1,969 matches
-
A PERSONALITĂȚII CONFLICT CÂMPUL SUBIECTIV (IDEALUL) Factorii exogeni au valoare de motive. Acestea declanșează mobiluri individuale, ambele realizând o acțiune de tip motivațional din partea persoanei. În această situație, persoana va adopta o atitudine care va conta în deliberarea stărilor sale motivaționale. Pe baza deliberării, ea va lua o decizie, care înseamnă trecerea la acțiunea deschisă, în spațiul social, ca o reacție față de factorii exogeni ai realității externe cu care persoana a venit în contact. Din punct de vedere dinamic, se pot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o decizie, care înseamnă trecerea la acțiunea deschisă, în spațiul social, ca o reacție față de factorii exogeni ai realității externe cu care persoana a venit în contact. Din punct de vedere dinamic, se pot identifica trei câmpuri ale personalității: câmpul motivațional (motive + mobiluri); câmpul atitudinal sau zona discernământului, a deliberării; câmpul volițional (decizie + acțiune). Sensul desfășurării dinamice a comportamentului uman este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a venit în contact. Din punct de vedere dinamic, se pot identifica trei câmpuri ale personalității: câmpul motivațional (motive + mobiluri); câmpul atitudinal sau zona discernământului, a deliberării; câmpul volițional (decizie + acțiune). Sensul desfășurării dinamice a comportamentului uman este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității. Relația dintre câmpurile motivațional și, respectiv, volițional este sancționată sau cenzurată în planul atitudinal al discernământului, printr-un proces
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a deliberării; câmpul volițional (decizie + acțiune). Sensul desfășurării dinamice a comportamentului uman este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității. Relația dintre câmpurile motivațional și, respectiv, volițional este sancționată sau cenzurată în planul atitudinal al discernământului, printr-un proces de deliberare. În situația în care procesul de deliberare este suficient de puternic, dispunând de o logică și o stare de conștiință clare, putem vorbi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
impulsul unor stări afective particulare (euforie, anxietate, depresie), al unor stări de conștiință alterată (obnubilare, confuzie, stări crepusculare) sau de altă natură (traumatisme, intoxicații, infecții), procesul de discernământ va suferi importante modificări, împiedicând persoana în aprecierea justă a stărilor sale motivaționale și obligând-o să ia decizii greșite, neconcordante cu motivele, absurde sau cu un grad crescut de periculozitate antisocială, atât pentru sine, cât și pentru societate. În funcție de gradul de modificare, discernământul poate fi atenuat sau complet pierdut. Deliberarea apare ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestor persoane. În sensul acesta, distingem: a) persoana inductoare, cu caracter dominant, care are rol de agresor și victimizant asupra persoanei induse; b) persoana indusă, cu caracter dominant, submisiv, care este victima agresorului; c) persoana de referință, care constituie „sursa motivațională” a conflictului dintre persoana inductoare și persoana indusă. Acțiunea în cadrul acestui „scenariu” se desfășoară în raport cu genul de relații interpersonale care se stabilesc între cei trei membri ai scenariului respectiv, după cum urmează: persoana de referință exercită o acțiune de „stimulare combativă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
identitate și formare a Eului personal; - o slabă frână morală datorată imaturizării Supra-Eului, cu slăbirea inhibițiilor și creșterea manifestă a potențialului agresiv-pulsional; - dificultăți de adaptare în societate sau în colectivități (școlară, profesională etc.); - tulburări de comportament de diferite forme; - tulburări motivaționale, de sensibilitate și gust, ale atitudinilor, nivelului de aspirații etc. Toate acestea nu trebuie considerate însă tulburări clinico-psihiatrice. Ele privesc în primul rând formarea personalității și în mod special formarea Eului și a caracterului. Factorii care contribuie la acest proces
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de muncă intelectuală constituie o altă direcție de modernizare cu valențe formative, dar care urmărește și pregătirea individului pentru autoînvățare și educație permanentă de-a lungul vieții (longlife learning). Stăpânirea unor astfel de tehnici în paralel cu asigurarea unui substrat motivațional potrivit conduc la aprofundarea și îmbogățirea cunoștințelor asimilate în școală prin efort individual. Aceste procedee contribuie la realizarea dezideratului fundamental al educației, acela de a-l învăța pe elev cum să învețe. Principalele direcții de acțiune în acest sens sunt
PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE- ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
capacități ale sale în funcție de progresul realizat și de dificultățile pe care le are de depășit, este foarte utilă formarea și exersarea la elevi a capacității de autoevaluare. Elevii au nevoie să se autocunoască. Acest fapt are multiple implicații în plan motivațional și atitudinal. Ca și profesorul care conduce activitatea, elevul aflat în situația de învățare are nevoie de anumite puncte de referință care să-i definească rolul, sarcina, natura și direcțiile activității sale, ajutându-l să conștentizeze progresele și achizițile făcute
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
capacități ale sale în funcție de progresul realizat și de dificultățile pe care le are de depășit, este foarte utilă formarea și exersarea la elevi a capacității de autoevaluare. Elevii au nevoie să se autocunoască. Acest fapt are multiple implicații în plan motivațional și atitudinal. Ca și profesorul care conduce activitatea, elevul aflat în situația de învățare are nevoie de anumite puncte de referință care să-i definească rolul, sarcina, natura și direcțiile activității sale, ajutându-l să conștentizeze progresele și achizițile făcute
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
elevilor sau ale instituțiilor de învățământ”.<footnote Cucoș, C-tin, Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 1996, p.105. footnote> Funcția prognostică asigură stabilirea zonelor performanțelor viitoare ale elevilor, prin teste de aptitudini, teste de capacități și de abilități specifice. e) Funcția motivațională Această funcție stimulează activitatea de învățare a elevului și se manifestă prin valorificarea pozitivă a feed-back-ului oferit de evaluare, în sensul autoevaluării. Sunt stimulate autocunoașterea, autoaprecierea și metacogniția în raport cu obiectivele formării profesionale. Aplicându-se principiul feed-back-ului, în funcție de rezultatele pregătirii elevului
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
considerate ele însele valori, mai importante decât cele comunicate și conduc la re conceptualizarea domeniului evaluării școlare. Evaluarea nu mai este una pur constatativă și de control, ci și una formativă și formatoare, de diagnosticare și predictivă, ameliorativă și stimulativă, motivațională și de orientare școlară și profesională. Evaluarea încetează să fie o anexă a procesului instructiv-educativ, ea avansând continuu la rangul de unul din factorii educativi de primă importanță cu capacitatea de influență a tuturor actorilor, sferelor și condițiilor instruirii și
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
mai lungă de instruire” (S.N.E.E.) FUNCTII INDEPLINITE "-" Evaluarea inițială: funcție diagnostică; funcție prognostică. "-" Evaluarea formativă: “funcție de constatare a rezultatelor și de sprijinire continuă a elevilor” (I.T.Radu); funcție de feed-back; funcție de corectare a greșelilor și ameliorare și reglare a procesului; funcție motivațională. "-" Evaluarea sumativă: funcție de constatare și verificare a rezultatelor; funcție de clasificare; funcția de comunicare a rezultatelor; funcție de certificare a nivelului de cunoștințe și abilități; funcție de selecție; funcție de orientare școlară și profesională. MODALITATI DE REALIZARE "-" Evaluarea inițială: harta conceptuală; investigația; chestionarul; testele
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
a crescut considerabil. Realizările evaluării finale au crescut datorită nu numai exercițiilor de antrenament cu efecte creatoare ci și a schimbării modului de abordare a procesului de învățământ, care s-a axat pe învățarea creativă cât și datorită orientării afectiv - motivaționale a școlarilor. Deosebit de semnificative au fost sensibilitatea față de întrebări și sarcini noi, atitudinea pozitivă, entuziastă a școlarilor față de activitățile care reclamau efort personal, concentrare și strădanii intense. Această atitudine au manifestat-o și elevii slabi la învățătură care au obținut
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
necesităților resimțite de către acesta. Utilizarea acestui reper este esențială în cunoașterea elevilor, pentru adaptarea activităților didactice la structura psihologică supusă influențării. Studiul disciplinelor socio - umane are menirea de-a îmbunătăți calitatea umană, de-a forma și dezvolta competențe cognitive, afective, motivaționale, volitive etc. cu mijloace specifice, date de calitatea informației și de caracteristicile activităților de învățare impuse de aceasta. Competențele specifice vizate a fi formate prin studiul disciplinelor socio umane sînt asociate cu conținuturile corespunzătoare ale temelor supuse studiului, prevăzute în
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
inexistența unui repertoriu comun între profesor și elev/student care duce deseori la perturbarea comunicării. Supraâncarcarea informațională care pune elevul în fața unei abundențe extreme de informație poate duce la dezvoltarea unui refuz față activitatea respectivă, la confuzii, epuizare fizică și motivațională. Blocarea comunicării prin relații reci, birocratice și alte manifestări psihocomportamentale din partea unor cadre didactice face să scadă randamentul comunicării și implicit cel școlar. Funcționând normal, pe principiul feed-back-ului procesul de comunicare facilitează realizarea sarcinii, asigură coeziunea grupului, valorizează pe fiecare
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
conducerea unei asemenea instituții. nu este numai o activitate ce pune în relație cadrul didactic și elevul pentru realizarea unor obiective comune, este și un proces psihosocial de influențare prin limbaje specifice a atitudinilor, comportamentelor, convingerilor, a comportamentelor, a componentelor motivațional afective și volitive. De aceea, a comunica eficient și expresiv cu ceilalți și cu sine presupune: Să informezi inteligibil și să facilitezi înțelegerea mesajului transmis; Să dezvolți gândirea, afectivitatea, motivația, voința și personalitatea elevilor și studenților; Să sesizezi și să
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
elevilor, cu posibilități de cooperare și de comunicare eficientă. Folosirea sistematică a metodelor moderne, presupune desfășurarea unor relații de comunicare eficientă și constructivă în cadrul cărora, toți cei care i-au parte la discuții, să obțină beneficii în planurile cognitiv, afectiv - motivațional, atitudinal, social și practic aplicativ. Folosirea metodelor moderne de predare - învățare - evaluare nu înseamnă a renunța la metodele tradiționale ci a le actualiza pe acestea cu mijloace moderne. Astăzi se recunoaște din ce în ce mai mult că școala trebuie să se schimbe radical
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
teste de capacitate teste de abilități Funcția de selecție - realizează clarificarea copiilor într-o stare de concurs sau de examen. În urma acesteia se ierarhizează preșcolarii și grupele de preșcolari în cadrul grupelor. se realizează prin teste standardizate de tip normativ. Funcția motivațională - stimulează autocunoașterea, autoaprecierea, autoevaluarea în raport cu obiectivele formării educaționale. Aceasta conștientizează, motivează și stimulează interesul pentru pregătire, pentru perfecționare și pentru obținerea unor performanțe cât mai înalte. se realizează - sub formă de feed-back oral sub formă de raport scris - de unde rezultă
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
planificarea activităților care îi vor ajuta pe elevi să cunoască mai multe despre subiectul propus; “*” prezentarea subiectului; “*” ascultarea și învățarea în colaborare: învățător - elev; “*”găsirea unei modalități de încheiere a studiului pentru a se putea evalua rezultatele. Studiul tematic “*” Argument motivațional <citation author=”Ruth Charney”>La originea întocmirii programei se află copilul. Cunoștințele copiilor determină programa școlară, iar aceste cunoștințe trebuie în primul rând căutate în manifestările concrete ale copilului.” Un scop important al programului Step by Step pentru învățământul primar
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
actul homicidar, surprinde momentul impactului dintre personalitatea orientată antisocial (egoistă, egocentrică, indiferență afectivă, labilă) și situația concretă de viață, care crează premisele trecerii la act. În procesul psihologic de deliberare și opțiune, pentru o anume variantă de comportament, intervin criterii motivaționale (mobil și scop), valorice (semnificația juridică a faptei), morale, afective, materiale. Confruntarea argumentelor, În favoarea sau Împotriva unei anumite decizii, devine acută și are aspect coflictual. Opțiunea, În favoarea săvârșirii faptei infracționale, are semnificația unei eliberări psihice și a unui eșec social
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
materiale. Modificarea afectivității spre polul depresiv prin: accentuarea laturii introversive (bătrânul este mai închis în sine); scăderea rezonanței afective (supărarea și veselia se sting mai repede); scăderea toleranței la frustrare (mai supărăcios și nerăbdător); scăderea forței de mobilizare emoțională și motivațională; scăderea cenzurii în ceea ce privește controlul emoțional, labilitate emoțională (mai schimbător în emoții, stări dispoziționale, mai capricios), se răsfrâng și asupra nepoților care sunt plini de vivacitate, îi caracterizează activismul continuu. Stilurile parentale aplicate sunt importante. Bunicii sunt înclinați către extreme: ori
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
conflictelor interumane. Un conflict secondează psihologia omului normal, el este un act frecvent, dar omul normal Îl rezolvă Într-o manieră etică. Conflictul intraindividual apare ori de câte ori În câmpul conștiinței intervin două grupe de forțe contrarii, de exigențe contrarii, de formulări motivaționale diferite, de dispute intrasubiective, de relații duble diferite, Într-o situație unipersonală care se exprimă printr-o stare psihologică tensională a individului cu el Însuși”. În mod obișnuit, aceste stări conflictuale nu afectează personalitatea, sunt reziliate de motivațiile puternice specific
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
În mod obișnuit, aceste stări conflictuale nu afectează personalitatea, sunt reziliate de motivațiile puternice specific umane, față de frustrarea care doar În situații particulare se exprimă Într-un comportament aberant ce afectează relațiile interpersoanle. Frustrarea exprimă un prejudiciu adus unor tensiuni motivaționale, un obstacol În calea unei conduite variat motivate. Dacă conflictele sunt necesare dezvoltării și rezolvarea lor depinde de personalitatea omului, de nivelul de conștientizare a motivațiilor, de experiența de viață sau de situațiile de mediu, frustrarea poate lua forme patologice
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
de securitate, determină devierea În anxietate, Înstrăinare sau sentimente de nesiguranță proprie și instituie comportamente negative, fixate regresiv sau agresiv. Capacitatea de “percepere a semenului”, empatia specific umană, este influențată de personalitatea omului Înțeleasă ideo-afectiv și se exprimă prin conduita motivațională care tinde totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce spre satisfacerea unei trebuințe vitale, apare frustrația. Se descriu astfel două tipuri de frustrație: A. Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]