204,779 matches
-
văgăună,/ o poartă, o valvă secretă a beznei/ Ochiul orb. Prin nămolurile scrisului/ își tîrăște animalele diforme ale Nopții" (Iarba e un serviciu divin). Liber de obligațiile omenirii canonice, inspirat de demonia persiflării care-i modelează imaginarul, George Vulturescu unifică motivul Nordului cu motivul or-birii, într-o icoană tulbure a unei divinități ce se multiplică, oarbă și ea, purtînd în mînă cărți pe care "hidra Nordului" le distruge cu sete, ca o întrupare a absurdului atotputernic, așezat deasupra zeilor. E o
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
o valvă secretă a beznei/ Ochiul orb. Prin nămolurile scrisului/ își tîrăște animalele diforme ale Nopții" (Iarba e un serviciu divin). Liber de obligațiile omenirii canonice, inspirat de demonia persiflării care-i modelează imaginarul, George Vulturescu unifică motivul Nordului cu motivul or-birii, într-o icoană tulbure a unei divinități ce se multiplică, oarbă și ea, purtînd în mînă cărți pe care "hidra Nordului" le distruge cu sete, ca o întrupare a absurdului atotputernic, așezat deasupra zeilor. E o antidivinitate. În asemenea
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
nu numai nu pare preocupată de a fi necontradictorie în demersul său, dar pare, din contra, atît de fascinată de propriile revelații, încît forțează nota pînă la absurd. Identifică, de exemplu, în istoria religiilor, așa cum o gîndește savantul Eliade, trei motive, pe care le silește să explice întreg comportamentul omului Eliade, speriat cum ar fi de dezvăluirea trecutului său. Primul este motivul hierofaniei, prin care sensul se manifestă și se ascunde deopotrivă: universul laicizat al modernilor freamătă de mituri pe jumătate
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
revelații, încît forțează nota pînă la absurd. Identifică, de exemplu, în istoria religiilor, așa cum o gîndește savantul Eliade, trei motive, pe care le silește să explice întreg comportamentul omului Eliade, speriat cum ar fi de dezvăluirea trecutului său. Primul este motivul hierofaniei, prin care sensul se manifestă și se ascunde deopotrivă: universul laicizat al modernilor freamătă de mituri pe jumătate uitate a căror semnificație profundă ne rămîne ascunsă. Lavastine interpretează așa: Nimic uimitor în faptul de a regăsi, cît se poate
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
pe care (Eliade însuși) nu încetează a o aplica trecutului său: producînd o povestire publică în timp ce camuflezi esențialul" (paginile 420-421). Și ca și cum arbitrariul acestei interpretări n-ar fi suficient, Lavastine identifică în opera științifică a lui Eliade un al doilea motiv, al rătăcitorului Ulise. O psihanaliză de doi bani o împinge să scrie: "(Ulise) era bun navigator, dar soarta, altfel spus probele inițiatice pe care trebuia să le treacă - altfel spus, experiența legionară a lui Eliade - îl obligă să amîne indefinit
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
doi bani o împinge să scrie: "(Ulise) era bun navigator, dar soarta, altfel spus probele inițiatice pe care trebuia să le treacă - altfel spus, experiența legionară a lui Eliade - îl obligă să amîne indefinit întoarcerea acasă" (p. 422). În fine, motivul Minotaurului din operă: "Este tot un mit al uitării", remarcă Lavastine (p. 423). Oare Eliade n-a făcut altceva, în toți anii de după război, elaborîndu-și studiile, decît să viseze la uitarea tinereții lui fasciste? Lavartine e ferm convinsă de asta
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
și acum ce fac? Mă prefac că mă uit? Mă prefac că scriu? Nu merge. Amatorii de t.v. m-ar prinde imediat. Așa că m-am decis să vă mărturisesc de ce nu mă uit niciodată la t.v. Am două motive principale. Primul este acela că, despre orice domeniu ar fi vorba, televiziunea rămîne inferioară altor mijloace de comunicare. Ea se remarcă în toate, dar nu reușește în nici unul. Să vă dau cîteva exemple. Dacă iubești teatrul, n-are rost să
De ce nu mă uit la t.v. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15205_a_16530]
-
pot da și alte exemple. Dar cred că e destul. Mie unuia mi se pare evident că t.v. n-are cum concura pe fiecare dintre celelalte mijloace în parte, superioritatea ei fiind, eventual, cantitativă, dar nicidecum calitativă. Al doilea motiv este că t.v. se adresează prea multora în același timp. Eu sînt elitist și nu suport concesiile făcute gustului majoritar, modei ori standardelor la orice fel. Cînd mă hotărăsc să văd un film comic, vreau să fie bun. Comediile
De ce nu mă uit la t.v. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15205_a_16530]
-
fișe sociologice sau clinice care abundă în paginile literaturii de acest tip, nu reprezintă, în pofida aparențelor, un divorț de estetic, ci doar o variantă "eretică" a lui. Pe urmele "poeților damnați" și în legătură cu Nietzsche, naturalismul pune în paranteză morala, pe motivul unei "obiectivități" a reconstituirii minuțioase, glaciale, a existenței. Cuvîntul de ordine e așadar conștiința amorală ("gratuitatea" gidiană se află în vecinătate), care deschide, precum un sesam, tărîmurile oricît de diversificate ale artei moderne... Nietzsche definea Răul ca fiind "o rămășiță
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
și Maxențiu, Lenora și Doru Hallipa, Laura și Walter și apoi Coca-Aimée sînt bovarici plasați sub semnul unui eros denaturat. Înstrăinarea - unul din leitmotivele prozei romanești - nu succede, ci precede apariția celui de-al treilea, elementul destabilizator. Nu infidelitatea este motivul peremptoriu al clivajului, ci se pare că fiecare mariaj în parte își conține cauza rupturii. Spiritul ludic al scriitoarei, dublat de un neîngrădit cinism, creează marele spectacol al înfruntării elementelor cuplului, cînd surd, cînd fățiș, după ce inepuizabila sa fantezie a
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
o primă etapă, e dorința lor de a face imagini. Este cel mai mare pericol. * Să învățăm să găsim motivațiile care explică un comportament. Să le dezvăluim printr-o apropiere subterană de miezul actului. De exemplu, să încercăm să înțelegem motivele abandonării copilului din Cercul de cretă caucazian. Sau, în Tartuffe, să analizăm actele lui Tartuffe, strategiile Doamnei Pernelle... să găsim mereu ceea ce determină un act. Cum se elaborează și cum se construiește; versurile și dicția vin mai târziu... * Pornesc de la
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
un best-seller al anilor de tranziție, inclusiv pentru faptul că mica bijuterie a Feliciei Mihali dezvăluie, în premieră românească, incredibila, chinuita condiție a unui jurnalist cultural de la un cotidian de mare tiraj. Cel mai amărât dintre toți ziariștii Din aceste motive și din multe altele, foarte puțini scriitori serioși lucrează în presa de cotidian. În primul rând, e o muncă de sacrificiu: șeful de secție stă zilnic, de dimineață până la orele 17, după ultima ședință de sumar, iar în privința redactorilor, nimeni
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
redundanța. Un stil sobru, al estetizării ideilor și atitudinilor: "Observi diferența dintre el și omul care, oricît ar încerca să se ascundă, radiază, se umflă în pene întrucît expune o idee pe care o socotește originală sau îndrăzneață... Din același motiv, Nae Ionescu rămîne egal cu sine și nu e vehement, retoric, vaticinar, nu ridică niciodată tonul - iarăși o asemănare cu Caragiale. Și astfel fiind, nu frizează nici tirada patriotardă, cum i se întîmplă uneori lui Iorga, nici isonul de captatio
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
de dl Adrian Marino. Așadar putem vorbi de o situare a lui Nae Ionescu, nu numai verosimilă, ci și dezirabilă, în constelația numelor de referință ale culturii românești. Ceea ce nu acceptăm decît cu greutate, iar uneori... deloc. Și aceasta din motive precumpănitor extraculturale. Oricît interpretarea unui personaj complex, compozit, vădind mobilități și slăbiciuni precum Nae Ionescu, nu pooate fi scutită de o normală basculare, id est de felurite obiecții pe care nu le respingem cu ușurătate, să admitem că asupra lui
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
care întemeiază valorile vitale și morale ale relației dintre medic și pacient. Dacă acest om sărac programatic n-ar fi fost unul dintre blajinii care există și de fapt nu există din această sărbătoare pascală secretă, cu siguranță că principalul motiv pentru care am scris acest microscop ar fi dispărut. Restul nu mai e treaba mea.
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
cetățenie, domiciliu, declarații, activitate etc.) apartenența la o națiune și trebuie să fie prețuită ca atare. în particular, cu toții trebuie să fim preocupați de utilizarea corectă a regulilor de orice fel ale limbii române. Acesta este, de altfel, unul dintre motivele principale pentru care copiii merg la școală! Firește, la eforturile dascălilor trebuie să se adauge cele ale familiei, ale instituțiilor de cultură, ale presei, ale întregii societăți. însă existența unei legi care să pedepsească un dezacord gramatical sau așezarea greșită
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
mai puțin vizibilă a curenților de adîncime, în forfota cosmopolită și nebugetară a unei ordini culturale pe cale de a se legitima." Mai întîi, nu este nimic trist în faptul că toate instituțiile enumerate nu au sprijinit antologia. Este exclusiv un motiv de bucurie. Al doilea punct esențial ar fi spiritul "alternativ": o situare adecvată în spațiul literar de astăzi. Manifestul pe care Dan Lungu îl citează în prefață poartă o mîndrețe de titlu: De ce un monguz vorbitor să fie mai prejos
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
bariere/ dalila iubito/ cu nume de operă/ marș triumfal al senzorilor al poemului eliberator/ dragostea mea lasă urme/ grafitti pe genunchi/ dragostea mea lasă semne/ firele din lăuntru te cuprind." Interesante sunt cărțile lui Dan Mircea Cipariu și din alte motive: grafica, dispunerea "cu șmecherie" a versurilor, "hologramele" și abstracția ilustrațiilor lui Mihai Zgondoiu se amestecă într-un soi de gest avangardist cu destulă substanță și putere de influență posibilă: cyberpoezia, imaterializarea imaginilor, nu sub imperiul metaforei abstractizante, ci al neantului
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
din 1965 a romanului) ce crede despre cei nemulțumiți de strategiile sale: "Unii care au citit cartea sau, în cel mai bun caz, au scris despre ea, au găsit-o plictisitoare, absurdă sau demnă de dispreț; și nu văd nici un motiv să mă plîng, din moment ce și eu am păreri similare despre operele lor sau despre tipurile de scrieri pe care le preferă într-un mod atît de ostentativ." La urma-urmei, poate că, așa cum observă ironic și auto-ironic chiar autorul, singurul mare
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
Iulia Popovici Toate că există motive de înțeles pentru care cartea lui Robert Levy nu a fost pînă acum tradusă în românește; unul dintre acestea ar fi imaginea impresionant de constantă de-a lungul timpului pe care românii au avut-o și o au încă despre
Ana Pauker, nici sfîntă, nici diavol by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15262_a_16587]
-
creat. Ce s-a întîmplat, de fapt? Andreea Marin a fost surprinsă de un fotograf oportunist și perseverent în brațele prietenului ei, în dormitor, uitîndu-se la televizor. Nimic obscen, cum recunoaște cu un zîmbet cuceritor și cea în cauză, nici un motiv de cerc roșu. O banală scenă casnică. În fața presei, pe Prima, se comentează evenimentul. "Victima" o ține întruna că ea nu se consideră victimă, dl avocat Mușat își oferă serviciile fluturînd impresionant articole de lege și arătînd cum îl va
Andreea Marin în pijama și alte voluptăți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15282_a_16607]
-
ai să absentezi de la cea mai sacră datorie cetățenească, de natură să ne schimbe viața în bine și anume numaidecât? - Adică, de ce n-aș trage chiulul? - și-mi tăie calea. - Mă fantomă, îi zisei, parafrazând stilul fabulelor lui Breslașu, ce motive te împing la dezertare poți avea, eu nu știu, dar buletin de populație oricum n-ai. - Deci, zise acela, exhibând o dantură cu colți lipsă, ăsta ce-ar fi, și flutură un buletin de populație jerpelit de vremi, l-am
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
a zis / el ne așteaptă în fântână / clopotul avea vocea ei” (I. Tănase, poate chiar 29 sept. 2001). O poezie bună este aceea care te îndeamnă să revii, iar acest volum, care se lasă doar aparent descifrat acceptabil, oferă destule motive pentru relectură. Multe poeme „se lasă greu”, dacă nu le ești fidel și nu revii (cu atât mai mult dacă nu l-ai citit atent pe Naum și nu prea știi cum e cu suprarealismul). Efect și al faptului că
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
din România. După cum reiese din anumite sondaje el are și mari șanse de a concura cu succes la Președinție. Asta ne-ar mai trebui! Sînt unii care susțin despre CVT că ar fi un caz clinic și că din acest motiv n-ar trebui luat în serios. Alții îl consideră un fel de circar politic de care românii sînt pe cale să se vaccineze. Din cîte știu eu, nu, ba chiar dimpotrivă. Mai ales că la cît circ se face în politica
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]
-
Friel în care juca, în engleză, Ion Caramitru, descopăr întîi o expoziție ce corespunde vizual spectacolului programat pentru seară. Expoziție consacrată Scrisorilor în școala olandeză. Pe pereți, discret luminate, tablouri, în special cu personaje feminine, care se concentrează toate în jurul motivului epistolar. Aici, prin efectul de acumulare, motivul, dincolo de geniul plastic al artiștilor, își revela puterea literară. Trecînd de la un tablou la altul, ochiul devine progresiv sensibil la varietatea posturilor, la diferența motivărilor. Totul se joacă în jurul scrisorii pe care unii
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]