528 matches
-
și citi rar, silabisind: — „Di-ver-se. Știre din revista Bor-del-... Bor-der-and... Bor-der-land. Planeta Marte și mar-ți e-nii.“ Asculți? Și continuă strecurând comentarii proprii, cum făcea mereu: „Aflați dar că mar-ți-e-nii nu mănâncă carnea de animale, dar se servesc de ma muți ca animale de transport. Caii lor sunt mari cât po-ne-ii noștri“. Cât po-ne-ii noștri? Care ponei? „Boii lor sunt mai mici - adică noi avem boi mai mari - și au un singur corn. Mar-ți-e-nii au vederea foarte pă-trun-ză-toa-re. Au învățat să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
sub una neagră. În destinul oamenilor se simte ori mâna lui Dumnezeu, ori coada lui Michiduță. Greu i se poate găsi destinului un paratrăsnet. Răspântiile condiției umane se vor înmulți până la bagatelizare. Din ce ți-a fost scris, trebuie să muți măcar o virgulă. Unele vieți nu sunt decât ciorne mototolite ale destinului. Să fie, oare, destinul doar un decret promulgat de zei? Voluptatea destinului e să-l bată pe cel bătut. Destinul a canalizat nevoia de tandrețe spre femei. Și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
prin toți cei înghesuiți în crâșmă, la acel ceas de Duminică și de Sfânta Maria Mare. În crâșmă se făcu o tăcere deasă, s-o tai cu cuțitul. Ochi întrebători s-au țesut de la unul la altul... toți tăceau, parcă muțiseră. „Di cânili turbat, trebuie să te ferești... ori, să-l omori!“ gândeau ei o vorbă veche, și-l știau pe Lisandru cât e de arțăgos la băutură, mai ales. Crâșmarul, învățat cu năravurile și hârțagul mușteriilor, șterse îndată tejgheaua de
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Mă așez mai confortabil, pentru a savura lungul monolog. Deodată Nineta deschide gura și dă drumul la vorbe, ca și cum ar slobozi, din înaltul cerului, o ghilotină: "E totul clar, Z. Ca lumina zilei. Nu există nicio îndoială: trebuie să te muți la școala din Ferentari..." Atunci am auzit încă o dată leul deșertului urlând și, în marea mea înțelepciune, am priceput că nu mai era loc de întors. Știam că-mi risc titlurile de depravat, de pușlama și multe altele, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
graniță, nu ai interdicție de a nu transporta aia, ori ailaltă, legal, căci, altfel, recurgi la ilegalitate. și ăsteia îi poți acoperi ochii, cu șpaga, din moment ce a dispărut obligativitatea de a mai face control, la una ori la alta, când muți ceva de pe un teritoriu pe un alt teritoriu, nu poți, dacă ai graniță, și obligația de a controla, ce muți, dacă nu miști din urechi. Mai nou din portofel. Măi dragă, am o rugăminte la dumneata. Care? Nu mai mă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
poți acoperi ochii, cu șpaga, din moment ce a dispărut obligativitatea de a mai face control, la una ori la alta, când muți ceva de pe un teritoriu pe un alt teritoriu, nu poți, dacă ai graniță, și obligația de a controla, ce muți, dacă nu miști din urechi. Mai nou din portofel. Măi dragă, am o rugăminte la dumneata. Care? Nu mai mă înnebuni de cap cu asemenea aiureli. Ia aminte, la ce-ți spun: aiureli ori neaiureli, bagă la cap, ce-ai
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
hoțul ăla?! Mai bine mor! Înfuriată, femeia a apucat sacoșa și a aruncat-o cît a putut. Noroc că vodca stătea în mîna lui Darie. Ai înnebunit, muiere? Vezi că-ți mut falca cît ai zice pește! Să i-o muți lui mă-ta și lui Cîrteală al tău! Darie se apropie amenințător, convins că nu va fi nevoie de o demonstrație de forță. De obicei, în astfel de situații, Saveta o lua la picior. De data aceasta, muierea pune mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
emoționant, nu știam că ești și poet. — Nu rîde, există poeți Înflăcărați, puternici, care urcă la tribună vorbind În numele mulțimilor, poeți convinși că vor schimba rosturile lumii și alții care nu pot vorbi decît În numele lor și pentru ei - poeți muți ca o lebădă. La baza oricărei creații stă durerea sau frica, orice operă Începe și sfîrșește cu o mare tristețe. Aș putea să-ți vorbesc ore În șir, dar văd că nu te interesează. — Spune, adineauri am glumit. — „La chaire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
apoi se întoarse și, strângându-și în continuare haina în jurul trupului, se îndepărtă șontâcăind pe strada plouată, galbenă în lumina felinarelor, fără vreo altă vorbă. Cutia din prag era mare, precum cele pe care le iei de la Tesco atunci când te muți. Era ambalată în hârtie maro și muiată de ploaie. Era de asemenea foarte grea. M-am întors stângaci în prag, încercând să nu lovesc de canatul ușii marginile de carton pline de apă. Am reușit într-un sfârșit, am pășit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
am pus pe umeri și-am ridicat cușca lui Ian, uitându-mă înăuntru să mă conving că motanul era în ordine. Doi ochi întredeschiși și-o față roșcovană bosumflată se uitară la mine. Tu să taci, i-am spus pe muțește. Am mers pe coridorul electric de acces numărul patru cam două ore. Am urcat pe-o scară în ceea ce părea a fi un depozit abandonat, apoi am străbătut o estradă și am coborât într-un tunel mai îngust, mai compact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
preciză ea, părînd să-și recapete aplombul. În cazul acesta, răspunse Rowe, voi păstra cozonacul, pentru că prima oară am ghicit trei funți și cinci uncii. Poftim o liră pentru cauză. Bună seara. De data asta, Îi luase prin surprindere: rămăseseră muți de uimire și nici măcar nu-i mulțumiră pentru bancnota oferită. CÎnd ajunse pe trotuar, Rowe se uită Înapoi și văzu micul grup din jurul taberei cu cozonacul grăbindu-se să-i ajungă din urmă pe ceilalți Întârziați. Îi salută cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
condotier ? Se gândea la colegii săi conștiincioși, eficienți. „Am crezut că meseria mă va blinda : voi fi propriul meu stăpân, nu voi fi amestecat în mascaradă. Dar nu se poate, nu se mai poate, salariul este o consimțire.“ Să te muți dintr-un oraș în altul, de la un serviciu la altul... aprobare specială ! Dar am reușit ! Am câștigat cinci concursuri, ca să-mi recunoască unul, dar am reușit. Nu, marea, vara, soarele nu ni le pot confisca. Nu pot ? Oare ? Percepea, rareori
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
din lupi și cu Încă două-trei neamuri, să fim toți oamenii de sub cer. Știu cele mai multe cuvinte, dar de vorbit n-am să vorbesc nicicând. Cei care nu vorbesc nicicând se cheamă Într-un fel: cred că o să li se spună muți cândva - dar nu sunt sigur, pentru că nu eu fac cuvintele. Eu doar le știu. De făcut, le face Moru, bătrânul, dar tot eu știu cele mai multe cuvinte... Le știu chiar și pe cele pe care Moru le-a uitat. E tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ales. Eu una, am să aștept să văd cine izbândește, și o să văd după aceea ce fac cu femeile mele. Crede-mă că nu-mi pasă ce o să se Întâmple cu cuvintele astea: dacă vom vorbi cu toții, dacă vom rămâne muți, sau dacă Vindecătorii de pe urmele tale au pus la cale altceva - ce-o fi, o fi. Neamul meu tot o să aducă prunci pe lume, iar oamenii tot la noi o să vină ca să se ostoiască, chiar și cei mai răi dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
valea - era Într-atât de mare Încât zăceau În ea de-a valma munți Întregi cum sunt cei de pe la noi. Nenumărate ape se repezeau de pe niște povârnișuri pe care abia cum le dezveliseră cețurile și, când privirăm În sus, rămaserăm muți de spaimă. Un munte mai uriaș decât toți se ridica spre cer, acoperit cu o cușmă de gheață ce-ți lua ochii, așa de tare strălucea soarele pe creștetul ei. Deja, toți ai noștri văzuseră muntele și Începuseră să murmure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cinci minute înainte de întoarcerea soră-mii, mâța fu extrasă din regatul țevilor și trimisă cu două șuturi în cur în sufragerie, printre surate. - A fost greu? rânji Cristina. - Aaa, nicidecum, rânjii eu înapoi. Am mâncat ochiuri cu cartofi prăjiți pe muțește, sub muzica bubuitoare a celor de la Smash&Pumpkins. Ne-am culcat unul într-un dormitor, celălalt în altul. Sufrageria rămase zăvorâtă. Mâțele, în schimb, puteau defila prin dormitoare Odată cufundat în visuri, m-am găsit în mijlocul unei păduri de toamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
neon, pe pământul rece lucrează șiruri fără capăt de bărbați și femei în halate albastre, fiecare la freza, la raboteza lui, fără a se privi unii pe ceilalți. Le este frică dar suferă totodată efectul unei anestezii sufletești și par muți deși mormăie într-una. Se iau când și când la bătaie cărându-și pumni și picioare atât unii altora cât și maiștrilor care pășesc prin tuneluri de colo-colo cu pas larg, păzind ca treaba să meargă strună. Iar în ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
jos din clopotniță, copilul să se uite mirat la mine, să mă ia de mână și să mă ducă în alăturata biserică unde cresc acum rochița rândunicii și troscotul, în altarul redevenit vegetal, și tânărul să-mi arate tot pe muțește un liturghier ca vai de el, o cazanie făcută ferfeniță, precum și sfânta evanghelie ferecată în argint, cu pecețile încremenite. Iar eu voi desface pecețile și voi deschide cartea ferecată și înăuntru voi citi: „La început a fost cuvântul și cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
deasupra pieirii lui, certitudinea reîntîlnirii ca o lege universală”. Își ridică fruntea, și În clipa următoare se prinse cu mîinile după gîtul meu, mă aplecă pe dormeza lată, În lumina vagă a felinarului de pe bulevard, ce străbătea În odaie, stăturăm muți Încă mult, cu trupurile unite În dreptul umerilor, formînd o mare literă V cu vîrful spre perete. Apoi Își coborî mîinile pe spatele meu. Rochia, strînsă la mijloc Îi era ușor ridicată deasupra genunchilor În timp ce cămașa mea albă, strălucitoare, se strînse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Iar când a săvârșit sacrificiul în cinstea zeilor, taurul a ieșit din altar și a fost ucis în timp ce fugea. E un semn nafast, după cum bine știți. Rămase tăcut, apoi se așeză, fixându-i pe cei doi ambasadori, care îl priveau muți. — Deci? întrebă după câteva clipe. De ce-ați venit? Vinicius Crulpus îi făcu un semn lui Allius Cerpicus. Acesta își drese glasul și îl privi pe Antonius drept în ochi, sincer. — Mucianus îi promite împăratului nostru bani și o reședință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
consens. Purtătorul de cuvînt al PSM-lui declară răspicat: „SÎnt multe țări care au de Învățat de la noi”. Desigur, depinde Însă de perioada istorică. Cei din antichitate ar putea de exemplu Învăța de la noi principiul motorului de Dacie. Romanii-ar rămîne muți de Încîntare În fața unui simplu ștecăr. Nefericiții azteci ar deprinde arta de a conduce-un tab. Spaniolii ne-ar admira bauxita. Japonezii premedievali, cum se dezleagă un rebus. Romeo, cum să stai În balcon chiar atunci cînd se trage-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Întrebări, mă-nțelegi? CĂ atunci chiar c-ai dat de belea. MĂ interesa așa, personal, de curiozitate. Nu-ți ceream vreo informație. Nu ne cunoaștem destul de bine ca să ne punem Întrebări atît de personale, tovarășe. Nu vrei tu să te muți la altă masă și să ne lași pe mine și pe tovarășul Henry să discutăm? Vreau să-l Întreb cîte ceva. — Salud tovarăși. Mai vorbim altădată. — Bine, Îi spuse Al. Altădată. L-am urmărit din priviri cînd s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
redactorițele divorțate ori cu divorț pe rol. Războiul chiloților, cum se rîdea în aceleași culise. Se descărca pe ele, dar și pe semințe: le ronțăia continuu și le scuipa cojile ca Florin Piersic în rolul lui Mărgelatu: Dacă divorțezi, te muți la televiziunea de peste drum". Lui Genosse, Politica îi era ibovnică. Șeful peste Tineret TV se însurase pe viață cu ea. I-a acceptat și favorurile, și capriciile. Și mierea, și fierea. Indicațiile le transmitea folosind repede-repede butoanele: apasă-cere-comandă, apasă-cere-comandă. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
așa de interesant, scumpete? L-a lovit pe unul mașina, extraordinar, un agent imobiliar mai puțin. Niște escroci. Vând cocioabe și zic că sunt palate, te simți obligat să le mulțumești fiindcă vor sări țevile în aer, abia după ce te muți, bineînțeles, parcă sunt programate. Uite-i și pe amărâții de la circulație, se fac că muncesc, dar în sinea lor înjură de mama focului pentru că au fost scoși în stradă pe o astfel de vreme. E tacâmul complet, nici nu se
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
se întreba ce poveste avea să scornească individul pentru a apărea curat ca lacrima, în fața anchetatorilor. Din punctul său de vedere, a imagina un scenariu credibil - dacă ești un scriitor authentic - nu putea fi la fel de greu precum ai încerca să muți cu cârca Turnul Eiffel în curtea muzeului Luvru. Dar știa din experiența acumulată până atunci că, indiferent de imaginația criminalilor, o crimă perfectă nu exista. Mai devreme sau mai târziu, de regulă exact atunci când criminalul punea capul pe pernă și
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]