489 matches
-
În vârstă, corifeul Liceului «Gheorghe Lazăr» vorbea latina! La bacalaureat uluise comisia, făcând conversație În latinește cu profesorul de latină. Era din familie săracă, Își câștigase existența dând meditații la matematică și franceză, dar și din «bacșișul» obținut zilnic de la mușterii localului «Veneția» de membrii orchestrei de jazz «Disonanțe În ritm» - Puiu fiind la baterie. El mi-a adus Manifestul Partidului Comunist, versiunea originală, certându-mă că eu, neamț, nu citisem Încă cel mai grandios text scris vreodată În limba germană
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
meserie cu care să se hrănească. A defăima cineva pe un cizmar că nu face cizme bune, pricep că are cuvânt să se supere, să fie mâhnit, pentru că cu aceasta îl vatămă, îl păgubește la meseria lui, face să fugă mușteriii de dânsul și, prin urmare, îi ardică mijloacele traiului, îi ia îmbucătura din gura lui și a copiilor; însă a zice că "d. Sarsailă nu scrie bine, nu e autor", ce are a face aceasta cu mijloacele traiului lui? Când
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe la genunchi, îmi sărea genunchiul în sus. Și dacă am văzut că așa stau treburile, am sărit de pe scaun și i-am zis ăluia cu mustăți: bre, te văd om serios dar când ți-oi șterge una, te pierd de mușteriu! Ce mă tot ciocănești? Și s-o liniștit, s-o liniștit pentru că nu-l iertam!" Atunci s-au convins și cei care s-au dus cu el la Socola că ceva nu este în regulă. M-am întâlnit cu el
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
avea dreptul să despacheteze mărfurile importate, să le fixeze prețul, ca „fiecare să poată cumpăra după puterile sale", fără ca unul să „plătească mai puțin decât altul", toți maiștrii aveau obligația „să dea aceleași salarii calfelor". Era interzis să se „smonească mușteriii altui maistru", și de aceea calfa care ieșea meșter nu-și putea deschide atelier în apropierea fostului său stăpân. Firește, breslele au avut un caracter rutinar. În toate hrisoavele se poruncea să „se lucreze după obiceiu" și se prescria forma
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în posteritate a scriitorului. Un Caragiale filozof și adept al intertextualității, care face în permanență cu ochiul cititorului cultivat (postmodern avant la lettre), mult mai profund și mai actual decît imaginea clasicizată a flecarului moftangiu care-și pierde vremea cu mușterii și-și scrie schițele pe un colț de masă de la berărie, între două halbe. Clanul Caragiale este o carte care trebuie citită de cei care-l iubesc, dar și de cei care-l urăsc pe Caragiale. Ea demonstrează cu succes
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
socoteli/ îmi ridic privirea să transcriu// dincolo de prag vînt și pulbere hamuri acre socoteli și/ noaptea umflată/ cîteva minuni lumești//. După călătoria asta la tămăduitor, după rătăcirea de/ rigoare/ am coborît în această altă lume/ plină de muște și de mușterii" ( Așa cam pe la miezul nopții). Ori se ia peste picior preventiv pentru a-și asuma dreptul de-a persifla anumite secvențe ale spectacolului literar, mai exact prinzîndu-i în colimator pe acei confrați ce "se dau în spectacol": "S-ar zice
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
și care susținea că arta trebuie să slujească pe cei mulți. Procesul de cristalizare a operei lui Luchian a continuat o dată cu venirea anului 1903, când a deschis la Casa Assan o expoziție care a avut ca vedetă lucrarea "Birt fără mușterii". Această capodoperă evocă atmosfera oamenilor simpli care trăiau în mahalalele orașului. Efectele de lumină coroborate cu lirismul grav, sugerează întâlnirea cu toamna târzie când reminiscența amintirii zilelor însorite ale verii cu birtul plin de mușterii te îndeamnă la contemplație. Transpare
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
ca vedetă lucrarea "Birt fără mușterii". Această capodoperă evocă atmosfera oamenilor simpli care trăiau în mahalalele orașului. Efectele de lumină coroborate cu lirismul grav, sugerează întâlnirea cu toamna târzie când reminiscența amintirii zilelor însorite ale verii cu birtul plin de mușterii te îndeamnă la contemplație. Transpare în aparența imediată a tematicii, dezinvoltura cu care Luchian reușea să descifreze elementele esențiale, precum și transpunerea lor pe pânză cu o deosebită măiestrie. Observarea realității și claritatea exprimării au fost apanajul artistic obținut de artist
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
devenit pe-atunci aproape reflex: "Obiceiul pe care-l aveau armenii cu prilejul facerii unei negustorii, adică de a strînge aproape cu sila mîna vînzătorului sau cumpărătorului, și a-i bate în palmă pentru a-și cîștiga prin aceasta bunăvoința mușteriului, s-a păstrat pînă în ziua de azi, și la celelalte popoare și mai cu seamă la românii din Bucovina, ca o amintire din vremurile cînd armenii aveau în mîinile lor întreg comerțul țării". În gastronomie, armenii veniseră cu bucătăria
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
artist român ce a folosit această tehnică. Artistul nu renunță în totalitate la tradiționalism ci păstrează elemente ale acestuia, combinându-le cu cele ale modernismului. Luchian este un iubitor al universului citadin, cunoscând lumea boemei bucureștene („Alecu literatu”, „Birt fără mușterii”) dar și, cea a mahalalei („Safta florăreasa”, „Spălătoreasa”, „Ghereta din Filantropia”, „Colț din strada Povernei”). Vara obișnuia să plece din București în căutarea motivelor picturale la Brebu, Moinești sau Filipeștii de Pădure. Lucrări ca: „Fântâna de la Brebu”, „Moara de la poduri
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
intrare are un acoperiș cu vitraliu de sticlă. În anul 1838 Hanul Câmpineanu a suferit câteva avarii majore din cauza cutremurului și a fost în parte renovat construindu-se o intrare din strada Doamnei nr.4, aceasta permițând întoarcerea trăsurilor cu mușterii. Aceștia traversau o zonă cu prăvălii de lux, proprietatea lui M. Macca, învecinate cu hanul cu acces numai din Calea Victoriei. M. Macca era ginerele lui P. Serafin, căsătorit cu Anastasia Serafin. După anul 1846 construcția suferă modificări spre strada Eugeniu
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
legale. Casa Hepites 20 și Cetății 15 erau adresele pentru gradele militare inferioare, iar ofițerilor le erau recomandate adresele de lux: hotelul Carpați și hotelul Regal. Unul dintre stabilimente se numea „La țucalul zburator” datorită modului în care era pedepsit mușteriul care încerca să plece fără să plătească. Tariful pentru un raport sexual putea ajunge la 1/5 dintr-un salariu mediu lunar. În Cluj, în 1922 existau 200 de prostituate înregistrate și peste 80 de bordeluri, majoritatea în zona Turnului
Bordel () [Corola-website/Science/325167_a_326496]
-
calitate pentru tehnică acelor vremuri. Acțiunea filului începe într-un bar orășenesc unde mai mulți vecini poartă o discuție în contradictoriu cu privire la faptul că în ziua următoare urmează să se mute la bloc, barmanul Vasilica fiind supărat că îi pleacă mușterii afirmă că "v-a dat statul casă" , iar Toma Caradiu care interpretează rolul strungarului pensionar M. Firu care are îi explică că statul le-a repartizat case, statul fiind reprezentat de clasa muncitoare. Acțiunea personajelor se face între vechi prieteni
Serenada pentru etajul XII (1976) () [Corola-website/Science/330601_a_331930]
-
ai fantazărilor de tot felul, uzul i-a învățat că poveștile sînt un soi de proză dar, totuși, altceva decît proza. Mai multă vreme culese decît scrise, păstrează, puse pe hîrtie, cumințenia bunicilor care le spun. Nu încurcă motivele, fentîndu-și mușteriii, care credeau că știu cam ce fapte și eroi sînt de găsit între coperți și, cînd colo, altfel stau lucrurile, nu zăpăcesc lumea cu detalii din alte povești și, mai ales, nu-i lasă, autorului lor, superbia unor ,lovituri" de
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]