655 matches
-
numea "devalorizarea tuturor valorilor". Am început în credința că România este sentinela de la Răsărit a civilizației europene. Și astăzi sfîrșesc în mijlocul unei mulțimi de români terorizați, cărora li se impune credința că patria lor este sentinela dinspre Apus a civilizației moscovite. [...] Ce bătrînețe amărîtă mi-a hărăzit Dumnezeu!". Douăzeci și doi de academicieni se vor regăsi în iulie 1950 în temnițele de la Sighet: "academician Dimitrie Caracostea, acad. Ioan Lupaș, acad. Silviu Dragomir, acad. Constantin Giurescu, acad. George Fotino, acad. Constantin Brătianu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-o drept „naivă” deoarece era evident, pentru Întreg Estul Europei, cotropit odată de Rușii sovietici și de ideologia lor, dar chiar și pentru Rușii Înșiși, că acest lucru nu mai era posibil; azi, la cincisprezece ani de la căderea fostului imperiu moscovit, acest fapt este evident, dar cu zece-cincisprezece ani Înainte, nu puțini erau dispuși să se Îndoiască de acest lucru. Mulți, cu adevărat naivi, dar și unii care-și făceau din această „frică organică” un instrument al ajungerii la putere. De
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din afară, Îl ucide! Iliescu iese victorios din „subteranele puterii”, obosit, aproape uzat de jocul cinic pe care și-l permisese dictatorul cu el, ba urcându-l, ba coborîndu-l În rang, dar apoi, În zorii deceniului zece, odată cu surparea „Bisericii moscovite”, ce păruse până de curând atotputernică, și cu surparea, În fapt, a ideilor și ideologiei În care crezuse toată viața - el Învinge: este ales În cea mai Înaltă și prestigioasă funcție În stat, cu condiția, Însă, să-și abjure ideile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și variante extrem de diferite: din anii cincizeci, când „cedarea” se făcea mereu doar dintr-o „singură parte”, cea a autorului, urmând ca de pe la Începutul anilor șaizeci, când conducerea politică Începea să se distanțeze mai mult sau mai puțin de centralismul moscovit, lumea artelor să simtă o anume relaxare a cenzurii și a criteriilor „ideologice”. De fapt, În decursul acestor lungi decenii În care ne-am războit, noi artiștii, sau am colaborat cu omul puterii, rolul „prostului” era preluat când de una
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
este că, de pe o zi pe alta, Întreaga Europă a pierdut unul din „principiile” cele mai bătătorite ale „Înnoirii”: lupta de clasă. Ca prin miracol, clasa muncitoare sau detașamentele ei active, „revoluționare”, au pierdut acest ascendent major, odată cu surparea imperiului moscovit. Aceste „principii de stânga” s-au refugiat În mișcarea sindicală, mai ales a sindicatelor foste aliate ale partidelor comuniste. Toată lumea este de acord că „sistemul capitalist”, oricât de „flexibil” sau de capabil de „Înnoire” ar fi, este vetust. Mai știi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
corect” și distant, Încercând să-și ascundă „rănile” și „confuziile” provocate de marile seisme nu numai politice ale ultimelor decenii, dar și economice sau financiare; Franța, care s-a temut de unirea celor „două Germanii”; Franța, care după căderea imperiului moscovit nu a venit „să ne viziteze” și să-și protejeze unica insulă de francofonie și de reflexe culturale galice Într-un ocean de limbi slave, ea, care face atâtea pentru fostele ei colonii africane. Franța, marea Franță după care, noi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
era „invers“, Ana Pauker fiind evreică, și Vasile Luca, ungur. De fapt, principiile invocate și acuzațiile formulate contau prea puțin. Se dădea o luptă pentru putere, atâta tot. Și, treptat, conducerea se româniza. Inițial, ponderea principală a avut-o gruparea moscovită, liderii care stătuseră ani de zile la Moscova, În preajma lui Stalin, și dintre care cei mai mulți nici nu erau români. Veneau Însă puternic din urmă cadrele din interior, care, prin forța lucrurilor, trebuiau să câștige. Din rândul lor provenea Gheorghe Gheorghiu-Dej
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În anii ’50, când limba rusă se studia intens, prea puțini au Învățat-o cu adevărat. Mulți doar „s-au prefăcut“: a fost un semn de neaderare, o formă pasivă de rezistență. Astăzi, În România — exceptându-i pe supraviețuitorii generației moscovite — mai nimeni nu știe o vorbă rusească. Cu atât mai puțin au ajuns românii să-i iubească pe ruși. Nu i-au iubit nici măcar comuniștii români. Comunismul a avut efectul paradoxal de a Îndepărta România de Occident, fără a o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ce mai veche este datată cu 1263. Se pare că memoria refulată aici, la Kaliningrad, păstrează straturi mult mai adânci decât epoca prusacă... Cealaltă revistă, Zapad Rossii („Vestul Rusiei”), are un aspect mai profesionist, seamănă cu Novîi Mir, bine-cunoscuta revistă moscovită. Găsesc aici texte ale colegilor noștri de tren din Rusia. Alexei Varlamov („Ivan Susanin”, cum l-am poreclit noi, românii, pentru barba de mojic și privirea abstrasă) e prezent cu o proză și cu un interviu, acesta din urmă intitulat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mare a muzeului e în plină desfășurare conferința „Cultura și civilizația europeană la începutul celui de-al treilea mileniu”. Cuvântări, ipoteze, prospectări ale unor activități viitoare. Treptat se fac auzite, fără nici o legătură cu tema conferinței, critici dure la adresa organizatorilor moscoviți. Nu s-a făcut nici o publicitate evenimentului, deși s-au alocat bani. Cine a selectat participanții din partea Rusiei la Trenul Literaturii? Deși e destul de amuzant, nu cred că-i interesează pe străini certurile rușilor. Noroc că se termină conferința și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să trăiesc și să-mi întrețin familia din ceea ce câștig ca scriitor. - Câte titluri ați publicat până acum? - În general nu prea multe, dacă mă compar cu productivitatea celor mai mari autori de acest gen de literatură din lume. Editura moscovită EKSMO a tipărit, de curând, o ediție a scrierilor mele în 35 de volume. La aceasta mai adăugați încă două-trei titluri. În total, cred că rezultă 38-39 de titluri, scrise într-o perioadă de 10 ani. Nu sunt prea multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
României democrate? Dictatura ceaușistă a fost altfel perversă, e drept, dar aproape nu au mai existat deținuți politici, frontierele erau semi-deschise etc. Evident, în toate țările comuniste „surori” a existat acest val de „înmuiere” a regimului, inclusiv în țara-mamă, Biserica moscovită! Să fi devenit Ceaușescu un „criminal” mai celebru decât Dej deoarece, prin politica sa externă, devenise el însuși celebru în lume și presa occidentală? De ce, mă întreb, a devenit el imaginea tipică până la caricatură a „tiranului”, în timp ce adevărații tirani sângeroși
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a Țărilor Românești și apoi a României, a unor mișcări de opoziție, de revoltă față de unele acțiuni discriminatorii și abuzive ale stăpânirii, indiferent care era aceea? Oare se explică faptul că în țările de la nordul României, aflate sub aceeași „cizmă moscovită”, au existat totuși, în acea blestemată jumătate de veac, mișcări de rezistență vie, de revoltă, precum în R.D. Germania și în Polonia în ’53, în Cehoslovacia în ’68 și apoi, încă o dată, magnific, în Polonia, prin înființarea unui șir de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
foarte radicale - nici nu era posibil și, încă o dată, nu numai „din cauza comunismului”, ci din cauza „comunismului românesc”, o spuneam, mai barbar, mai „primitiv”, mai „improvizat” și, la sfârșit, mai autocritic decât felul în care aplicau vecinii noștri de la nord comandamentele moscovite, altfel „tipul” lor de lideri, altele tradițiile lor „europene”, care au modelat nu de puține ori „doctrina”, pur și simplu! Și-apoi, „ambientul”, „mediul social și psihologic” în care ne trimiteam „semnalele” unei „noi arte” - care avea, ciudat, „doar” ambiția
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nouă. Industrializarea, mecanizarea și tehnicizarea agriculturii, asanarea terenurilor neproductive, selecționarea de plante și de vite, higiena poporului, punerea în valoare a bogățiilor din extremul nord etc. etc. * Muzeul Tretiacov, galeria Statului Vizităm cătră amiază muzeul orășenesc, întemeiat de doi cetățeni moscoviți, frați, încă de multă vreme. În fața clădirii, astăzi, se înalță un impozant monument al lui Stalin în granit roșu dintr-o singură bucată. Înăuntru pictura și într-o măsură mai mică și sculptura sunt reprezentate prin opere de samă unele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Într-o luptă, care se dă sub zidurile cetății, ducele este ucis, iar după moartea lui, regele Franței recuperează o parte din posesiunile burgunde. În Rusia, Ivan al III-lea face eforturi pentru a supune Novgorodul. Novgorodienii, în fața unei armate moscovite, trec în mare parte în tabăra țarului și, în ianuarie 1479, se încheie un tratat pe care novgorodienii nu-l vor respecta. Moscova trebuie să facă față celui mai temut dușman, Hoarda de pe Volga, condusă de hanul Ahmed. În 1474
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era faptul că „toți rutenii merg la voievod”. Regele Alexandru neputând interveni, deoarece se afla în conflict cu Ivan al III-lea, i-a scris domnului: „tu duci lupta împotriva mea, chiar atunci când m-a atacat dușmanul meu; marele principe moscovit îmi este dușman, dar este dușman și ție; pe fiica ta și pe nepotul tău i-a închis și a luat domnia de la nepot și a dat-o fiului.” Deoarece Ștefan cel Mare afirmase că el a luat Pocuția și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
perle și fragmente din ferecături de cărți. La unele cneaghine, marama cobora de sub coroană în cute oblice, aidoma celei din portretul Margaretei de Provence sau a altor regine ale Franței.” Sunt amintite în documente blănurile de samur, aduse de negustorii moscoviți, sau blănițele de jder, interzise la export. În urma războaielor din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, oamenii noștrii au avut prilejul să ia o pradă bogată în haine, armuri, harnașamente, încât în costumul moldovenesc se întâlneau piese de costum ungurești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înconjurat de cei care-l susțineau si împărtășeau aceleași idei. Limbajul discursurilor sale, denumit de liberali și țărăniști ”de lemn”, va fi în atenția posturilor de radio și televiziune și a jurnalelor , cu o anumită orientare politică. Produs al școlii moscovite, Ion Iliescu a fost etichetat de adversarii săi, ca un ”criptocomunist”, ”reprezentant al eșalonului al doilea al nomenclaturii” , ”profitor al momentului”. În momentul când a fost ales președinte al Frontului Salvării Naționale, a spus un neadevăr, deoarece nu s-au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
săi, îl consideră ”omul Providenței” , al ”stabilității României”, după un șir de convulsii sociale. Este un adevăr, față de ceilalți doi președinți, pe care i-a avut țara noastră până în momentul actual, Ion Iliescu este singurul politician de meserie! Studiile sale moscovite au fost un fel de paravan al pregătirii sale ca politruc și om al sovieticilor. Să nu uităm, Ion Iliescu a avut un cult pentru Marea Țară de la Răsărit, ca absolvent al Institutului Energetic de la Moscova, a publicat un articol
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
același răspuns ca și cel al predecesorilor săi: „nu cunosc problema, dar mă voi informa”. Puciul de la Moscova, din august 1991, a dus la dispariția U.R.S.S., dar n-a adus nimic nou în problemele zise „pendinte”, deși noua putere moscovită a adoptat o poziție corectă față de Pactul Hitler-Stalin din 23 august 1939, presupunându-se firești schimbări de substanță și în abordarea consecințelor acestui tratat și, în general, a judecății conducerii ruse asupra abuzurilor pe toate planurile ale regimului sovietic. Ceea ce
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu turcii; pentru a mântui Biserica creștină din Țările Române se băteau oștirile sale și se vărsa sângele supușilor săi; în sfârșit, tot pentru mântuirea credinței, cereau rușii ca moldovenii și muntenii să deschidă punga lor și să întrețină oștirile moscovite”. Este important de știut că în Testamentul său, Petru I nu face nici cea mai vagă aluzie la acest „rol mesianic” al Rusiei. Testamentul este cât se poate de pragmatic, cu ideile clar și precis exprimate. Urmașii lui Petru cel
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cotropirea tot mai insistentă a trupelor rusești, temându-se ca ei, cunoscând valoarea odoarelor noastre bisericești să nu și le însușească, mă întrebă dacă aș consimți să le salvez, începând cu lăcașurile din Moldova, cele mai expuse unei eventuale cotropiri moscovite. Primind misiunea, a doua zi chiar, Principele Carol, conducându-mă la Casa Școalelor, unde era sediul Comandamentului Cercetașilor, pe care-i conducea, îmi înmâmă „Ordinul permanent nr. 30 al Șefului Stat Majorului General (Sect. I Biroul Operații) semnat de generalul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
titlul: Adevărata înfățișare a taberei rusești încercuite cu dibăcie de regele suedezilor și care s-a predat, per acord, în ziua de 15 iulie marelui vizir. Relatarea cuprinde și un raport amănunțit, intitulat Traseul adevărat și reproducerea întocmai a taberei moscovite împresurată de turci și tătari împreună cu harturile ce au avut loc acolo și în urma cărora oastea moschicească, după o mare foamete a fost nevoită să părăsească spre o pace neprielnică: toate, cum s-au petrecut pe câte s-au putut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în Țara Moldovei avem de la Moreau de Brasey (1663-1723), ofițer francez în armata rusă, în volumul Mémoires politiques. Însemnările celebrului călător francez Aubry de la Motraye (1674-1743) sunt sumare, dar prețioase. În Relatare anonimă franceză a Campaniei de la Prut din tabăra moscovită sunt redate detalii privind lipsa de alimente și de muniții din armata rusă. Autorul prezintă, totodată, și unele sfaturi pe care le-ar fi dat Dimitrie Cantemir țarului în vederea aprovizionării armatei ruse. Stanislaw Poniatowski (1676-1762), în Raport către regele Stanislaw
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]