552 matches
-
obsesia progresului într-o natură unde de secole (sau, poate, de milenii) nu s-a schimbat nimic? Un automobil cu aer condiționat, sucuri la gheață în portbagaj, șoseaua, cu o dungă galbenă la mijloc, și pedala de accelerație. Nici măcar Fata Morgana nu poate rezista într-un asemenea pustiu de piatră. Totul e mort în Valea Morții. Și nicăieri nu se zărește vreun panou pe care să scrie "exit". Nu poți să ieși din șosea decât un kilometru sau doi. Mergi mai
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
stâncă și o așezi în partea din față a desagii-fără-fund, cobori ușor către vale și îți reiei, la pas, drumul tău cel lung și întortocheat către grădina suspendată a suflețelului tău. șase în al treilea loc: mergi la trap, fete morgana se arată sub formă de grădini suspendate de dragoste, mergi cât poți de repede înainte, corbii huginn și munnin se așază pe umerii tăi, încep să îți povestească la ureche întâmplări din călătoriile lor prin aceste ținuturi, de fapt sunt
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
huginn și munnin se așază pe umerii tăi, încep să îți povestească la ureche întâmplări din călătoriile lor prin aceste ținuturi, de fapt sunt vicleni, vor numai să se odih nească, tu îți simți umerii din ce în ce mai grei, rărești pasul, fetele morgana se îndepărtează din ce în ce, până dispar în zarea de praf a drumului tău plin de primejdii, micii hoți și micii cerșetori s-au pus deja pe urmele tale. gândurile lui huggin și amintirile lui munnin își iau zborul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
la ea, ci sub paza unei vrăjitoare cu mult mai puternică, Morgana, Doamna Lacului și numai la gândul că trebuia să se reidice împotriva ei, Faleria, păli de frică. Arătându-i primejdiile acestei întreprinderi, ea l-a condus la locuința Morganei. Pentru a ajunge acolo, Roland a trebuit să se măsoare cu același paznic al podului, prea puțin îndatoritor, care învinsese și făcuse prizonieri atâția cavaleri și, în ultimul moment, pe Rinaldo. Acesta era un uriaș de o mare ferocitate, anume
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a ajunge acolo, Roland a trebuit să se măsoare cu același paznic al podului, prea puțin îndatoritor, care învinsese și făcuse prizonieri atâția cavaleri și, în ultimul moment, pe Rinaldo. Acesta era un uriaș de o mare ferocitate, anume Adriano. Morgana îi dăruise o armură pe care nimic n-o putea străpunge și-l înzestrase cu o putere ce creștea , întotdeauna, peste puterile adversarului cu care lupta. Până atunci nimeni nu a scăpat, căci era astfel făcut, încât putea să respire
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
ispitit să se oprească a culege vreunul din splendidile giuvaieruri presărate de jur împrejurul său.El a ajuns apoi într-o livadă minunată plină de pomi încărcați de rod și floare. În mijlocul acestei livezi se afla o fântână, iar lângă fântână dormea Morgana; aceasta era o fată înveșmântată in alb și roșu cu un ciuf de păr bogat pe frunte și foarte puțin păr în partea dindărăt a capului. În vreme ce-i admira frumusețea,Roland a auzit un glas îndemnându-l:”înhață zâna de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
privea asfel,mut de admirație, scena se destrăma încetul cu încetul și a dispărut*) *)Aceasta este descrierea poetică a unui fenomen ce se spune că s-ar fi produs în strămutarea Mesiei , între Sicilia și Calabria.Fenomenul se numește Fata Morgana sau Miraj. Când și-a revenit din uimire el a privit din nou spre fântână. Dar între timp zâna se trezise și dănțuia pe ghizdele, ușoară ca o frunză, potrivinduși pașii pe acest cântec: Cel ce-n astă lume parte
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
îndărăt, el profită de ocazie și i-a înfipt mâna în ciuf. Cât ai clipi din ochi furtuna a încetat, cerul s-a înseninat, iar Părerea de Rău s-a întors în peștera ei. Roland, după această ispravă, a cerut Morganei cheile temniței, iar zâna , făcând acum o mutră binevoitoare, i-a întins o cheie de argint, spunându-i să umble binișor cu ea, fiindcă dacă ar sparge broasca, vor fi pierduți cu toții; un sfat care-l puse pe gânduri și
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Fortunei. Ținând încă zâna vârtos de ciuf, Roland a pornit spre temniță, a răsucit cheia în broască fără s-o strice - și a dat drumul prizonierilor. Printre aceștia se aflau: Florismart, Rinaldo și mulți alți cavaleri de frunte ai Franței. Morgana s-a făcut întretimp nevăzută, iar cavalerii, sub conducerea lui Roland, s-au întors pe drumul pe care venise el. Nu a trecut mult și au ajuns în câmpia cu giuvaieruri. Rinaldo, când s-a văzut în mijlocul atâtor bogății și-
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a luat ce era a lui, și toți, în afară de paladini și de prietenii lor, se împrăștiară pornind fiecare încotro îl mâna pofta sau datoria. Dudon Danezul, unul dintre cavalerii salvați, dăduse de știre verilor săi că fusese făcut prizonier de Morgana, tocmai acum venea spre ei un mesager de la Carol Magnul care le cerea să se întoarcă pentru a apăra Creștinismul. Roland era însă prea amețit de Angelica pentru a da ascultare acestei chemări. El , urmat de către Florismart - care nu voia
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
căci vei fi prefăcut, ca și noi ,într-un copac, fântână sau stâncă. Rogero a fost foarte uimit când a auzit toate acestea. Iar Astolfo a adăugat că insula se afla în mare parte sub puterea Alcinei. Cu ajutorul surorei sale Morgana, ea reușise să despoaie pe o a treia soră, Logestila, de mai tot pământul ei pentru că întreaga insulă fusese la început a acesteia, fiindu-i lăsată moștenire de către tatăl său. Dar Lonestila era cumpătată și înțeleaptă, pe când celelalte două surori
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
vor călca În picioare, Îi vor alunga pe cei ce cred că li se cuvine dintotdeauna, ca să se instaleze ei În grădina parfumată a raiului atât de promis lor, atât de departe pentru ei În viața asta, ca o fata morgana a fericirii. — Ai remarcat că moșierului Îi lipsește un deget de la mâna stângă? a zis cu seriozitate Cristian. Dar tu ai remarcat că la poalele statuii veghează o santinelă? — O ce? — Uită-te mai cu atenție. Nu vezi că de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ochi și în oglinda memoriei afective, consemnând - uneori cu precizie jurnalistică - faptele neașteptate ori banale ale existenței tinerețe și iubire, singurătate, banii și viața, zgârcenia și moartea, eșecuri matrimoniale, hrăpărețul, pușcăria și pușcăriașii, viața infantilă, vânătoarea, hoția la români, Fata Morgana, răzbunarea, alunecările de teren, moartea năprasnică a: unui localnic, alegerea mireselor,îmbogățiții, al doilea război mondial, taxe, violența în școală, ura feminină în focare paroxistice (Nagâțele), Ion Antonescu, Vraiștea - un sat cât o țară, banul care îi guvernează pe toți
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
acum, la mai bine de două luni de la eveniment, nu mai știe, nimeni, nimic, despre el. Deci, răsuflă ușurată și suflarea orașului, de când s-a dus, domnul Emil Boc, pe ușa din spate, duce-i-s-ar și numele, definitiv, pe pustie! FATA MORGANA Bue, spune-mi, te rog, știi ce e aia fata Morgana? Da, Firica, știu. Ce? O fată. Ce fel de fată? Cea mai frumoasă dintre toate fetele. Și unde-i casa ei? Nu are casă. Dar unde stă? E pretutindeni
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
știe, nimeni, nimic, despre el. Deci, răsuflă ușurată și suflarea orașului, de când s-a dus, domnul Emil Boc, pe ușa din spate, duce-i-s-ar și numele, definitiv, pe pustie! FATA MORGANA Bue, spune-mi, te rog, știi ce e aia fata Morgana? Da, Firica, știu. Ce? O fată. Ce fel de fată? Cea mai frumoasă dintre toate fetele. Și unde-i casa ei? Nu are casă. Dar unde stă? E pretutindeni. Cum așa? Cum îți spun. E pretutindeni,în lume, și li
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
căutăm o zi de vară, foarte călduroasă, cu mult soare, cer senin, și să ne ducem la marginea câmpiei. Și să privim, cu mâna streașină, la ochi, și, dacă stăm, o vreme, liniștite, și căutăm cu privirea în zare, Fata Morgana ni se arată. Dansând minunat. Și așa e de frumoasă, cum nu e alta, ca ea,în toată lumea. Putem să mergem aproape, s-o vedem bine, bine de tot, să pun mâna pe umerii și obrajii ei, și s-o
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
până după amiază. Atunci se duce, o preia și o readuce acasă, la părinții, care, acum sunt la servici.Înainte de a se despărți, fetița o întreabă, rugător, pe bunica: hai, spune-mi,când mă duci s-o văd pe Fata Morgana?îți spune, Buia, după amiază. Până atunci, ea se gândește, cum, caută o zi, potrivită, și, când o va găsi, ne vom duce la marginea câmpiei. Se despart. Fata intră în iureșul copilăriei grădiniței. Bunica se duce acasă unde are
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ne vom duce la marginea câmpiei. Se despart. Fata intră în iureșul copilăriei grădiniței. Bunica se duce acasă unde are de pregătit mâncarea din acea zi, pentru întreaga familie. Mergând, singură, se întreabă: unde o fi auzit, oare, de Fata Morgana? Cine i-o fi băgat în cap istoria asta? Că, la etatea ei, și mie, mi s-a povestit despre vestita fată. Dar cine, oare, mi-a povestit? A, da, mama. Și ei cine i-o fi povestit? Mama ei
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cine i-o fi povestit? Mama ei, adică, bunica mea. Și ei? Mamă-sa. Și mamă-si? Străbunica. Și, tot așa, din mamă în mamă, din bunică în bunică și din străbunică în străbunică, fiecare a tot auzit de Fata Morgana, fiecare s-a tot pregătit să se ducă la marginea câmpiei, s-o vadă, să stea de vorbă cu ea, s-o pipăe, s-o mângâe, să împrumute din frumusețea ei, dar, de câte ori s-au dus, fata, este drept că
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ele. Și niciodată n-a apucat vreo una să-și ducă dorința la îndeplinire. Au crescut, viața le-a ocupat timpul, grijile, nevoile și necazurile le-au copleșit, și au trecut, generație cu generație, fără să ajungă la frumoasa Fată Morgană. Acum, după amiază, dacă Firica va insista, ce-o să-i spun, oare? Cum o s-o fac să înțeleagă că Fata Morgana este viața însăși, frumusețea visată de către fiecare, frumusețea prin care trece, și pe care și-ar dori-o pentru
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
grijile, nevoile și necazurile le-au copleșit, și au trecut, generație cu generație, fără să ajungă la frumoasa Fată Morgană. Acum, după amiază, dacă Firica va insista, ce-o să-i spun, oare? Cum o s-o fac să înțeleagă că Fata Morgana este viața însăși, frumusețea visată de către fiecare, frumusețea prin care trece, și pe care și-ar dori-o pentru alor săi, o veșnică Fata Morgana? Și, cum așa ceva nu se poate, oare ce-o să-i spună, ea, Firicăi, după amiază
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
va insista, ce-o să-i spun, oare? Cum o s-o fac să înțeleagă că Fata Morgana este viața însăși, frumusețea visată de către fiecare, frumusețea prin care trece, și pe care și-ar dori-o pentru alor săi, o veșnică Fata Morgana? Și, cum așa ceva nu se poate, oare ce-o să-i spună, ea, Firicăi, după amiază? Ajungând acasă, a trebuit să se apuce de treabă. Și a uitat cu totul de Fata Morgana. A uitat, și pace bună. Așa că, după amiază
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
dori-o pentru alor săi, o veșnică Fata Morgana? Și, cum așa ceva nu se poate, oare ce-o să-i spună, ea, Firicăi, după amiază? Ajungând acasă, a trebuit să se apuce de treabă. Și a uitat cu totul de Fata Morgana. A uitat, și pace bună. Așa că, după amiază, ajungând la intrarea în grădiniță, și-a reamintit. Firica, de cum a văzut-o, după ce s au sărutat, a și întrebat-o: te-ai gândit, la ce te-am rugat, azi dimneață? La
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
uitat, și pace bună. Așa că, după amiază, ajungând la intrarea în grădiniță, și-a reamintit. Firica, de cum a văzut-o, după ce s au sărutat, a și întrebat-o: te-ai gândit, la ce te-am rugat, azi dimneață? La Fata Morgana? Da. La ea. M-am gândit. Și? Am să-ți spun acasă, după ce o s-ajungem, și după ce vom sta la masă. Și... Acasă, fiecare și-a umplut orele cu câte altceva. După înserare s-au culcat cu toții, fiecare la locul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
s-a mai găsit, niciodată, ziua potrivită, cu soare mult și cu cer senin,în care să se ducă la marginea câmpiei. Așa-i lumea. Așa-i viața. Viața noastră, a tuturor; de fapt - fericirea vieții noastre: o permanentă Fată Morgana. De aceea, zic: să privim, totul, cu adâncă înțelegere și cu maximă blândețe! MISS ECOLOGICA În acea vreme, asociațiile de proprietari se desființau, administratoriiîși luau lumea-n cap, îngrijitoarele-măturătoare le luau urma, pentru că nu mai era cine și cu ce
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]