901 matches
-
nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României COJOCARU, RODICA Managementul problemelor de disciplină la școlarii mici / Rodica Cojocaru. Iași : PIM, 2011 ISBN 978-606-13-0416-5 371.5 MOTO: ” Am ajuns la o concluzie care mă sperie. Sunt un element hotărâtor în clasă. Felul în care mă port creează climatul clasei. Dispoziția mea zilnică influențează întreaga atmosferă. Ca profesor, posed o putere uriașă de a face elevilor mei viața
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
3.4.) Considerandum est etiam, quod licet hoc principium commune immutetur a sensu proprio, quia ad sensum communem perveniunt immutationes omnium sensuum propriorum, sicut ad communem terminum; non tamen sensus proprius est nobilior quam sensus communis, licet movens sit nobilius moto, et agens pațiențe; sicut nec sensibile exterius est nobilius quam sensus proprius, licet moveat ipsum. Est enim secundum quid nobilius, scilicet inquantum est actu album vel dulce, ad quod est sensus proprius în potentia. Șed sensus proprius simpliciter est nobilior
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
teatru, Ana lui Manole și Ulise a rămas la Troia, editate în 1995. Postum vor fi publicate Taina cenușii de stele (2000), volum ce propune „o proză simbolică, mitică”, Privind înapoi cu mirare (2001) - o carte de memorii având ca moto versul eminescian „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”, precum și poezii. SCRIERI: Corturile neliniștei, București, 1968; Cântece și descântece de piatră, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1972; Transparența subpământului, București, 1972; Târziul clipei, București, 1973; Țara curcubeului de piatră, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
m'accompagna / s'allontana nell'aria, / onda di suoni e amore, (...). E la tua veste è bianca: Profonda la stradă / șu cui scendeva îl vento / certe notti di marzo, / e ci svegliava ignoti / come la prima volta. Ariete: Nel pigro moto dei cieli / la stagione și mostră: al vento nuova, / al mandorlo che schiară / piani d'ombra aerei / nuvoli d'erbe e biade: (...). Terra: Notte, serene ombre, / culla d'aria, / mi giunge îl vento se în te mi spazio, / con esso
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
che și prepară în Firenze, Francesco Bourlié, Romă, MDCCCXVIII. 39 Cfr. mărturia lui Angelo Camillo de Meis în În memoria di Francesco de Sanctis îngrijita de Emma Mandalari, Tipografia R. Rinaldi e G. Sellitto, Napoli, 1884, pp. 117-118. Giuseppe Mazzini, Moto letterario în Italia (1837) în Opere, vol. IV, Mondadori, Milano, 1862, pp. 312-313. 40 Francesco de Sanctis, Leopardi, îngrijit de Carlo Muscetta și Antonia Pernă, Einaudi, Torino, 1983; Francesco de Sanctis, La prima canzone di Giacomo Leopardi, nuovi saggi critici
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
antiteza, elipsa, oximoronul, enjambamentul sunt menite să evidențieze fiecare vocabula, să o separe de curgerea strofei și să o ridice din continuum-ul frazei. Ți șo. În te tutta smarrita / alza bellezza i seni, / s'incava ai lombi în soave moto / s'allarga per îl pube timoroso, / e ridiscende în armonia di forme / ai piedi belli con dieci conchiglie (Parolă). 260 Sabrina Machetti, Uscire dal vago, analisi linguistica della vaghezza nel linguaggio, prefață de Tullio de Mauro, Laterza, Bari, 2006. 261
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Zibaldone, 2182-3, noiembrie 1821. 301 Non muggito di buoi per li prati, né strepito di fiere per le foreste, né canto di uccelli per l'aria, né sussurro d'api e di farfalle scorresse per la campagna; non voce, non moto alcuno, se non delle acque, del vento e delle tempeste, sorgesse în alcuna bandă. (...) del mondo intero, e delle infinite vicende e calamitŕ delle cose create non rimarrà pure un vestigio; mă un silenzio nudo, e una quiete altissima, "Canto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
326 Odore buono del cielo / sull'erbe, / pioggia di prima seră // Nuda voce, t'ascolto: / e ne ha primizie dolci di suono / e di rifugio îl cuore arato; / e mi sollevi muto adolescente / d'altra vită sorpreso e d'ogni moto (Preghiera alla pioggia). 327 Salgo vertici aerei precipizi, / assorto al vento dei pini, / e la brigata che lieve m'accompagna / s'allontana nell'aria, / onda di suoni e amore; (...) Aspro è l'esilio, (...) tacito passo nel buio / dove mi hai
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în ciel și volve, / la sua tranquilla imago îl Sol dipinge, / ed erba o foglia non și crolla al vento, e non / onda incresparsi, e non cicala / strider, né batter penna augello în ramo, / né farfalla ronzar, né voce o moto / da presso ne dă lunge odi né vedi. / Tien quelle rive altissima quiete; ond'io quasi me stesso e îl mondo obblio / sedendo immoto; e già mi par che sciolte / giaccian le membră mie, né spirto o senso / più le
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în martor al unei drame soldate cu o sinucidere, fapt ce dă o altă turnură întâmplărilor. Verva, dialogurile antrenante sunt înlocuite treptat printr-o atmosferă apăsătoare, sumbră, astfel încât impresia ultimă este că romanul a fost gândit ca o ilustrare a motoului ales de autor: „Și iată, deci, distanța dintre râs și plâns.” Ca reporter și comentator sportiv, I. a semnat câteva cărți unde uneori a apelat și la „serviciile” prozatorului: Cu microfonul în buzunar (1969), Lumea într-o picătură (1971), Altfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
exclusiv marină sau dunăreană, mărturisesc pasiunea pentru meseria sa, cea de navigator. Orientul și marea sunt cele două filtre esențiale prin care este văzută lumea: Dobrogea este o „Persie mică”, nalbele sunt flori orientale, versurile din Barcagiul Barbălată poartă drept moto un gazel, marea are „ochi de pisică siameză”. Acuarelele dunărene sunt proiecții care și ele au inflexiuni orientale: „Dintr-un fildeș lucrat foarte proaspăt/ stârcul alb ia o gâză în cioc;/ ce subțire-i al smârcului oaspăt/despletindu-și penajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
crede că autorul ei „vizează o poezie în Lucrare, ferment de mișcări cosmice, o poezie nemăsluită, cu versuri rezistente în timp”. Matematician cu ambiții poetice, S. face trimiteri frecvente spre domeniul predilect: „O, matematică, tu, expresia esteticului din natură” este „motoul final” al versurilor din Lingvistică matematică, dedicat lui Solomon Marcus. Poezia Știință și artă (publicată în 1984 în revista „Convergențe românești” din Londra) lasă mai mult loc expresiei poetice: „Ne compunem numai din cap! creierul a crescut în neștire / pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
în literele albe.” Modic expresive, textele se sprijină pe confesiunea indirectă, suavă, evanescentă. Aceleași elemente, modulate cu minime variații în scenete lirice, se vor întâlni în Proiect de mitologie (1981) și Cortina (1983), pentru ca Eglogă (1984) să înregistreze (sub un moto extras din lirica lui Lucian Blaga), în mii de versuri, povestea unei femei singure, trăind la țară, cu sonorități și cadre ce leagă - fără o conștiință explicitată în text a faptului - lumea lui G. Coșbuc din Mama cu cea a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
e deloc parodică. Împărțit în două povești care curg paralel, una sâmbătă, duminică, luni, cu capitole numerotate, 1, 2, 3,..., și cealaltă narațiune, titulară, cu capitolele numerotate în sens invers, 33, 32..., către un capitol final 0, romanul stă sub motoul bacovian „Sunt trei morți în oraș, iubito”. Devenind pe parcurs o incursiune psihologică în lumea doctorilor fără morală și a profesorilor arbitrari, intriga evoluează pe două direcții: viața cotidiană și evaziunea. Romanul dezvoltă mai multe elemente obsesive: teama de bătrânețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
mai găsit, din păcate, niciun dosar al Curții cu juri de la Negrești pentru a putea afla de soarta celor ce au participat la revoltă. CAPITOLUL II Eroi uitați. Cimitire militare din anii 1916-1918, aflate pe teritoriul istoric al județului Vaslui Moto: „În ianuarie ’917, locomotivele trenurilor șuierau în gara Bârzești, clopotele de la biserica noastră din Călugăreni băteau în dungă și coloane lungi de soldați veneau în barăcile de scânduri de pe Dealul Mezatului..(...)...au adus cu ei și tifosul exantematic...”. (Fragmente din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de către numeroșii noștri inamici, au fost recrutate și contingentele anilor 1918, 1919, 1920 dar și bărbații valizi de până în 47 de ani, pentru a nu cădea în mâinile acestora. 1. Satele și orașele cu cimitire militare din primul război mondial Moto: „Presărați pe-a lor morminte/ Ale laurilor flori/ Spre a fi mai dulce somnul / Fericiților eroi (...)”. (Prima strofă din Imnul Eroilor) a. Bârzești În anul 1917 satul Bârzești era reședința comunei cu același nume din care mai făceau parte și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
purificarea spirituală și salvarea sufletului „căzut” în adâncurile tenebroase ale unei lumi corupte și lipsite de orizont, creație a „demiurgului rău”. Poetul se vede pe sine ca pelerin, însă drumul lui nu este nicidecum o călătorie în imanență, ci, în conformitate cu motoul axiomatic după care „dreapta este un cerc de rază infinită”, are drept sistem referențial geometria absolută a transcendenței: „Sunt pelerin pe drumul dublu arcuit, / La două capete ridicat pe ancorele lui...” (Ger valah). Coborât fără voie prin „poarta de miazănoapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
Nae Lebădaru), exhibiționismul lui Beno, tulbureala visătoare și agresivă a croatului Radovan Belen ș.a.m.d. - totul sfârșind cvasioniric, în flăcări pe ninsori purificatoare: incendierea purgatoriului cu vibrații de infern. Prozele reunite în volumul Încă un minut cu Monica Vitti (motoul e din Julio Cortázar) se întemeiază pe imaginarul filmic al autoarei, împănat cu câte o referință livrescă neașteptată, cu zone oscilând între „les contes cruels” ale lui Villiers, ironia sumbră și misterul „jucat” din unele proze ale lui E. A. Poe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
UNIREA, revistă apărută la Bălți între 15 august 1929 și 15 iunie 1931, ca „Foaie lunară a Căminului Cultural Central «N. Iorga»”; la numărul 5-6/1931 subtitlul devine „Foaie națională culturală”. Publicație de filiație sămănătoristă (pusă sub motoul iorghist „Aruncă sămânța; dacă ea nu va încolți, va deveni gunoi pentru sămânța viitoare”), U., în același timp organ al Asociației Învățătorilor din județul Bălți, își formulează programul în Cuvânt înainte: „Această foaie este glasul chemării la Unire. [...] Este foaie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
ai volumului: Ion M. ANGHEL Lucian PETRESCU Valeriu TUDOR Textul fiecărei prezentări din acest volum a fost întocmit de către persoana în cauză SITE INTERNET: www.asociatiadiplomatilordinromania.ro. DIPLOMAȚI AI ROMÂNIEI Ediția a IIa revăzută și adăugită EDITURA JUNIMEA IAȘI 2007 Moto: Urbi et Orbi: "Redde Caesari quae sunt Caesaris" PRIMA VERBA Intitulat "Diplomați ai României ", volumul de față se află la cea de-a două ediție, fiind folosit în cea mai mare parte, ceea ce există în prima sa ediție, cu excepția unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vizuale. Anumite texte poartă titlul neutru Secvențe. Uneori ochiul camerei de luat vederi urmărește câte un personaj în trecerea lui prin cadru, părăsindu-l în momentul în care îl „pierde din vedere”. Romanul Însemnare despre anii din urmă, cu un moto din Cervantes, „Întoarce-te, Măria Ta, señor Don Quijote, că mă jur pe toți dumnezeii că nu-s decât mânzări și berbeci cei cu care vrei să te măsori”, se așază cu adevărat sub semnul donquijotismului, cu precizarea că aici închipuirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
nu spre Ungheni, urbea dlui Crudu? D in nou, răsfoiesc culegeri de documente. În 1931, scriitorii ieșeni au organizat conferința "Despre prietenie", cu participarea lui Topârceanu, Sadoveanu, Demostene Botez, I.I. Mironescu, Panait Istrati, Otilia Cazimir, Gr.T. Popa, George Lesnea ș.m.a. Moto-ul conferinței l-a constituit un citat din Dimitrie Anghel: "Iașul e o vastă familie, în care toți se cunosc, se ajută și se tolerează". Închipuiți-vă, astăzi, o astfel de întrunire pe tema amiciției dintre scriitori! Așezați pe cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ce străbătea bezna satului de altădată? Din buna-creștere a copiilor, din moralitatea ce călăuzea viața comunităților rurale, din înțelepciunea experienței de viață pe care vârstnicii o împărtășeau copiilor și tinerilor, din credința adânc sădită în sufletele trăitorilor de atunci... Munca Moto: ,,Sfânta muncă e aceea, Ce răsplată-n ea-și găsește”... În îndelungata și zbuciumata dăinuire a poporului român, munca trudnică a fost aceea care i-a asigurat supraviețuirea și statornicia pe aceste meleaguri bântuite de furtunile învârtejite ale istoriei. Truditorii
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
carențe majore în educația moral-civică a elevilor, creșterea continuă a analfabetismului prin neșcolarizare și prin abandon școlar, înlăturarea muncii din arsenalul mijloacelor educative etc. Și dacă relele din învățământul românesc vor continua să se înmulțească, unde se va ajunge? Învățarea Moto: Școala cea mai bună este aceea în care înveți, înainte de toate, a învăța. Apreciată de către filozoful grec Epictet drept aur care are preț oriunde, iar de către dramaturgul indian Bharabhuti o perlă, o avere mare, pe care rudele n-o pot
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
informației / au detronat cartea, / au diminuat dramatic interesul pentru lectură / și au condamnat librăriile / la sufocare / ... În încheiere am formulat / un alt elogiu / de data aceasta / direcționat spre cititori. / Iatăl: Carte înțeleaptă, / cinste celui ce te va citi! Educator adevărat Moto: Poți fi educator adevărat, Dacă tu însuți ești bine educat; Pentru că nu poți altora să dai Ceea ce nici tu nu ai. Opțiunea pentru profesiunea didactică este, din păcate, adeseori conjuncturală. Mulți absolvenți de liceu devin studenți la facultăți cu profil
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]