484 matches
-
ani el hotărăște să devină "medic". Intră într-o peșteră și începe să se roage. "Tribul meu este bolnav și vreau să-l fac sănătos etc." Se străduiește să adoarmă dar este mereu trezit de zgomote stranii: aude grohăituri, horcăieli, mugete, răgete de fel de fel de animale (urși, lei de munte, cerbi lopătari etc.). În cele din urmă adoarme și asistă, în somn, la o ședință de vindecare șamanică: "ei erau jos, la poalele muntelui. Îi auzeam vorbind și cântând
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
liniști ca din alte lumi. Și căprioara sta singură; și sîngele i se scurgea în iarba moale a țărmului [...]. În liniște, pe cerul întunecos din fundul apei, începu să tremure lacrima de aur a celei dintîi steluțe. Căprioara avea un muget abia auzit, și ochii îi luceau în cea din urmă lumină a malului. Așa sta singură și murea, sub pletele mestecenilor cu trunchiuri albe...” Multe ramificații în creația lui Labiș se arată a avea și un alt poem, intitulat Miorița
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
chem amintirile, Și nu mai văd decât o ploaie. O ploaie amară de frunze... Ermetismul lui Al. Robot, bun versificator, e galopant, lipsit de orice ciment intelectual. Promiteau versurile pastorale: Alăturea de capre Sion încearcă plante, Ciobani închid tăcerea cu mugetul în țarc, Orbii s-au dus cu bățul și Tine, ca să caute Răspântia sosirii vreunui patriarc. Cicerone Theodorescu e încă prea dificultos, însă repudiază acum "turnul de fildeș", pregătind o nouă lirică, Horia Stamatu asocia, în spiritul lui Jean Cocteau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cerului cea semănată de stele, o Înălțime sau adîncime grozavă În care se rătăcește și se cufundă vederea, precum un munte trufaș sau un turn măreț și o rîpă fioroasă; zgomotul tunetelor și al unei artilerii, vîjÎitul vînturilor celor Învrăjbite, mugetul valurilor unei mări În vijelie, trosnetul cel vîjÎios al unei cascade, repejunea cea zgomotoasă a unui torent sau șiroi, strigătele și țipetele unui norod Întărîtat sau Îngrozit; urmările unei puteri grozave, precum cutremurile pămîntului, erupțiile sau izbucnirile vulcanice, o răscoală
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mod de a imagina natura. Atributele se repetă (măre(, adînc, nepăsător, gigantic, falnic, voios), Însă peisajul (acela din Căderea Rinului) este mai grandios romantic, trimite spre un sublim al sălbăticiei: „El cade!... Din nălțime În fum se prăbușește C-un muget lung, sălbatic, grozav, răsunător, Din stînci În stînci el saltă zdrobit; se risipește Precum o-mpârăjie de glorios popor. Frumoasa-i limpezime În clipă turburată Se schimbă-n largi troiene de spume argintii Ce valmeș se răstoarnă cu-o furie turbată
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
căci a Învins destinul!” Tabloul nu este decît un fragment dintr-o alegorie amplă privitoare la menirea providențială a Franței. Alegoria este slabă, tabloul din interior este Însă remarcabil. Care sînt notele lui? Întîi grandoarea, amplitudinea proporțiilor: prăpastia este adîncă, mugetul lung, sălbatic, grozav, clocotul apei izbite de stînci provoacă o detunare cruntă. Valurile se sparg În aer și stropii scot scîntei. În sensibilitatea veselului Alecsandri apare un sentiment obscur: sentimentul măreției În dezordinea naturii (tema vîrtejului, a dizlocării, a haosului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Lumea se afla în puterea somnului, când cutremurul, de o violență necunoscută până acum, a zguduit Capitala din temelii. Clădiri solide, din beton armat, se clătinau ca niște jucării în bătaia vântului. Zgomote înfricoșătoare, de duduit de motor, întretăiate de mugete ce răzbăteau din adâncul pământului însoțeau cutremurul. Lumea trezită din somn de zguduiri puternice, alerga îngrozită, neștiind unde s-o apuce... Prin case, mobilele se mișcau, scârțâind din încheieturi, vitrinele cu sticle și veselă se răsturnau... Panica din interiorul locuințelor
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
LEAR: Tu crezi că-i mult ca furiosu-orcan Pătrunde-mi pîn' la piele; ție-așa ți-i. Dar und' mai mare-o boală s-a fixat, Cea mică-abia-i simțită. Fugi de urs; Dar daca fuga-ți da de marea-n muget, Înfrunți pe urs în față. Liber gîndul, The body's delicate. The tempest în my mind Doth from my senses take all feeling else, Save what beats there. Filial ingratitude, Is it not aș this mouth should tear this hand
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de deasupra văii. Din prăpastia de sub ei se ridica să-i învăluie un nor de picături de apă, ce făceau curcubee cu soarele, acum înălțat, să lumineze și să privească și el la înfricoșătoarea îmbulzeală de ape și ghețuri, de mugete și bubuituri. Moșul se apleacă către ucenicul de lângă el să-i strige, cu glasul întinerit, de altă dată: " Așteptarea s-a împlinit! Ca un șarpe flămând, Apa care Curge înghite acum ca pe o broască umflată Apa Mare care Dă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]