18,554 matches
-
cu prea multe sulițe, ca să mai fie numărate, Haidoș își troznește degetele cu inele de-agate, apoi trage la cea dinții cafenea din port, ca sa-si mai vină-n simțiri și să-și mai tăinuiască înc-o zi smolitul cap de mort.
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
colective. Planetă Terra - pe loc, repaus! 4. Visul zburător în Stele al petrolului se sfîrșește strivit de șenile de tancuri, Ucis de rachete teleghidate și sateliți ai morții. Pînă unde poate merge Cetatea Războiului împotriva Cetății Păcii?! Înarmați pînă-n dinți, morții vii - ducînd cu ei, viața și moartea - deopotrivă în țeava puștii. Văd oceane de soldați invadînd bibliotecile lumii, leagănele lumii, grădinile lumii. În urma lor ruine, lupte, morți, deșert întinzîndu-se - cancer al timpului, Lumea noastră a renunțat la avocatul ei, din
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
morții. Pînă unde poate merge Cetatea Războiului împotriva Cetății Păcii?! Înarmați pînă-n dinți, morții vii - ducînd cu ei, viața și moartea - deopotrivă în țeava puștii. Văd oceane de soldați invadînd bibliotecile lumii, leagănele lumii, grădinile lumii. În urma lor ruine, lupte, morți, deșert întinzîndu-se - cancer al timpului, Lumea noastră a renunțat la avocatul ei, din oficiu - la Dumnezeu! Altfel, cum poți să ieși din biserici și să mergi la război?! Abel, ridică-te din molozul și nisipul Bagdadului, pentru ca omenirea să poată
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
mai poate salva! Căruțe cu legume, cu roșii proaspete pot înlocui mașina războiului. De ce îmi vine să pun Lacrima și Chipul de pe Marte în fereastra unei case din Iraq?! 6. Joc de Cuvinte, joc cu bombe, joc cu vii și morți în vechiul Bagdad! Ne pierdem pentru a doua oară Edenul! Arme atomice, chimice, biologice ne-au șters Zîmbetul Cosmic! Vai, o iarnă atomică s-ar putea, în viitor - așterne peste lume! În Golful Omului! Religii se războiesc întru trezire! Intrarea
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
a celor ce o iubeau. Dacă ai mai fi alături de noi, ți-aș aminti că niciodată dragostea care ți se arăta nu te-a lăsat indiferentă. Apleacă-te deci asupra celor ce vor să îți audă pentru ultima oară vocea: morții nu mai au dimineață, spuneai, dar mâine în zori eu încă voi aștepta un telefon de la tine.
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
în plasa acestui cuvânt și dacă vântul legănân- du-l ni-l aduce pe buze sângerând al cui va fi păcatul? Avem nopți și avem zile Avem nopți și avem zile, Împărțim pâinea în clipe, Îndoim apa cu sânge, Numărăm morții, măsurăm viii, Ne pipăim în oglindă pleoapele Cu pete mici de lumină. Ne creștem copiii. Visăm. Înviem. De pe pernă dimineața Ne culegem spinii. Credem în soare, credem în ploi. Ne spălăm vorbele cu sudoare. O singură zi Ai cusut, Doamne
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
Era prieten cu Ion Barbu și cu Alexandru Rosetti, fiind numiți "cei trei stâlpi de la Nestor" pentru că se întâlneau zilnic la această cafenea, "punând ordine în regatul poeziei și al imaginației". Alt frate, Nelu sau Neluș este poetul Ion Ciorănescu, mort de tuberculoză la 21 de ani. El a întemeiat la liceul "Spiru Haret" revista Vlăstarul, unde au colaborat și au fost directori pe rând Mircea Eliade, C. Noica, Barbu Brezianu, Haig și Arșavir Acterian. Avea anume ușurință a limbilor străine
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
său - la 600 leghe depărtare de țară și de familie; fără să fi revăzut o singură dată cerul patriei, fără să fi îmbrățișat o singură dată pe mama sa. Aceasta mi se părea înspăimântător, oribil. E cea mai crudă dintre morți. Istoricul și patriotul român a fost autorul lucrărilor Puterea armată și arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum (1844), Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor (1845), Despre starea socială a muncitorilor plugari în principatele române în deosebite timpuri (1848
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
între oameni. Înmormântarea a avut loc în ziua următoare decesului, la cimitirul Capucinilor, gardianul mănăstirii primind mila de 12 tari pentru îngroparea răposatului d. Nicolae Bălcescu - în groapa comună de la mănăstirea călugărilor capucini, unde diacronic au fost înmormântați mii de morți - într-o zi urâtă de toamnă. Soarta i-a fost la fel de vitregă până în ultimul minut, Nicolae Bălcescu - departe de lume, departe de cei dragi, de ai săi, de prieteni, de țara și poporul pe care le-a iubit cu ardență
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
fusese văzut deseori în cursul zilei în compania lui Aubrey, în muzeul Frederic, în Tiergarten, în rachieria neerlandeză pe care o frecventau amîndoi, se sperie că va fi urmărit de poliție, care nu se putea să nu afle cine era mortul. Frica lui e însă inutilă. Iar, mai tîrziu, cînd ar fi putut afla ce se întîmplase într-adevăr, de la un cunoscut "limbut peste măsură și în felul lui hazliu", căruia îi povestise misterioasa întîmplare ("...a fost dandana 3) mare", p.
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
de atunci nu mai au sens, iar serviciile speciale occidentale - anglo-americane - știau prea bine ce făceau). Faptul principal era acela de a trimite, în spatele frontului comunist, luptători anticomuniști care își sacrificau viața: aproape toți au fost prinși, judecați și executați - morți în lupta anticomunistă a Occidentului liber. Dl Neagu Djuvara contribuia la realizarea acestor eroice misiuni. Fără îndoială, prin activitatea sa secretă, dl Djuvara însuși a avut de înfruntat nu o dată pericole și dificultăți personale. Ceea ce s-a întîmplat, cam în
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
de 23 septembrie debutează cu o întâlnire a participanților la festival cu studenții și profesorii Universității din Constanța. Urmează vizitarea unui târg de carte, organizat în campusul universitar. Au loc numeroase lansări de cărți. în centrul atenției se află volumul Mortul care ne trebuie de Jorge Semprún (traducere, prefață, note și îngrijirea ediției de Dinu Flămând) publicat cu promptitudine de Editura Dacia din Cluj. Moment insolit: prânzul luat la Arhiepiscopia Tomisului (nu vreau să-l descriu, ca să nu transform relatarea într-
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
aici: Tramontana și Marinul. Culoarea lor e neagră iar capul e despicat de un zig-zag roșu: simbolul fulgerului și al electrocutării. Jandarmeria departamentului, îngrozită de hecatomba anului trecut, a avut ideea acestor originale, sinistre "indicatoare de circulație". Fiecare siluetă = un mort la locul accidentului! 26 pe un parcurs de 20 de kilometri! O cifră demnă de Cartea Recordurilor... Morți din prostie, din beție, din fudulie. Prostia, beția, fudulia lor sau a altora. Și, poate, uneori din ghinion. Dar dacă de vină
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
și al electrocutării. Jandarmeria departamentului, îngrozită de hecatomba anului trecut, a avut ideea acestor originale, sinistre "indicatoare de circulație". Fiecare siluetă = un mort la locul accidentului! 26 pe un parcurs de 20 de kilometri! O cifră demnă de Cartea Recordurilor... Morți din prostie, din beție, din fudulie. Prostia, beția, fudulia lor sau a altora. Și, poate, uneori din ghinion. Dar dacă de vină ar putea fi și peisajul? Șoseaua trece printre dealuri împânzite de vii și de acea vegetație scundă și
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
Nu poți fi singur cu hîrtia și chiar cu tine. Nu ajunge mîndria continuității. Ai nevoie și de satisfacția progresului. Am progresat în 20 de ani sau mă frec pe loc? E groaznic să-l vezi pe Stepan Trofimovici în fața morții pe același teren moale (dar același!) al vanității. Trebuie să înjghebezi ceva care să stea, să se susțină singur. Nu ajunge să aduni mărgăritare. O luptă fără capăt între latinismul echilibrului clasic și fluviile de trăiri vulcanice și anarhice care
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
nimic din toate acestea și dacă nu voi fi înmormântat undeva pe-un deal, într-un mormânt singur-singuratic, este cert că, într-un cimitir obștesc, mi se va pierde urma în mai puțin de șapte ani cu aglomerația asta de morți. Că, dacă mergem în ritmul actual cu natalitatea, nu peste multă vreme îi vom înmormânta și pe cei care se vor naște peste o sută-două de ani când pământul patriei străbune va fi de multă vreme nelocuit sau populat, în
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
de a gîndi al intelectualului din carte și nici "soluțiile" proiectate de el impresionează conștiința cititorului, cît structura atent explorată a unui univers concentraționar. Așadar, nu Manase Hamburda, Epaminonda Bucevschi sau Mihail Iorca se rețin, ci omul care își poartă mortul cu el; și nu orașul e referentul, ci pensiunea unde personajul trăiește teribila prezență prin absență a "mortului", adică a eroului civilizator din locul unde nu se întîmplă nimic și colecția de reptile conservate a lui Engster Grațian, un panopticum
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
atent explorată a unui univers concentraționar. Așadar, nu Manase Hamburda, Epaminonda Bucevschi sau Mihail Iorca se rețin, ci omul care își poartă mortul cu el; și nu orașul e referentul, ci pensiunea unde personajul trăiește teribila prezență prin absență a "mortului", adică a eroului civilizator din locul unde nu se întîmplă nimic și colecția de reptile conservate a lui Engster Grațian, un panopticum scufundat în tăcere, ca semn al realului pe care și-l asumă personajul și ca simbol al unei
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
al treilea război mondial. Dar noi trebuie să ne dăm seama că o asemenea slăbiciune este inerentă unor regimuri democratice, unde există Parlament și opinie publică. Cine-și poate închipui că după șase ani de război cumplit, cu milioane de morți, de invalizi și de văduve, și cu pierderi materiale incalculabile, opiniile publice din Anglia și America ar fi putut fi convinse că trebuia pornit război împotriva fostului aliat sovietic, fiindcă nu făcuse alegeri libere în Polonia și România? E de
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
A.: ... OK. Mulțumesc frumos, la revedere. Doctorița: La revedere. La mulți ani! Ce s-a întâmplat după nici nu mai contează foarte mult, dar o să vă zic: după ce a stat, o vreme, în portbagaj, printre sacoșe cu morcovi, punga cu mortul a ajuns într-un tomberon de pe un maidan cu tomberoane. Ca să nu fie prinsă de cineva asupra faptului, înainte de a se furișa spre tomberon, A. a stins farurile de la mașină.
Cum scapi de un câine mort după ce ai încercat să îl salvezi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21144_a_22469]
-
Simona Tache Acum două zile, scriam că ar trebui să reîncepem să le dăm semne politicienilor că nu suntem morți. Că existăm, suntem sătui până peste cap de bătaia de joc la care asistăm de 20 de ani încoace și foarte nervoși pe rezultatele ei concrete: o țară care mai are un pic și trebuie dusă la reanimare. La semne
Suntem gata să protestăm, da’ să fie supermișto by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21196_a_22521]
-
noaptea, împreună cu soțul, poziții din Kamasutra. Și anunțînd că, de ziua lui, are de gînd să-i facă surpriza-surpriza vieții, invitînd în dormitor încă o doamnă. În timpul ăsta, pe alt post, are loc o înmormîntare. Rămîi cu gura căscată, fiindcă mortul e viu. Sau moarta, mă rog. Înconjurată de dansatoare din buric, prințesa Brianna Caradja stă într-un coșciug, își mănîncă propria colivă și face conversație cu invitații la propriul parastas. Pui mîna pe telefon să-ți anunți un prieten că
Chiloții lui Prigoană vs. lipsa de chiloți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21197_a_22522]
-
E deja week-end și poate, până luni, ne mai calmăm puțin la creieri. Poate, sâmbătă și duminică, la televiziuni vor fi mai puțin oameni de serviciu, care să dea titluri ca alea pe care le-am văzut azi, gen “Păunescu - mortul învingător” și altele, care mai de care mai jenante. Poate, sâmbătă și duminică, scrie mai puțin lumea în ziare, pe bloguri, cu creta pe asfalt și cu artificii pe cer. Săracul Păunescu, a fost tăvălit azi, în neștire, când prin
Păunescu, acest diavol, acest înger, acest porc şi acest geniu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21296_a_22621]
-
fiind, nu le răspund cu aceeași monedă, îi încurajează și mai tare în nesimțire și grosolănie. Faptul că unul pe care-ți permiți să-l interpelezi ca ultimul cocalar de duzină nu-ți răspunde cu “Auzi, băi, da’ tu cine morții mă-tii ești să-ți permiți să vorbești așa cu mine? Cum te cheamă și cine a auzit de tine, în afară de mă-ta?” e - nu-i așa? - o dovadă incontestabilă că tu, bolnavul de cultul propriei personalități, ai dreptate să
Despre suferinzii de cultul propriei personalităţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21292_a_22617]
-
București, cineva ne-a dus, pe mine și pe sora mea, la Piata Română, unde oamenii improvizaseră un imens sanctuar: Foto: Paul Agarici Mi-aduc aminte imaginea lumânărilor care ardeau, topite unele în altele, ca niște mici făclii. Rudele celor morți împărțeau mici pomeni. Eram copil și nu înțelegeam foarte bine ce e moartea. Coliva era pentru mine un desert mai special pe care-l primeam în ocazii pe care adulții le numeau triste. La Piata Română, o femeie al carei
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82371_a_83696]