1,791 matches
-
ochii doftorului. Tata Sandu respiră ușurat când Saveta se făcu nevăzută în casă. Se așeză pe banca din fața porții, simțind că nu-l mai țin picioarele. În mintea lui se învârteau acum tot felul de povești prin care să explice muierii ce se întâmplase cu porcul. La un moment dat, privind în lungul drumului, i se tăie răsuflarea. În capul satului îl putea vedea pe Emiluț al lui, călare pe o bicicletă strălucitoare, urmărit de o ceată de copii mărunței, apropiindu
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
fusese vreodată, Tata Sandu îl duse în coteț, după care începu a se învârti în jurul bicicletei lui Emiluț. Ficiorul tocmai îi arăta cu mândrie șaua reglabilă și schimbătorul de viteze, când se auzi țipătul dispre coteț. - Sanduleeee! - Ce-i baiu’ muiere? - Porcu’! - Ce-i cu porcu’ ? - La ce veterinar l-ai dus? - La Gligor, la cine altu’ ? De ce muiere? Ce s-o-ntâmplat? - E vier, Sandule, nu mai e scroafă! E vier! Referință Bibliografică: BICICLETA / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
Ficiorul tocmai îi arăta cu mândrie șaua reglabilă și schimbătorul de viteze, când se auzi țipătul dispre coteț. - Sanduleeee! - Ce-i baiu’ muiere? - Porcu’! - Ce-i cu porcu’ ? - La ce veterinar l-ai dus? - La Gligor, la cine altu’ ? De ce muiere? Ce s-o-ntâmplat? - E vier, Sandule, nu mai e scroafă! E vier! Referință Bibliografică: BICICLETA / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1705, Anul V, 01 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
satul din vale. Era prea târziu să ne mai ducem după ei. Culmea a fost că nici în ziua de azi nu știm cine ne-a făcut-o! Nu spun că beleaua mare a fost că toată vara la colectiv, muierile n-au avut altă temă de discuție decât pățania noastră. Aflată evident, nu de la noi, ci de la cei care ne prelucraseră. Ilie Fîrtat Referință Bibliografică: De Sfântul Gheorghe / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
de la Barbu Tomescu, odată cu întreaga moșie a acestuia. Târgul se desfășura în centrul comunei, pe un platou ce ținea de punctul Câmpul Mare. Acolo funcționa și o moară cu motor și o brutărie. Mai sus de locul acesta, spre Dealul Muierii, se găsește o cruce de piatră. Bătrânii spuneau că această cruce a fost ridicată în memoria unui negustor grec ucis de turci, în acel loc în urma unui atac surpriză al spahiilor turci ce obișnuiau să prade târgurile oltene. Ca primă
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
1865, chiar dacă nu a fost menționat în lista întocmită de Eugen Deca în ” Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII - XIX - lea”, listă întocmită pentru secolul al XVIII - lea. Având în vedere faptul că pe Dealul Muierii, pe teritoriul actual al comunei Grădiștea, a existat o cetate dacică ale cărei ruine se mai văd și azi, cetate identificată a fi Phrateria, menționată de Ptolomeu și care făcea parte din sistemul defensiv antiroman al lui Decebal, înclin să
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
Istorie > CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlcea În apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
nr.1, 1991, Floricel Marinescu publică un studiu mai amplu despre cetatea grădișteană din care vom cita în continuare. ‘’De formă aproape circulară, cu diametrul interior aproximativ 85 m, această fortificație se află pe una din prelungirile sudice ale Dealului Muierilor și este mărginită spre est-nord-est de abrupta Vale a Grădiștei- care a și erodat o parte din incintă- iar spre sud-vest de o serie de alunecări de teren. Spre sud se prelungea creasta dealului în pantă ușor descendentă, pe ea
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
și așezarea contemporană deschisă. Înspre nord, cetatea era amplasată în imediata apropiere a unuia dintre cele mai importante drumuri de plai care făceau legătura între câmpia Dunării și zonele subcarpatice și, peste munți, cu podișul Transilvaniei, așa numitul Drum al Muierilor, una din importantele artere de comunicație din regiune de până acum un secol. până în prezent cercetările au demonstrat că pe dealurile de nord, est și sud, incinta, lată de circa 5 m era formată dintr-un zid de pământ, lemn
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
că Phrateria se suprapune pe Grădiștea - Vâlcea ...”. Succesiunea scenelor de pe Columnă, ar indica faptul ca o parte din legiunile romane, spre Sarmisegetuza, ar fii trecut pe acest drum, drum păstrat în memoria localnicilor ca Drumul Dacilor - o prelungire al Drumului Muierii - și că cetatea a fost cucerită și arsă de aceștia. Acest lucru este ilustrat de scenele 94 - 98 de pe Columna Traiană. Din păcate, Cetatea dacică de la Grădiștea, nu a reușit să atragă interesul specialiștilor, dovadă slaba preocupare a acestora în
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
mult te păzesc să-ți dau atacul.” ” - Care te duci bă până la postul de jandarmi, să vină-n coa, să vedem ce facem cu ăsta ?” o întrebare mai mult rugăminte a lui Niță aruncată grupului de gură cască format din muieri, copii și țărani ce începuse să se îngroașe în jurul prinsului. Vorba că Niță al Popii a prins pe hoțul Ivan, spaima multora mai cu stare s-a împrăștiat cu iuțala gândului prin tot satul cu toate că era miezul nopții. -” Mă duc
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]
-
gândul să prind un moment prielnic și să o zbughesc spre casă. Dar norocul mi-a jucat mereu feste așa că am fost reperat rapid de tata. - Tu ce cauți , tata, pe aici? Îmi zice mie iar apoi mamei. - Ia uite muiere cine te speria, fiu - to! - Discutăm noi acasă, pe îndelete, hai treci și mână vaca! Am mânat-o, sărac de viața mea, dar nu mai eu știu cum! Călcam de sus, de sus, și mă împiedicam la tot pasul de parcă
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
pe Grădea să-și ia lumea în cap și să plece în haiducie. Odată cu el, au mai plecat și alții, sătui să tot slugărească boierului pentru o burtă de mâncare. La început, își făcuseră de cap prin pădurile de pe Dealul Muierii. Asta și pentru că erau mai aproape de familiile lor. Aici, ațineau calea celor care mai foloseu vechiul drum dacic ce venea de la Dunăre și urca spre munte. Mulți ciobani, ce-și duceau toamna oile la Dunăre pentru iernat sau primăvara spre
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
al lui Dragu și al lui Grădea. * Dragu, prin felul său de a fii, zdrobise multe inimi prin Oltenia. Multe fete, văduve sau femei măritate și l-ar fi dorit pe Dragu ca iubit. Dar dintre toate, una singură, Ilinca, muierea unui boier grec ce se aciuiase prin zonă i-a pus inima pe jar. Dar soarta a fost crudă cu această dragoste. Ilinca se îmbolnăvește și moare. Dragu, după această cruntă lovitură, hotărăște să pună capăt haiduciei și să se
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
jagardea Tinichia, giurumea Iar copii am avut Ici și colo, De-am vrut sau n-am vrut. Am plecat peste mări M-am întors peste țări M-am pierdut peste zări Aiurit, păcălit Amețit, jigodit, Si zmucit De coțcari, de muieri Chiar și azi, chiar și ieri, Printre veri, primăveri Și mă zbat Lângă pat Despuiat Supărat și-ncruntat Pentru bani Gologani Ani și ani Fără rost Că un prost. Dar mă rog, în final Într-un hal fără hal Că țiganu
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
atâtea ori le vânduseră iar statul nou creat să se ocupe de toate problemele, ei urmând ca, tot în mod tradițional, să stea pe șanțuri, să bea și să se plângă de sărăcie. Aici cele mai multe adepte se dovediră a fi muierile cunoscute în istorie pentru evlavia, hărnicia și moralitatea lor fără de cusur, mai ales după șaptezeci de ani. Al doilea grup, în frunte cu primarul, era ferm de partea Uniunii deoarece numai așa primeau subvenții pentru pământurile pe care și le
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
înapoi; Mă văd ... XI. CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1746 din 12 octombrie 2015. Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlcea În apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de ... Citește mai mult Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlceaîn apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate’’, se găsesc urmele unei cetăți dacice, cetate ce a dat și numele comunei vâlcene ce se găsește așezată la poalele ei. Conform DEX, ”Grădiște, grădiști, s. f. 1. Formă de relief de dimensiunea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > O CURVĂ DE MUIERE Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului bătrânul a venit și s-a așezat pe scaun, a cerut o mahoarcă și un deț ce sliboviță, și aprins tăcut țigara și a început
O CURVĂ DE MUIERE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362699_a_364028]
-
fânul din pod cu popa din satul vecin, mai dă-mi un deț, cere bătrânul, birtașului, mai bine stau aici și beau, că de merg acasă o omor cu zile și mă bagă ăștia la ocnă, pentru o curvă de muiere. Referință Bibliografică: o curvă de muiere / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2323, Anul VII, 11 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
O CURVĂ DE MUIERE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362699_a_364028]
-
satul vecin, mai dă-mi un deț, cere bătrânul, birtașului, mai bine stau aici și beau, că de merg acasă o omor cu zile și mă bagă ăștia la ocnă, pentru o curvă de muiere. Referință Bibliografică: o curvă de muiere / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2323, Anul VII, 11 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
O CURVĂ DE MUIERE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362699_a_364028]
-
-i, tinere?... te bufnește râsul sau?... s-a arătat el curios nevoie-mare. Nu, domnu′ colonel, i-am răspuns, dar au început să mă doară rănile. ‒Ce răzvrătit ești tu, mă, dacă nu ții la durere?!... Sau ești căcăliv, ca o muiere? Acum te plângi de durere?! Păi să vezi ce dor, după ce mai iei câteva lovituri peste rănile alea. Aia durere!... Cel puțin așa m-a asigurat Blându. Și termin-o cu „domnu′ ”!... La noi se vorbește cu tovarășu’, ai înțeles
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
obrăznicit, Ioană! - Nu s‑a obrăznicit, măi omule! Băiatul a fost mereu cuminte. Ți‑a amintit că nu și‑a bătut joc de bani. Aia ți‑a spus. E și el însurat, lasă‑l în pace să ia hotărâri cu muierea lui, nu cu tine, că este... - Aha! Ți‑a intrat și ție democrația‑n cap, muiere! s‑a răstit el la biata femeie care a băgat ochii în pământ, deși fierbea de supărare. - Da, mi‑a intrat, află! Are familia
CHEMAREA DESTINULUI (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354391_a_355720]
-
că nu și‑a bătut joc de bani. Aia ți‑a spus. E și el însurat, lasă‑l în pace să ia hotărâri cu muierea lui, nu cu tine, că este... - Aha! Ți‑a intrat și ție democrația‑n cap, muiere! s‑a răstit el la biata femeie care a băgat ochii în pământ, deși fierbea de supărare. - Da, mi‑a intrat, află! Are familia lui acum, nu înțelegi asta? Și nu moare de foame acolo, la ei... - Vă rog frumos
CHEMAREA DESTINULUI (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354391_a_355720]
-
la televizor! Io știu ce să mai zic? Dacă tu ai chibzuit că este bine, du‑te acolo! Urmează‑ți drumu’ tău, băiete, și Dumnezeu să te binecuvânteze!... Când ai timp, să mai treci pe la noi. Să vii și cu muierea, să n‑o înstrăinezi de noi, a încuviințat Vasile, trist, gol pe dinăuntru, făcând semnul crucii pe fruntea băiatului. - Da, tată, am să vin! Să‑l văd și pe Gavrilă. Să‑i mai dai și lui voie să vină pe la
CHEMAREA DESTINULUI (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354391_a_355720]