1,516 matches
-
pe-o parte, era incredibil de confortabil. Heidi se servi de lanternă ca să inspecteze interiorul camerei În care urma să-și petreacă noaptea. Pereții alcătuiți din rădăcinile contorsionate erau netezi și curați, nici urmă de cele patru elemente de coșmar: mucegai, lilieci, păianjeni sau noroi. Își scoase pătura Space și se Înveli cu ea; În reclamă spuneau că absoarbe și reține până la optzeci la sută din căldura corpului. În timp ce punea pătura pe care i-o dăduseră cei din trib peste a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
în jurul genunchilor. Apoi am simțit un miros ciudat. Prima oară m-am gândit că era vreun bețiv care vomitase prin metrou și de aceea mirosea așa. Nu era un miros foarte puternic, era un pic dulceag, aducea cu mirosul de mucegai. Nu era miros de diluant. La muncă vopsim, așa că știu foarte bine cum miroase. Nu are un miros atât de înțepător. Nu mă deranja atât de tare mirosul, așa că am rămas pe loc. Cum m-am așezat, am închis ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
bunica ei, apărând În tocul ușii cu privirea ațintită-n gol. „Mai bine ai face curat prin toată casa, decât să te Învârți de colo-colo fără rost... Nu vezi că peste tot e numai praf?“ „Dacă ar fi umezeală sau mucegai, ar fi mai bine?“, răspundea În glumă Mașa, Îndreptându-se spre mușcata Înflorită În fereastră, ale cărei frunze se făcuseră maronii de atâta praf. Mizeria n-o deranja pe Mașa, dar acum, având un oaspete străin În casă, Îi trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
os. Subotin Îi deochease nu numai vitele, ci și toată casa. Toate mergeau În gospodăria ei de-a-ndoaselea. Găinile nu se ouau sau se Împerecheau cu gâștele, aluatul nu creștea, laptele nu se-nchega și mâncarea din cuptor se umplea de mucegai. Găsea mereu În curte păpuși de cârpă și falusuri de cal confecționate din argilă și mucuri de țigară sau chibrite stinse În candelă... De multe ori sculându-se În toiul nopții, văzu viermi groși cât degetul urcându-se pe icoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
capul mic, micșorat de tensiune, cu dinții Încleștați, Încă se uita la geanta de lac călătorind, prăduită, pe șoldul femeii, descoperind că este iritat de ea. De faptul că nu simțea nimic. Ce idioată! Umbla cu țeasta plină de un mucegai de prostie. Zero instincte, nici un fel de simț al New Yorkului. În timp ce bărbatul se Întorcea cu spatele la ea, lat În umeri, În haina din păr de cămilă. Ochelarii Întunecați, cu designul original de Christian Dior, un gît puternic Încins de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de scăpare. Dar a simțit miros de pui prăjit. Și s-a îndrăgostit de cabană. Colecția de arme de pe verandă, ursul cu ochi de sticlă din sufrageria iluminată cu lămpi cu propan care șuierau, camerele mirosind a străini și a mucegai, ca niște cufere cu comori de mătăsuri și mirodenii abia scoase la lumină din pământ. Jina a savurat luxul unui duș încălzit cu propan și a complimentat gazdele pentru amestecul de lemne din care erau făcuți pereții și podelele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a tras un scuipat la picioare - o flegmă groasă și însângerată. Danny s-a încruntat îngustându-și ochii deja umflați. Eu m-am cărat de-aici. Și băiatul a deschis ușa și s-a furișat pe coridorul care mirosea a mucegai. Pe verandă i-a văzut pe Naji și John bând bere. Casa nu avea ușă și prin spate, așa că Danny a traversat sufrageria în vârful picioarelor și-a deschis încet ușa cu plasă de insecte. Dacă era rapid și invizibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
sunt lipsite de viață. Sunt albastre și reci. Pe de altă parte, pârâurile care se nasc în păduri acolo unde în apă cad copaci, bucăți sfărâmicioase de lemne și frunze putrezite - sunt pline de viață. Insectele sapă în buștenii doborâți. Mucegaiul se întinde, ciupercile înmoaie lemnul, viermii se hrănesc pe pofta inimii și, într-un final, copacul se transformă în pământ gras, un festin pentru șarve și bacterii, care, la rândul lor, reprezintă masa de dimineață a cărăbușilor și libelulelor, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
scrisă de doamna Iolanda Malamen surâs (viața tablourilor uitate de zeci de ani în depozite) cap spadă, spadă, cap și pajura își deschide aripile deasupra valorilor. muzeul e închis. tablourile agățate de pereți mucegăiesc, sub privirile oarbe. ziduri, rame, praf, mucegai. unghi opus bucuriei privirii... nimeni viu în preajma lor. tălpi lipăie pe culoarele largi. pereții sunt goi. tablourile zac în depozite. înghesuite suflete acoperite de rame inestetic construite le sufocă ferestrele... zac umbrele trăirilor. actori adormiți în brațele Domnului. ani trecuți
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
A cincea coloană încă tremură Șubrezindu-și fundația În lacrimile oamenilor uitați De dor și de pasul către Un mâine pierdut În ceața deznădejdii Amintirile se renasc în șoaptă În memoria aproape mută A zidurilor amorțite De liniște și de mucegai. Dar se aud strigătele Neputinței sfâșiate de dorința De a trăi, dincolo de tăcere. Noi, amintirile, ucise cândva De uitare, așteptăm Lacrimile primăverii ascunse În conștiința muritorilor rutinați, Blazați și rătăciți în gări pustii, În trenuri fără destinație, În plicuri sigilate
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
la gură, i-am sărutat foarte ușor linia vieții. A încercat să și-o retragă fiindcă reacțiile colegilor n-au întârziat să apară dar s-a răzgândit imediat murmurând două versuri printre răcnetele isterice ale celor din jur: -“Din bube mucegaiuri și noroi Iscat-am frumuseți și prețuri noi...” Oare Arghezi o fi fost și el la muncile agricole? Cine? am răcnit cea mai proastă întrebare pe care-o puteam inventa doar de dragul conversației. Arghezi... și începu să râdă ciufulindumă ca
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
telefon public. Nici n-am apucat să cobor bine din mașină, că soarele a și intrat În nori de parcă-l măturase cineva. Cu toate acestea, Încă era cald În cabina telefonică și, poate pentru că era arareori folosită, un miros de mucegai Îmi străpunse nările. — Te rog să mă scuzi că n-am venit mai devreme. Cu atît mai bine. Am plîns pînă am obosit. Tocmai m-am mai liniștit și eu. Răgușeala din voce era cea obișnuită și mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cozi la Pepsi și le îngropam în nisip la 7 dimineața ca să le dezgropăm ca pe comori când ni se încingea pielea și ni se încălzeau oasele pentru prima oară după cele șase luni de friguri în apartamentele noastre cu mucegai înflorit la colțuri. Nici lui Petrit nu-i mergea televizorul. Noi nu puteam participa la discuțiile încinse despre Maastricht, nu le vedeam. Inserție, 2004. Dar nici curiozitatea mea nu era prea mare: Uniunea Europeană era povestea lor, nu a noastră. Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Arte îl făcuse să dea examene pentru amândouă clasele într-un an, o voință ce depășea, pentru mine, orice posibilitate de gândire, - dar prezența lui, de adolescent, lumina casa cu flacăra și vioiciunea cu care se confirmă continuitatea generațiilor, alungarea mucegaiului de pe pereții din casele stătute, locuite, îndeobște și pe nedrept, de bătrâni. Cât despre această continuitate, voioasă și zgomotoasă era, fără nici o fisură, asigurată de fratele cel mai mic, avea opt ani, - sunată în trompete de hârtie sau carton, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
el, chipul i se lumina, vocea i se modula, oboseala și mânia i se potoleau. Preț de câteva minute sau câteva ceasuri, devenea povestitor. Nu se mai afla la Fès, mai cu seamă între acele ziduri impregnate de molimă și mucegai. Peregrina în amintire și nu se întorcea de acolo decât cu părere de rău. Salma îl privea cu milă, cu neliniște, uneori cu teamă. În atitudinea lui, ea nu descoperea nici dorul de țară, nici imaginea greutăților vieții de pribeag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
șopârlele se vor îngrășa mâncând zecile de insecte ce se înmulțesc. Apa va deveni mâloasă și lină. Ușile se vor umfla și va fi imposibil să fie închise odată ce au fost deschise sau deschise odată ce au fost închise. Sporii și mucegaiul se vor întide cu voluptate, iar armatele de ciuperci se vor strânge în dulapul de sub chiuvetă. Încercând să o facă și pe Kulfi părtașă la bucuria lor, vecinii o asigurară că fiul ei era predestinat măririi și că lumea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
toată puterea. Într-o demonstrație crucială de voință, la care nu asistase însă nimeni, se ridică, alergă în sufragerie și țâșni pe ușa care ducea la acoperiș. Însă și la etaj era la fel de cald. Luna era palidă și semăna cu mucegaiul, ca o pată lipsită de viață în noapte. Nici unul dintre becurile de pe stradă nu funcționa și nici nu avea să funcționeze, după cum știa toată lumea, până la următoarele alegeri locale. Atunci va avea loc o izbucnire de entuziasm sub forma unui plan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
din pârâu, melcii cu cochilie rotundă care dungau cu argintiu frunzele, cosașii care săreau și țopăiau, aterizând cu bufnituri în frunziș, asemeni picăturilor de ploaie. Neobosită, căuta o nouă plantă, un nou fruct de pădure, o nouă ciupercă sau lichen, mucegai sau floare, dar totul în jur i se părea familiar și tern. Nici o aromă nouă nu însuflețea aerul, iar ea se aventura tot mai departe. Îndepărtându-se, începea să viseze cu ochii deschiși. Era bucătăreasa regală dintr-un mare regat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
scenă de haos cosmic, cu rămășițele unei vieți care se luptau și se întreceau să ocupe un loc pe podea. Praful se așezase într-un strat gros peste cărțile și farfuriile împrăștiate. O bucată de pâine, invizibilă în spatele crustei de mucegai, zăcea pe o oglindă spartă, iar un păianjen își țesea pânza între una și cealaltă. Cârpe, hârtii și frimituri fuseseră și ele acoperite de învelișul atotstăpânitor al mizeriei. Iar deasupra podelei îmbâcsite, se ițeau, amenințătoare sculpturile. Sculpturi care, prin comparație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
totul. Liv se întinse pe pat. — Vino, zise ea. Vino și consfințește-ți legământul. în timp ce Virgil Jones bâjbâia de colo colo în noapte, Vultur-în-Zbor se îndrepta către trupul soției lui, către patul curat, trecând pe lângă lumânările scânteietoare, pe lângă păienjeni și mucegaiuri. Știa să-l excite așa cum Irina n-o făcuse niciodată. Pe atunci el deținea controlul, iar o parte din el era întotdeauna detașată, își alegea următoarea mișcare, o privea cum ajunge la final și simțea satisfacția în primul rând fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
femeie într-o rochie neagră, cu fața ascunsă în spatele unui văl negru, se îndepărtă de locul acela, îndreptându-se spre casa cea neagră, își întoarse privirea de la fumul care se ridica, se așeză, pe singurul scaun din mijlocul mizeriei și mucegaiului, unde rămase complet nemișcată și începu să cânte un vechi imn axona, pe jumătate uitat, pe jumătate rememorat, un imn închinat morții. — Dumnezeule! exclamă Nicholas Deggle. Virgil Jones se întoarse încet către el. — Tulpina, zise Deggle. A dispărut. Pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
se îndrepta într-acolo. Nu, mulțumesc, i-am răspuns, este mult prea devreme. Aș dori cecul, totuși. —Cecul? părea nedumerit. —A doua jumătate din plata pentru sculptură. Așa cum ne-am înțeles la instalare. O expresie de viclenie se întinse ca mucegaiul pe fața lui fălcoasă. — Păi, poate putem discuta despre asta la cină diseară. Până la urmă, acum sculptura nu este instalată, nu-i așa? — Ceea ce nu este din vina mea. Fapt demonstrat și de Poliție. Mă săturasem de atâta joacă. — Credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
trebui să fie miezul nopții, a spus, nu patru după-amiaza. Și ar trebui să fim singuri. Nimic nu este perfect. Atenția mi-a fost atrasă de un bărbat extrem de dezordonat de la bufet. A tăiat o bucată mare de brânză cu mucegai, a așezat-o pe un cuțit, și-a îndesat-o în gură și a plecat, încă mestecând. O bucată de brânză i-a căzut pe rever. M-am uitat după el. Una dintre mâneci părea a fi ruptă de restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
care iubitorul de wolverine umbla prin zonă. Dacă acele fișe mai existau... Danny răvăși întreaga arhivă, aruncând cutiile goale. Alcoolul de la prânz se evaporă din el odată cu transpirația. I se lipiră de piele pânze de păianjen și se murdări cu mucegai și fecale de șoareci. Găsi o cutie marcată cu „FI ’41-’43”, frunzări câteva fișe și descoperi cu surprindere că erau aranjate cronologic. Continuă să le sorteze, căutând perioada dintre sfârșitul primăverii și vara lui 1942, și găsi nouă nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nu el l-a omorât pe Niles. Am mai discutat asta, Buzz. A fost fie Mickey, fie Jack, dar nu vom fi în stare s-o dovedim nici într-o mie de ani. Buzz se așeză pe canapea. Mirosea a mucegai și vreunul dintre vânătorii de comuniști îi arsese brațele cu mucuri de țigară. — Mal, îți amintești că Upshaw ne-a povestit de dosarul lui personal cu crimele homo? — Sigur. — I-a fost furat din apartament, împreună cu o copie a documentelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]