57,196 matches
-
pătrat ajunge student la Institutul Teologic Reformat, unde tăticul sau era profesor universitar și unde aude, în șoaptă, multă istorie ungureasca, segregaționism și nerenuntare la iredentism. Influențat de toate cîte le-a auzit, în șoaptă, se hotărăște să plece în munți să mediteze și să se roage pentru institut și națiune (știm care institut și națiune). Foarte frumos, creștinește, îl admirăm mai ales că le dă de înțeles americanilor că s-a rugat lui God pentru un plan specific. Nu spune
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
tuturor fetelor; nu se potrivea defel nici cu imaginea sportivului de performanță care avea numeroase fane prin județ. Dar el era Doru și totul era posibil. Doru juca baschet de la cinci-șase ani. Era deja faimos În orășelul nostru, de sub poalele munților. Promitea performanțe sportive uimitoare și se afla deja În vizorul echipelor din capitală. Chiar Înainte de majorat, Doru trecea ușor drept un tânăr mult mai matur și versat decât ceilalți de vârsta lui. Fizicul lui impunător și frumos Îi adusese multe
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
români alături de care trăiesc. Emblematic În acest sens este destinul lui Hartin Fringhian, cel care, devenit ”rege al zahărului” În România, deținând fabrici importante și acțiuni nenumărate, pentru a nu fi prins și condamnat de comuniști, se va retrage În munți, viața sa urmându-și cursul printre grupurile de rezistență (prilej de a evoca Încercările disperate, Înecate În sânge, ale celor precum Cristea Paragină de a se opune regimului). Una dintre cele mai impresionante imagini este aceea de peste ani a fostului
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
-i ajute pe armenii care doreau să fugă din țară Înainte ca plecarea să devină imposibilă din cauza comuniștilor. Este vorba apoi despre destinul lui Misak Torlakian, cel care, după ce și-a văzut devastate satul și casa, s-a ascuns În munți, fiind ținut În viață doar de dorința răzbunării, a participat la operațiunea Nemesis și ani de-a rîndul a trimis din S.U.A câte un căluț, semn că Încă un nume de pe lista celor vinovați pentru ororile de la Trabizonda
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
arată acum în alt chip. El „se aseamănă cu o căprioară Și se compară cu un pui de cerb” (δορχάδι γάρ ὁμοιοῦται χαι νευρῶ παρειχάζεται). Și apărând nu stă nici la vederea noastră, nici pe locul lui, ci sare pe munți, aruncându-se de pe vârfuri pe<footnote Magistrand N. V. Stănescu, op. cit., p. 31. footnote> culmile dealurilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 889D. footnote>). Noțiunile de căprioară, pui de cerb, vârfuri
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
-se de pe vârfuri pe<footnote Magistrand N. V. Stănescu, op. cit., p. 31. footnote> culmile dealurilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 889D. footnote>). Noțiunile de căprioară, pui de cerb, vârfuri de munți Și culmi de dealuri ne prezintă de data aceasta o imagine mai complexă, semnificând prin aceasta o cunoaștere mai înaltă decât cele anterioare. Sufletul își dă seama de nedeplinătatea Și relativitatea cunoașterii sale atunci când, ridicat pe o treaptă superioară, constată
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
οmilia 13<footnote Ibidem, GNO, VI.383.9. footnote>, înțelegem că, pentru Sfântul Grigorie, ἔρως este o formă intensificată de ἀγάπη: „Căci iubirea (ἀγάπη) - scrie Sfântul Grigorie -, atunci când sporește Și se intensifică, devine dorință (ἔρως)”. Orice tentativă de escaladare a muntelui spiritual presupune Și exprimă această dorință de bază. În omilia 2 (27)<footnote Or., 2 (63.8); cf. Anthony Meredith, Capadocienii, traducere din limba engleză de Pr. Constantin Jinga, Editura Sophia, București, 2008, p. 165. footnote>, aflăm că miresei i
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
alături de care trăiesc. Emblematic În acest sens este destinul lui Hartin Fringhian, cel care, devenit ”rege al zahărului” În România, deținând fabrici importante și acțiuni nenumărate, pentru a nu fi prins și condamnat de comuniști, se va retrage În munți, viața sa urmându-și cursul printre grupurile de rezistență (prilej de a evoca Încercările disperate, Înecate În sânge, ale celor precum Cristea Paragină de a se opune regimului). Una dintre cele mai impresionante imagini este aceea de peste ani a
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
-i ajute pe armenii care doreau să fugă din țară Înainte ca plecarea să devină imposibilă din cauza comuniștilor. Este vorba apoi despre destinul lui Misak Torlakian, cel care, după ce și-a văzut devastate satul și casa, s-a ascuns În munți, fiind ținut În viață doar de dorința răzbunării, a participat la operațiunea Nemesis și ani de-a rîndul a trimis din S.U.A câte un căluț, semn că Încă un nume de pe lista celor vinovați pentru ororile de la
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
se integra În societate. Narațiunea la persoana Întâi este Înlocuită de cea la persoana a treia, autorul optând pentru o perspectiva obiectivă asupra adultului care se va demasca, apărând În toată micimea sa. Plânsetele din noapte, Încercarea de sinucidere de pe munte, accesele de furie În discuțiile cu fosta soție Rhoda care hotărăște să Încheie orice relație cu el, renunțarea ușoară În fața unui obstacol fizic („să renunțăm, să luăm o pauză”) Îl vor pune față În față pe Jim cu sine: „De
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
departe de a acoperi realitatea, numai în Athos fiind identificate până în prezent și prezentate circa 500 de manuscrise datorate românilor, scrise cu semiografie muzicală bizantină, în limba română și greacă, de către muzicieni români<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, vol. I și vol. II, București, Editura muzicală, 2007 și 2008, volumul III în curs de tipărire; footnote>. Se impune observația că psalții români au creat și scris cântări în limba greacă în perioada în care limba română nu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
spiritual ortodox dar și din cel românesc, acești creatori fiind cunoscuți sub nunele generalizat de Moldovlahi, sau vlahi: Iovașcu Vlahul, Dometian Vlahul, Mihalache Moldovlahul, Calist Vlahobogdanu, Vlatiru Vlahu, Hrisafi Cuțovlahul, Ioan Vlahu, Macarie Lăcanu, Theofilact, Gavriil, Nectarie Vlahul, Protopsaltul Sfântului Munte și mai recent a fost revendicată aceeași origine pentru Balasie Preotul, deoarece numele nu există în onomastica grecească laică și nici în cea monahală. Catalogarea acestui bogat și prețios patrimoniu cultural a început în anul 1974, când bizantinologul Nicu Moldoveanu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
urmat de bizantinologul Constantin Catrina<footnote Catrina, Constantin - Muzica de tradiție bizantină Șcheii Brașovului, Brașov, Editura Arania, 2001; footnote> și va fi continuat de bizantinologi care evită ambii termeni, Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Manuscrisele muzicale românești de la Muntele Athos, București, Editura muzicală, 2000. footnote> și de cei care folosesc falsa sinonimie amintită, Clement Haralam<footnote Haralam, Clement - Manuscrise de muzică psaltică în biblioteca mănăstirii „Toți Sfinții Atonului și Sfinții Români Bucium; în: Acta Musicae Byzantinae, vol. III, Centrul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Musical Manuscripts of Agios Paulos Monastery on Mount Athos; în: Revue Roumaine d`Histoire de l`Art, Série Théatre, Musique, Cinéma, București, Tome XIX, 1982, pp. 63 66; Jakovljevič, Andrija Inventarul manuscriselor muzicale românești aflat la Mănăstirea Sf. Pavel de la Muntele Athos; în: Studii și cercetări de istoria artei, Seria Teatru, Muzică, Cinematografie, tom XXIX, București, Editura Academiei, 1982, pp. 35 -39; footnote>, unele prezentate ulterior, succint de Gregorios Stathis<footnote Staqh, Gr. Q. Stathis Manuscrisele de Muzică Bizantină - Sfântul Munte
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Muntele Athos; în: Studii și cercetări de istoria artei, Seria Teatru, Muzică, Cinematografie, tom XXIX, București, Editura Academiei, 1982, pp. 35 -39; footnote>, unele prezentate ulterior, succint de Gregorios Stathis<footnote Staqh, Gr. Q. Stathis Manuscrisele de Muzică Bizantină - Sfântul Munte, Atena, volumul I, II, III, 1975, 1976, 1993; footnote>, al cărui catalog l-am prezentat și recomandat la vreme, cititorilor revistei Muzica<footnote Vasile, Vasile Manuscrisele muzicale din Muntele Athos, tom III de Gregorios Stathis; în: Muzica, București, Serie nouă
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Stathis<footnote Staqh, Gr. Q. Stathis Manuscrisele de Muzică Bizantină - Sfântul Munte, Atena, volumul I, II, III, 1975, 1976, 1993; footnote>, al cărui catalog l-am prezentat și recomandat la vreme, cititorilor revistei Muzica<footnote Vasile, Vasile Manuscrisele muzicale din Muntele Athos, tom III de Gregorios Stathis; în: Muzica, București, Serie nouă, An IX, nr. 2 (34), aprilie iunie 1998. footnote>, la 253, câte descrie Sebastian Barbu Bucur, în catalogul citat, unele inexistente în fondurile nominalizate, pentru a ajunge, după propriul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
intrarea în monahism la Sinaia, Neofit - Ivanovici Iovanovici, copist a șase documente muzicale și autor al mai multor cântări ce merită a fi studiate și repuse în circuitul liturgic și documentar, repetându-se astfel situația creațiilor lui Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte sau a celor ale lui Ghelasie Basarabeanul, publicate, fie și parțial și care astfel ajung la cunoștința cercetătorilor. Surprizele cele mai evidente le constituie prezența printre documentele mănăstirii a unui manuscris cu notație cucuzeliană, care a aparținut episcopului Buzăului, Dionisie
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de la schitul românesc Prodromu tot din Athos, prezentate de cele două cataloage amintite, al bizantinologilor Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Op. cit., pp., p. 377 și 59 60. footnote> și Vasile Vasile<footnote Vasile, Vasile - Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, vol. I, București, Editura muzicală, 2007, p. 155 și vol. II, 2008, pp. 101 - 102; footnote>, fondul sinait oferă posibilitatea completării catalogului caietelor lui Ucenescu, a creației sale și a celei a dascălului său, Anton Pann, aici găsindu-se
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
1821 și 1848 și devenită garnizoană militară în timpul războiului Crimeii. Ca și vechile așezăminte monahale ale locului, mănăstirea a avut legături puternice cu cele athonite schitul Sfânta Ana din apropiere dorindu-se a fi o replică a celui omonim din Muntele Athos - și cu cele paisiene, mulți stareți și nevoitori prelungind la poalele Bucegilor tradițiile așezământului Sfântului Paisie Velicicovschi, creionate cu altă ocazie<footnote Vasile, Vasile Dezvoltarea muzicii religioase în timpul stăreției Sfântului Paisie Velicicovschi; în: Teologie și viață, Iași, s. nouă
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
George Enescu”, 1996, pp. 158 - 183; footnote>, urmat de un altul, la București<footnote Vasile, Vasile - Centenar Dimitrie Suceveanu, în: Muzica, București, s. nouă, An XI, nr. 2 (42), aprilie - iunie 2000, pp. 139 - 153; footnote> și Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte, a cărui personalitate și activitate au făcut obiectul mai multor materiale, cel mai extins fiind publicat în perioada centenarului morții sale, în vatra muzicală din care a descins<footnote Vasile, Vasile Nectarie Hușianul - Protopsaltul Prodromului, Centenar (+1899 - 1999); în: Cronica
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Prodromului, Centenar (+1899 - 1999); în: Cronica Episcopiei Hușilor, vol. III, 1997, pp. 457 - 571; footnote> și în prefața Cântărilor Sfintei Liturghii<footnote Vasile, Vasile Studiu introductiv, alcătuire, îngrijire și Circulația în manuscrisele din așezămintele monastice, în fondurile particulare monahale din Muntele Athos și din diversele biblioteci monastice și particulare din țară a cântărilor create, traduse, adaptate și prescurtate de Nectarie Schimonahul și cuprinse în acest volum; în: Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte Athos - Cântările Sfintei Liturghii, București, 2004, pp. 387 461; footnote
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în manuscrisele din așezămintele monastice, în fondurile particulare monahale din Muntele Athos și din diversele biblioteci monastice și particulare din țară a cântărilor create, traduse, adaptate și prescurtate de Nectarie Schimonahul și cuprinse în acest volum; în: Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte Athos - Cântările Sfintei Liturghii, București, 2004, pp. 387 461; footnote>, Nu întâmplător în biblioteca mănăstirii se găsesc cărțile capitale de muzică de cult tipărite în secolul al XIX - lea, unele chiar în mai multe exemplare, o bună parte provenind de la
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
footnote>. Manuscrisul grecesc nr. 50 Începutul cu Dumnezeu cel Sfânt al Irmologhionului de cântări calofonice alcătuite de mai mulți dascăli - cuprinde nu numai irmoase - cum arată titlul - ci și axioane, inclusiv unul din Postul Mare al lui Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte Athos și un altul de la Înălțare, scrise ulterior. În subsolul filei se poate descifra numele lui Ucenescu și anul 1851, dar caligrafia nu-i aparține și este evident că cel care a copiat manuscrisul nu știa bine limba greacă. Cele
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în cel de-al doilea catalog amintit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, 2007, p. 284; footnote> și apoi într-un studiu al bizantinologului Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Sebastian Barbu George Ucenescu și manuscrisele sale muzicale autografe din Muntele Athos; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIII, nr. 4 (2), octombrie - decembrie 2002, pp. 136 144; footnote>, Manuscrisul nr. 64 are în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 44; Reconstituirea catalogului creației protosinghelului Varlaam poate porni de la documentele de la Sinaia, în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de cele tradiționale nu numai prin melodica sa inspirată, dar mai ales prin incipitul diferit - Vrednică ești cu adevărat..., o traducere mai adecvată a textului grecesc Axion estin...Așa cum s-a putut vedea în prezentarea manuscriselor muzicale de la Provata din Muntele Athos, la chilia Sfântul Ioan Teologul se găsește un manuscris, prezentat în premieră absolută, cuprinzând numai axioane având același incipit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, p. 165; footnote>. Alte două prețioase documente muzicale sinaite sunt cele datorate unor
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]