496 matches
-
am reușit. — Ai reușit ce ? întrebă Tili, privind către Maca și zâmbindu-și cu subînțeles. Adică au câștigat ? — O, nu, Doamne ferește ! Am reușit să-i fac să renunțe... Să nu mai joace o vreme la loterie. — Adică ți-ai pus mușteriii pe fugă ? Ce fel de negoț mai e ăsta ? — Le priește și lor, răspunse Jenică, serios. Nu e bine ca norocul să-ți vină așa, pe neașteptate. — Auzi, spuse Maca, da’ de ce nu joci și tu ? Decât să te străduiești
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cutele adânci de pe obraz, în colțurile căzute ale buzelor ori în privirile triste ale ochilor apoși, pictorul accepta să le dea banii înapoi. El picta cu tristețe, era cel mai trist pictor din câți s-au văzut vreodată. Știa că mușteriul care se așază nerăbdător pe scăunel, privind bucuros spre ai săi, avea să fie nemulțumit. Dar nu avea ce face. Încetul cu încetul, ca în orice oraș, mic sau mare, zvonul începu să se întindă. De fapt, lucrurile stăteau exact
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care picta vârstele morții. Tot mai puțini se încumetară să se așeze pe scăunelul din fața șevaletului, până ce, într-o zi, scăunelul rămase gol, în încercarea disperată a orășenilor de a se crede nemuritori. Nu era însă singurul motiv pentru care mușteriii dispăruseră și locul, în jurul pictorului, se golise. Piața Mare nu mai arăta ca altădată, negustorii își strânseseră tarabele și, odată cu ele, plecaseră și ciurdele de gură-cască, perechile nu se mai plimbau de-a lungul și de-a latul, porumbeii căutau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ce-l privește, vârstele morții. Sau poate pentru că, el fiind cel care avea puterea aceasta, se credea deasupra ei. Acum se hotărâse să-și facă autoportretul. Ar fi putut să-l deseneze din memorie, ca și cum și-ar fi fost propriul mușteriu. Și, pictându-se astfel, din memorie, ar fi activat toate puterile mâinii și prevestirile desenului. Dar pe el nu-l preocu pau toate astea. El nu voia să-și afle vârstele morții. Moartea era cea care urma să afle. Pentru ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
deschisă în mâini. Apoi ridică ochii către bătrânul Coropciuc, care își netezi mustățile și încuviință. Atunci fetița închise cartea și i-o întinse. — Te întrebi dacă așa ceva s-ar fi putut întâmpla vreodată, spuse Maca. De afară se auzea larma mușteriilor. Cârciumarul îi găzduise pe cei trei într-o cămăruță din spate. „ăsta e separeul pentru domni“, spusese. „Și de ce nu ne-ai chemat până acum aici ?“, întrebase Maca, intrând în odăița strâmtă, cu masa și scaunele ei și, pe pereți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
păstrător al sfintelor taine fiind, nimic nu-l mira. Cel care se ivise în prag purta uniformă de polițist. Îi privi pe cei de la mese, ceea ce nu-i luă prea mult timp, căci, afară de ei trei, mai erau doar doi mușterii care se uitau, cu ochi tulburi, în paharele de votcă. — Mai e altcineva pe aici ? întrebă polițistul, cu voce răstită, ținându-și mâna dreaptă la șold, aproape de pistol. Coropciuc clătină din cap. Dar îl privea într-un fel care îi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de ce crezi că aș mai avea nevoie și de altele ? Nu știu ce-o fi de râs aici, treaba lui. Când a plecat, încă râdea. Înainte să- nchidă ușa, a zis c-o să se întoarcă... N-o să facem saftea cu mușterii din ăștia... De ce crezi că te caută ? N-ai înțeles ? întrebă Tili, privind prin vitrină la crengile desfrunzite. Avea chef de joacă... Că tot veni vorba, spuse Maestrul, ridicând pe umăr cutia de păpuși. Hai să ne apucăm de treabă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Prea curtatei cântărețe de la Operă Acceptă aventura Cu dulcele-i impact, Știind că uvertura Precede...primul act! „Impozitarea prostituției va aduce sume importante în Bugetul țării” Guvernanții nu prea știu Cum s-o pună-n aplicare; Ori pe cap de mușteriu, Ori pe fund de prestatoare. Reverie conjugală Stau alăturea în pat Și visează fiecare: Ea, la fostul ei bărbat, El, la soața viitoare. Certitudine Chiar cu risc să-nfrunt surghiunul, Da-voi glas aserțiunii: La bărbați trecutu-i... UNUL! La
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
rămas pieritori de foame...”, dar acum și străinii „cu fel de fel de meșteșuguri, cușmari, șapcari, închipuindu-și un vârfu, că tocmesc pe calfe, burlaci, croitori [ce] sunt lucrați și ei își deschid dugheni și de croitorie...” și le iau mușterii. La 16 aprilie 1851, breasla cușmarilor din Iași arăta că în fiecare zi „se ivesc evrei și alți însurăței și holtei, fără a fi trecuți în catastihul breslei și fără a fi atestuiți de breaslă, își deschid, dugheni și uneltesc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ce s-a întîmplat cu leul după război, se poate deduce din fragmentul de mai jos al povestirii lui Ion Gorun, „Afacerea bună...”: „trei lei cutia de sardele Robert, cinci măslinele, opt lei brînza. Cît despre ghiuden, să te roage mușteriul cu doispce și să-i răspunzi că n ai...” 7). în aceeași vreme, poezia se vindea cu „douăzeci de lei una”8), la puținele reviste și ziare care îi plăteau pe colaboratori. în limbajul curent, leul mai era numit și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Or, noile reguli le obligau acum să vândă doar "pe buletin", exclusiv clienților arondați magazinului și în cantități foarte precis limitate: o jumătate de litru de ulei pe lună, 200 grame de mezeluri de cap de om, cu condiția ca mușteriul să se prezinte personal, indiferent dacă era bolnav, bătrân, plecat din oraș. Personalul "unităților comerciale de stat" era acum nevoit să ajungă la 6 dimineața la lucru pentru a felia din timp porțiile minuscule la care aveam dreptul. Mai multă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
client bun. Fiți binevoitor și cu cei zgârciți, și cu cei mărinimoși: e datoria dumneavoastră să vă purtați frumos cu oricine. Nu fiți din cale-afară de vorbăreț, ci spuneți doar atât cât e nevoie pentru a vă lăuda marfa. Dacă mușteriii vă disprețuiesc și vă batjocoresc marfa, Încercați să-i convingeți că greșesc, dar nu-i insultați: nu fiți obraznic, ci răbdător și smerit. Căci, dacă apare o gâlceavă de la un lucru mărunt, ați putea pierde un viitor bun client. El
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
să fie exemplară, aceasta fiind menținută obligatoriu în intervalele din timpul staționărilor. Viteza nu putea să fie mai mare decât „la trapul de mijloc al cailor”. Pentru a risipi orice neînțelegeri legate de preț, conducătorii trăsurilor erau obligați să arate mușteriului, la plecare, ora exactă. Din raportul de activitate pe anul 1908 al Poliției Bacău rezultă că în acel an în oraș funcționau 14 trăsuri de piață cu un cal și 3 cu doi cai, 11 biciclete și 2 automobile particulare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Locuind tocmai În afară de oraș, trebuie să străbată ulițele desfundate de noroi. La subsuoară are un pachet de cărți și caiete legat cu sfoară. Se scotocește În buzunare și se apropie sfios de alvițarul care se ridicase bucuros să-și servească mușteriul. Își alege cu poftă o bucată de alviță și tocmai se pregătește să muște din ea, când e luat de guler... Frumos, nenicule,... vrei să mănânci singur și la nen`tu nu te gândești ? Era Sotea, un vlăjgan care avea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Întâi, pe aceasta trebuie s-o cunoaștem bine! Cuvinte: uliță = drum Îngust care străbate un sat sau un oraș; stradă mică; străduță; alvițar = fabricant sau negustor de alviță (produs alimentar zaharos, făcut din: miere, nuci sau migdale, albuș de ou) mușteriu = cumpărător, client; vlăjgan = tânăr voinic, zdravăn; tiranie = conducere bazată pe asuprirea celor mulți; aici, atitudine, comportare de tiran. CÂNTEC LUI AVRAM IANCU Urmaș a lui Horea, Avram Iancu a fost un cărturar luminat, cu dragoste adâncă față de poporul asuprit. El
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a fost frecvent nedreptățit de personalitățile din lumea medicală, acuzându-i pe Victor Babeș și pe Gh. Gr. Cantacuzino că și-au însușit descoperirile sale. Culmea mitomaniei o "urcă" însă Mișu Fumuriu însuși care, după fiecare expozeu neverosimil al vreunui mușteriu, se erijează în cel mai onest comentator, căruia nu i se pot contesta experiențe dintre cele mai incredibile. "Fără să se laude", menționează strânsa prietenie cu "conu Alecu" (Alecu Davilla), pe care îl salva adesea de "cataplasme"42 (adică, după
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și în dramaturgia lui Arghezi. Rectorul Mya Lak din Țara de Kuty este o versiune de "savant" creionat incisiv drept o culme a ridicolului. I s-ar cuveni un trofeu al ignoranței absolute deservite de o inegalabilă superbie. Spre hazul mușteriilor de la bărbier un fel de agora pentru reprezentațiile de mitomanie și megalomanie Mya Lak perorează: Nu-ți închipui cum seamănă limba franceză cu limba noastră. Dacă nu mă duceam la Paris, n-aș fi crezut nici eu. Cum intri pe
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dintr-o dublă perspectivă: cea a chiriașului nevoit să rătăcească prin tot orașul în căutarea unei locuințe decente și rezonabile ca preț, și cea a fostei sale gazde, proprietăreasa coana Tinca, surprinsă neplăcut după fiecare nou eșec în contactele cu mușteriii mereu imprevizibili. Fauna umană citadină în permanentă căutare a profitului necinstit este dezvăluită însă cu indulgență și amărăciune, ceea ce dizolvă satira, pe care simțul critic al autorului Momentelor a imprimat-o respectivelor situații și tipologii, în umor. Cu toate acestea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
este impus de viziunea carnavalescă ce presupune relativizarea ierarhiilor, travestiul, libertatea de mișcare și de limbaj, descătușare și anarhie. Ilustrativă este farsa D-ale carnavalului în care această viziune este textual afirmată de Caragiale însuși prin remarca lui Iordache: "De ce mușterii am eu parte astăzi! ... Frumos carnaval!"41. Persistența travestiului și a confuziei valorilor indică ireversibilitatea procesului de inversare a ordinii mundane. Această situație, constând de fapt în asimilarea personajelor de către măștile pe care le poartă, este comună tuturor comediilor caragialiene
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care refuză femeia gospodină pentru o soție frivolă care să-l "înșele discret"79, căsnicii în care plictiseala e ridicată la rang de ideal, directori încântați de paragina intreprinderii etc. (Mobilă și durere), ospătari care se mândresc pentru că refuză orice mușteriu (Banchetul). Intenționat sau nu, însă, absurdul unor replici de tipul "Planul l-am depășit, dar nu l-am îndeplinit"80, "Trecut? N-am trecut. Dacă aveam trecut, n-aveam prezent"81 (Mobilă și durere) se transformă într-un instrument de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rochii. La plecare, ea cântărea darurile, îl giugiulea, el își număra banii. Când a aflat că-l înșeală, nervos, i-a cerut darurile oferite. Sinefta, o țigăncușă foarte tânără, frumoasă și cu nuri, s-a făcut cântăreață, îi veselea pe mușteriii de la "Doi curcani". Fără apărare, au batjocorit-o mulți. Cel ce o iubea era Nicu-Piele căruia nu-i era fidelă și-l înșela cu alții iar, după ce l-a lăsat lefter, a fugit cu un negustor. Lara Boris Pasternak, Doctor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]