glomerulară a hematuriei
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de membrană) și a cilindrilor hematici; modificările morfologice ale hematiei survin în urma traumatismului mecanic și osmotic din capilarele glomerulare și din diferitele segmente ale nefronului. Evaluarea corectă a morfologiei globulelor roșii se realizează în microscopia cu contrast de fază. Aprecierea morfologiei eritrocitelor din urină este extrem de dependentă însă de experiența operatorului; - proteinurie >1g/24h, dar mai ales >2g/24h. Pacientul la care există argumente pentru originea glomerulară a hematuriei trebuie adresat nefrologului pentru puncție-biopsie renală și alte investigații complexe, în special
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Tehnica de editor foarte scrupulos a lui P. este vădită, de asemenea, în modul cum a stabilit textul studiului Personalismul energetic al lui C. Rădulescu-Motru (1984), nota la ediție ocupându-se, în zeci de pagini, de grafii, fonetică, fonetica sintactică, morfologia, formarea cuvintelor, sintaxa și lexicul operei avute în vedere. Încă în intervenția intitulată Imixtiunea incompetentă în structura edițiilor, apărută în revista „Luceafărul” (1980), ulterior și în alte articole din „România literară”, P. și-a exprimat dezacordul față de amputarea textelor clasice
PIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
Budai-Deleanu și eposul comic, consacră un istoric literar cu o solidă formație teoretică și comparatistă, interesat de dinamica formelor literare, capabil să însuflețească erudiția și să problematizeze dosare de creație ce păreau ireversibil clasate. Utilizând comparatismul pe scară largă și morfologia genurilor, lucrarea vizează recontextualizarea Țiganiadei în plan european, scoțând în relief originalitatea scriitorului român. Primită entuziast de critică, monografia a devenit un reper în domeniu. În 1978 P. publică studiul Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică (reeditat postum de Ioana
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
și istoric literar, eseist. A absolvit la București Liceul „Mihai Viteazul” (1961) și Facultatea de Limba și Literatura Română, devenind, după licență (1966), asistent la Catedra de literatură universală și comparată. Debutează în „Gazeta literară” (1964), iar editorial, cu volumul Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea (1974). A mai publicat lucrarea Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea (1977). Este autorul unor prefețe și studii introductive la traduceri din beletristica universală (la René, Atala și Aventurile ultimului Abencérage
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
Facultatea de Limba și Literatura Română, devenind, după licență (1966), asistent la Catedra de literatură universală și comparată. Debutează în „Gazeta literară” (1964), iar editorial, cu volumul Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea (1974). A mai publicat lucrarea Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea (1977). Este autorul unor prefețe și studii introductive la traduceri din beletristica universală (la René, Atala și Aventurile ultimului Abencérage de Chateaubriand, la Domnișoara de Maupin de Théophile Gautier) și la lucrări de
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
marginea prolixității spre a nu lăsa neexploatate asociații, analogii și sugestii provenind din toate zonele exegezei de specialitate și, în general, al științelor omului și al științelor limbii, cercetarea comparatistă promovată de O. se distinge ca o realizare notabilă. SCRIERI: Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea, București, 1974; Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea, București, 1977. Traduceri: J.J. van Cuillenburg, O. Scholten, G.W. Noomen, Știința comunicării, introd. trad., București, 1998. Repere bibliografice: Al. Călinescu, O cercetare
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
sugestii provenind din toate zonele exegezei de specialitate și, în general, al științelor omului și al științelor limbii, cercetarea comparatistă promovată de O. se distinge ca o realizare notabilă. SCRIERI: Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea, București, 1974; Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea, București, 1977. Traduceri: J.J. van Cuillenburg, O. Scholten, G.W. Noomen, Știința comunicării, introd. trad., București, 1998. Repere bibliografice: Al. Călinescu, O cercetare românească asupra romanului, CRC, 1974, 42; N. Nicolescu, „Morfologia romanului
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
1974; Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea, București, 1977. Traduceri: J.J. van Cuillenburg, O. Scholten, G.W. Noomen, Știința comunicării, introd. trad., București, 1998. Repere bibliografice: Al. Călinescu, O cercetare românească asupra romanului, CRC, 1974, 42; N. Nicolescu, „Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea”, ATN, 1975, 1; Laurențiu Ulici, Romanul unui secol, RL, 1975, 6; Aurel Sasu, Un secol al romanului, TR, 1975, 16; Mircea Iorgulescu, Morfologia romanului, RL, 1975, 44; Al. Călinescu, „Morfologia romanului european în
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
O cercetare românească asupra romanului, CRC, 1974, 42; N. Nicolescu, „Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea”, ATN, 1975, 1; Laurențiu Ulici, Romanul unui secol, RL, 1975, 6; Aurel Sasu, Un secol al romanului, TR, 1975, 16; Mircea Iorgulescu, Morfologia romanului, RL, 1975, 44; Al. Călinescu, „Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea”, CREL, 1975, 3; Traian Filip, Distinct și autoritar, SPM, 1976, 276; Mircea Iorgulescu, „Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea”, FLC, 1978, 7; Adriana Babeți
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
42; N. Nicolescu, „Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea”, ATN, 1975, 1; Laurențiu Ulici, Romanul unui secol, RL, 1975, 6; Aurel Sasu, Un secol al romanului, TR, 1975, 16; Mircea Iorgulescu, Morfologia romanului, RL, 1975, 44; Al. Călinescu, „Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea”, CREL, 1975, 3; Traian Filip, Distinct și autoritar, SPM, 1976, 276; Mircea Iorgulescu, „Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea”, FLC, 1978, 7; Adriana Babeți, „Morfologia romanului european în secolul al XIX
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
6; Aurel Sasu, Un secol al romanului, TR, 1975, 16; Mircea Iorgulescu, Morfologia romanului, RL, 1975, 44; Al. Călinescu, „Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea”, CREL, 1975, 3; Traian Filip, Distinct și autoritar, SPM, 1976, 276; Mircea Iorgulescu, „Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea”, FLC, 1978, 7; Adriana Babeți, „Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea”, O, 1978, 7; Paul Dugneanu, Un studiu istoric și tipologic al romanului, LCF, 1978, 10; Dana Dumitriu, Fețele romanului, RL
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
romanului, RL, 1975, 44; Al. Călinescu, „Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea”, CREL, 1975, 3; Traian Filip, Distinct și autoritar, SPM, 1976, 276; Mircea Iorgulescu, „Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea”, FLC, 1978, 7; Adriana Babeți, „Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea”, O, 1978, 7; Paul Dugneanu, Un studiu istoric și tipologic al romanului, LCF, 1978, 10; Dana Dumitriu, Fețele romanului, RL, 1978, 11; Johana Botez, „Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea”, CL
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
al XIX-lea”, FLC, 1978, 7; Adriana Babeți, „Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea”, O, 1978, 7; Paul Dugneanu, Un studiu istoric și tipologic al romanului, LCF, 1978, 10; Dana Dumitriu, Fețele romanului, RL, 1978, 11; Johana Botez, „Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea”, CL, 1978, 7; Dicț. scriit. rom., III, 527-529; Manolescu, Enciclopedia, 544. N.Br.
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
monografii asupra metodelor Întrebuințate de deosebitele științe În descoperirea și expunerea adevărurilor lor. Nou de Însemnat În acest manual este a se vedea colaborând la el reprezentanți ai științelor pozitive, mai mult sau mai puțin exacte, ca matematicile, fizica, chimia, morfologia, fiziologia, științele medicale, Împreună cu acei ai disciplinelor care tratează despre faptele spiritului, ca psihologia, sociologia, morala și istoria. Această colaborare arată o apropiere Între cei ce caută a desfunda tărâmul adevărului și dovedește că reprezentanții științelor pozitive nu mai privesc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alta, se leagă pe dinafară discipline ale căror cercetări metodologice ar fi condus la rezultate mult mai mulțumitoare. Așa mi se pare că s-au hărăzit În zadar două capitole la două științe cu totul Înrudite prin obiectul cercetărilor lor: morfologia și fiziologia, care nu sunt decât două capitole din știința vieții sau biologia; căci morfologia studiază formele și deci organele ființelor vii, pe când fiziologia se ocupă cu funcționarea acestor organe. De aceea și dl Giard, autorul capitolului asupra morfologiei, constată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mult mai mulțumitoare. Așa mi se pare că s-au hărăzit În zadar două capitole la două științe cu totul Înrudite prin obiectul cercetărilor lor: morfologia și fiziologia, care nu sunt decât două capitole din știința vieții sau biologia; căci morfologia studiază formele și deci organele ființelor vii, pe când fiziologia se ocupă cu funcționarea acestor organe. De aceea și dl Giard, autorul capitolului asupra morfologiei, constată că acestă știință este Într-o foarte strânsă legătură cu fiziologia (p. 165) și aiurea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lor: morfologia și fiziologia, care nu sunt decât două capitole din știința vieții sau biologia; căci morfologia studiază formele și deci organele ființelor vii, pe când fiziologia se ocupă cu funcționarea acestor organe. De aceea și dl Giard, autorul capitolului asupra morfologiei, constată că acestă știință este Într-o foarte strânsă legătură cu fiziologia (p. 165) și aiurea adăuga că ,,orice organ implică o funcțiune și orice caracter morfologic corespunde unui caracter fiziologic” (p. 162). Dar, chiar când s-ar Îngădui acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]