908 matches
-
Chiar Ficino folosește termenul latin rete („plasă, rețea”) pentru a defini relațiile magico-erotice. Este un cuvânt care desemnează mai ales plasa propriu- zisă, a vânătorului sau a pescarului, dar și „mreaja [vraja] dragostei”. Retibus amoris exire („a se elibera din mreaja dragostei”), spunea Propertius în secolul I î.e.n. „La drept vor- bind - comentează Culianu -, îndrăgostitul și magicianul fac amândoi același lucru : își aruncă «plasele» ca să pună mâna pe anumite obiecte [și ființe - n. A.O.], ca să le atragă și să le aducă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mă omoare. ― Stin, gîndește-te bine, șopti Maria cu lacrimi în ochi. ― Nu prea pot acum, se învîrte totul cu mine. ― E vinul. Nu erai obișnuit. ― Da, dar să știi că-i înțeleg pe aceia care nu mai pot scăpa din mrejele lui. Îmi place. Tânărul își scăpă capul într-o parte și începu imediat să sforăie sonor. Maria îl veghe preț de câteva minute, până când antidotul alcoolului pe care se grăbise să-l ia după ce adormise Stin își făcu pe deplin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fi, de asemenea, descrisă ca o succesiune de pasaje în care prezentarea se focalizează alternativ asupra eului narator și asupra eului care trăiește. În romanele la persoana întîi precum Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară sau Prins în mreje al lui Iris Murdoch, eul narator și eul care trăiește sînt greu de distins, din moment ce accentul prezentării cade aici aproape în întregime asupra eului dintr-un Aici și Acum al experienței. Romanul-jurnal Greața al lui Sartre anticipează un aspect al
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
H., 184 Misch, G., 315 Moffett, J., și K.R. McElheny, 295 Morrison, Kristin, 33 Morrissette, Bruce, 341 Müller, W., 205 Mukařovský, Jan, 31 Murdoch, Iris, The Black Prince, 311, 334 The Italian Girl, 148, 244 Under the Net (Prins în mreje), 328 Musil, Robert, Der Mann ohne Eigenschaften (Omul fără însușiri), 36-37 Nashe, Thomas, The Unfortunate Taveller, 314 Neubert, Albrecht, 283, 287, 320 O'Brien, Flann, At Swim-Two-Birds (La doi lebădoi), 66 Okopenko, Andreas, 112 Ornstein, Robert, 187 Orwell, George, Collected Essays
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de regrete și de rușine. * „Despartă-te de noroc, cînd ai cîștigat.” (B. Gracian) „Norocul” este perfid: nu-ți spune că „obosește” și el, de la o vreme, lăsîndu-te să crezi că vei beneficia de el la infinit. Astfel, prins În mrejele lui te va trăda cînd te aștepți mai puțin și te va arunca În prăpastia celor mai crunte dezamăgiri. * „Oamenuii nu sînt Înșelați Întotdeauna pentru că sînt proști, ci adesea, numai pentru că sînt buni.” (B. Gracian) Într-adevăr, omul bun este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a-l face fericit pe celălalt. * „În dragoste, victoria bărbatului este fuga.” (Napoleon Bonaparte) Este fuga, probabil pentru faptul că orgoliul bărbătesc are doar În rare cazuri puterea de a recunoaște că „dragostea” prezentă l-ar putea cuprinde total În mrejele ei... * „Dragostea născută din dorință este o speranță, iar dragostea care urmează după satisfacerea dorinței este o realitate.” (H. de Balzac) Și În dragoste, ca Întreaga noastră viață sufletească, deziluziile sînt Într-un raport direct cu gradul de Încredere investit
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o mare virtute.” (Emil Cioran) Pentru că „viciul”este mai contagios, decît „virtutea”. Este mai contagios, deoarece succesul adus de „păcat” este imediat, pe cînd cel adus de virtute este Îndepărtat. De aceea, „păcatul” te Îmbată, te copleșește, te prinde În mrejele lui. În schimb, pentru a obține succesul virtuții trebuie să te supui insomniilor conștiinței, trebuie să te Înarmezi cu răbdarea „Înfrânării”. Cu toate acestea, deși succesul adus de păcat este atrăgător, el este În realitate Înșelător, deoarece singură virtutea este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pe care și le face lui însuși, el dă dovadă de niște virtuți subline: putere de a îndura, obstinație, curaj, capacitate de a suporta singurătatea, stăpânire de sine, tot atâtea calități socratice... Tot așa, Ulise nu se lasă prins în mrejele iubirii, ale dorinței, ale sexului ori ale femeilor: el refuză avansurile nimfei Calypso, care-i promite eternitatea dacă acceptă să rămână cu ea pe insula Ogygia, apoi construiește în câteva zile o plută, pornește pe mare și își realizează proiectul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fabricată de Ieronim despre un Lucrețiu vrăjit printr-un filtru, ajuns nebun și punându-și capăt zilelor la o vârstă la care oamenii dispun din plin de mijloacele lor fizice și intelectuale. Nu pare obligatoriu să fi fost prins în mrejele unei pasiuni amoroase ca să-i poți face un portret fidel, este suficient să ai darul observației și să-i fi constatat ravagiile produse asupra unui prieten, a unui apropiat sau a unui vecin. Bineînțeles că Lucrețiu a putut trăi și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ajuți, de exemplu, pe cel care, dominat de contradicții și incertitudini interioare, se abandonează descurajării sau disperării. Μ Paradoxal, dar Îndrăgostitul este ultimul care ne poate spune ce este fericirea În iubire, deoarece el este Într-atât de prins În mrejele ei, Încât nu se poate distanța de ea, pentru a și-o putea explica. Μ Omul care nu crede În nimic o face nu numai dintr-un sentiment de blazare, ci și dintr-o anumită comoditate sufletească: căci a dori
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prin 1923... Mort? Nu, asasinat după toate regulile artei... Nu-i încă momentul să hotărăsc dacă eu sunt mortul sau eu asasinul.” Prins între „voința de a săvârși” și „voința de a fi”, alege exilul și se crede eliberat din mrejele frumosului. Dar, după patru ani de tăcere, se pregătește ieșirea din crisalidă a lui B. Fondane. Acestei metamorfoze i se datorează înțelegerea și îngăduința cu care poetul matur și francofon îl regăsește pe cel care scria, abia ieșit din copilărie
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
clasice din sfera moralei și a ascezei; în afară de cele două amintite deja, pot fi amintite iubirea (3), pomana (21), participarea la ospețe (9). Altele vorbesc despre comportamentul potrivit în anumite împrejurări de viață comunitară: relațiile cu presbiterii (5); căderea în mrejele Satanei și pierzania (6); comemorarea sfinților (8). Sau se referă la circumstanțe precise din viața lui Isus cum sunt Crăciunul (10), Botezul lui Isus (11), duminica (16), vinerea sfântă și patimile (17), Paștele (18), Urcarea la cer (19). Într-adevăr
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
clasice din sfera moralei și a ascezei; în afară de cele două amintite deja, pot fi menționate iubirea (3), pomana (21), participarea la ospețe (9). Altele vorbesc despre comportamentul potrivit în anumite împrejurări de viață comunitară: relațiile cu clerul (5); căderea în mrejele Satanei și pierzania (6); comemorarea sfinților (8); sau se referă la circumstanțe precise din viața lui Isus, cum sînt Nașterea (10), Botezul lui Isus (11), duminica (16), vinerea sfîntă și patimile (17), Paștile (18), înășțarea la cer (19). într-adevăr
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
se ridică problema originii divine a minunilor săvârșite de Isus, precum și a argumentelor filozofice și teologice ale existenței diavolului. În ochii lui Celsus, Isus nu este decât un vrăjitor, printre mulți alții din vremea sa, care după ce a prins în mrejele vrăjilor sale un anumit număr de gură‑cască (este chiar viziunea lui Celsus), trage un semnal de alarmă înșelător, cu scopul de a elimina concurența care amenința coeziunea „sectei” sale: „El îl învinuiește apoi pe Mântuitorul, spunând că toate minunile
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
spune: „Ce nenorocire și ce tristețe! Ce legământ mincinos am făcut? Ce dezamăgire uriașă! Cum a reușit mincinosul să ne amăgească? Cum de l‑am urmat noi? Cum ne‑am lăsat prinși în plasa lui? Cum de am căzut în mreaja lui cea murdară? Cum oare nu am înțeles Scripturile, deși le‑am auzit?”. Într‑adevăr, cei lipiți de lucrurile pieritoare și de patimile trecătoare se vor apropia cu mare ușurință de diavol și vor primi pecetea lui (Apoc. 6,16
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
dau câteva zile; cred în glasurile cocoșilor și altele asemenea vrăji fac...”. Vrăjitoarele legau și dezlegau, „făceau” de dragoste (româncele erau cele mai abilitate, se pare, în această direcție [cronicile săsești le amintesc]; când au vrut să-l atragă în mrejele lor pe principele Gabriel Bethlen, soția cancelarului Ioan Imreffi și văduva Ecaterina Dengelegi au apelat la vrăjitoare românce; ultima avea la reședința ei din Vințul de Jos o româncă pricepută în facerea farmecelor 429), stimulau recoltele sau le compromiteau, sporeau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
autentici, dar dispuși la compromis, textele au, în prima fază, o turnură proletcultistă vădită, pentru ca mai târziu, în a doua etapă, să tindă spre un militantism prosocialist și patriotard, iar în cea de-a treia să cadă cu totul în mrejele cultului personalității. E vorba de poeți din toate generațiile, de la cei afirmați înainte de ultimul război mondial sau imediat după (Miron Radu Paraschivescu, Mihai Beniuc, Virgil Teodorescu, Maria Banuș, Eugen Jebeleanu, Virgil Carianopol, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Cicerone Theodorescu, Dan Deșliu
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
de apariție) cu privire la rolul controlului în educație 183. Se pare că el a adoptat, în acest sens, o poziție negativistă care îi conferă o aură de dadaist întârziat - ceea ce poate însemna, așa cum suspectam mai sus, și o cădere jenantă în mrejele himerei nondirectiviste de la începutul secolului XX. După el, controlul ar fi, în exclusivitate, „inchiziția” curriculumului modern, „stafia care bântuie curriculumul” (ghost which haunts the curriculum): Controlul nu este numai stafia din orologiul curriculumului (the ghost in the clock of curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Polemismul, aici, și nu numai, poate fi socotit însă un gest nevrotic, atâta vreme cât și această scriere este impregnată de obsesia intimității trupești, a „spasmului divin”. Fată săracă, rămasă orfană, Dita încape pe mâna unor inși pofticioși, care o împing în mrejele desfrâului. Copila nu se opune, acceptând cu ușurință un trai de demimondenă, care de altfel îi va procura multe avantaje. Mica prostituată devine, prin protecția unor cinici domni, o vedetă a primei scene a țării. „Porcii” îi priesc, se vede
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
la răscruce de drumuri, Teodor Baconsky s-a pronunțat deschis, deși fără stridențe, asupra problemelor care ating omul fidel Evangheliei și loial cetății. Cunoscut ca un tenace calofil și versat arbitru al epitetelor, dl Baconsky se lasă prins adesea în mrejele formulei sintetice și adâncimile interogațiilor polare. Marcat de stilul literar francez - care sacrifică dinamica cinematografică a verbului pentru acrobația portretistică a adjectivului -, diplomatul român are virtuțile unui eseist de excepție. Uneori, această stilistică riscă să piardă puterea Cuvântului divin în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
față de ceilalți, a sofismelor inteligenței, a capriciilor și tabieturilor personale de tot felul. Căsătoria trăită în Biserică depășește stadiul estetic, deci simpla experiența adjectivală a iubirii. Monahismul vine doar să-i tâlcuiască ritmurile, din perspectiva celui care a căzut „în mrejele unei iubiri îndelung răbdătoare”. Convergența celor două drumuri e totală atunci când călătorii și-au înțeles bine chemarea. Căci, la urma urmei, toți pașii lor nu măsoară decât insomnia unei iubiri fără hotar, aleasă, primită și regăsită în acel „nume care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o influență puternică a poeziei lui Eminescu În rândul poeților clasei muncitoare, În epoca Contemporanului. Poeți ca Ion Păun Pincio sau Traian Demetrescu dezvoltă În poezia lor latura de critică socială a poeziei lui Eminescu, dar rămân Încă prinși În mrejele pasivității eminesciene, care se manifestă În poezia lor ca o latură negativă. (Ă). Moartea poetului a Îndurerat profund masele de oameni ai muncii din țara noastră. Nu era oare Traian Demetrescu exponentul lor atunci când la auzul tristei știri Îi Închină
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intitulat Cântecul despre Doftana - al Ninei Cassian, ori În unele dintre cele mai izbutite părți ale poemului de mari proporții În satul lui Sahia - al lui Eugen Jebeleanu. În cazul acestuia din urmă, contribuția poeziei populare la eliberarea sa din mrejele formalismului nu este câtuși de puțin neglijabilă. (Ă). Totuși, mulți poeți tineri nu Înțeleg cum trebuie să-și Însușească moștenirea clasicilor. Astfel, la centenarul lui Eminescu unii dintre poeții tineri au căutat elemente tematice și de expresie pentru poemele lor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
muncitoare apare mai mult ca un rezultat al unui zbucium personal și nu ca rezultat al acțiunii și intervenției directe din partea elementelor Înaintate de pe șantier. Or, nu acesta este drumul tipic parcurs În viață de intelectualii ce se desprind din mrejele educației burgheze alăturându-se luptei poporului muncitor. Dar chiar dacă autorul ar fi evitat această lipsă În zugrăvirea personajului Pangrati, elementul care trece de pe pozițiile burgheziei pe cele ale clasei muncitoare, este eroul timpului nostru? Fără Îndoială că nu. (Ă). La
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
e doar o structură dinainte fixată la care ne obligă tradiția unui gen extrem de gelos de a-și păstra specificitatea. Drumul de la crimă la descoperirea făptașului trebuie să fie, obligatoriu, descrierea unei iluminări, a obstacolelor învinse de eroul prins în mrejele unui scenariu mitico-simbolic. Este evident că Robert B. Parker a renunțat - în măsura în care a fost posibil - la constrângerile modelului. Perchance to Dream este, structural vorbind, însumarea mai multor felii, fiecare dintre ele conținând o poveste proprie și un anumit tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]