1,493 matches
-
ca și unele plante, mucegăiesc în apă, pe când altele, din apă, din rouă curată, cresc, se hrănesc. Ca și în ierbariu se pot stabili norme. Se poate zice: "Acest fel anume de făpturi urăște unda clară și trăiește din. . ." - Din murdărie! nu te jena!. - Și poți hotărî dinainte că cei care urăsc apa sunt anume "astfel" de fătpuri... Ai băgat tu de seamă, Nory, ceva despre Mika-Le? - Nu mă cruța, spune! - Cum se desprinde de tulpina Hallipilor! Cum se simte în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
sănătoase, fără exces de sosuri, sau îi spală podelele. Poluarea este un fenomen care îl îngrozește. Este principalul său adversar, inamicul cu care se luptă zi de zi, în fiecare aspect al vieții. Păstrarea granițelor de netrecut dintre el și murdăria lumii a ajuns să-i consume treptat mare parte din energie, timp și capacitatea de a iubi. În 1918, când Pandit Razdan împlinea patruzeci de ani, programul său matinal era neschimbat de zece ani. Se scoală din somn prevăzător, scanând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Acolo, stăt pe vine cel puțin zece minute, pentru a-și elimina conțintul colonului și a examina atent rezultatul. Presupunând că nimic nu-i atrage atenția, se poate îndrepta spre baie. Acolo, verifică atent să nu fie vreo urmă de murdărie pe podea, în special în zona canalizării, aflată în cel mai îndepărtat colț al încăperii. Se uită cu grijă să nu fi apărut vreo insectă sau alt animal care să-și facă culcuș în sau lângă vasele de apă, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cuprins de o tuse violentă. Cum să-i spună acestui om bolnav că singurul său fiu, pe care l-a îngrijit cu dragoste timp de cincisprezece ani este de fapt, bastardul unui englez, care nu aparține nici unei caste, mănână orice murdărie și nu deosebește stânga de dreapta? Tactul și sensibilitatea le sunt date puținor oameni, iar Anjali nu este printre cei aleși. Nu cruță nici un amănunt; nu lasă nici o presupunere să-i treacă prin cap, nu-l scutește de nici o insinuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
la concluzia că băiatul prezintă toate indiciile unui sânge stricat. Asta ar fi de ajuns pentru majoritatea oamenilor, dar Anjali este abia la început. Continuă pe tema alcăturii genetice proaste și a consecințelor sale teribile. Lipsa de puritate, amestecul, poluarea, murdăria și alte stricăciuni de acest gen derivă dintr-un asemenea sânge stricat, o ofensă la adresa oricărui om cu principii ortodoxe. Nu e de mirare că asupra orașului Agra s-a abătut o asemenea ciumă. Ea, de exemplu, n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cel mai obișnuit lucru din lume. — Bună, îi zice într-o engleză grețoasă, de bazar. Sunt corcitură ca și tine. Mi-e foame. Ai ceva de mâncare? Băiatul este probabil mai alb decât el, deși este greu de spus, din cauza murdăriei. Are trăsături englezești, un chip despre care s-ar putea spune că este delicat, în alte împrejurări, în alt loc. Felul frumos în care arată și albeața pielii lui îl înfurie pe Harry. Cei douăzeci și trei de ani în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Nici bărbatul, nici femeia nu sunt interesați să-i inspire încredere. Un observator obiectiv (aici, așa cum este cazul, lipsește, din păcate) le-ar putea remarca ochii lucind, când îl urmăresc pe Pran, cum mănâncă lacom. Chiar și așa, plin de murdăria de pe stradă, este un băiat foarte chipeș. Bărbatul și femeia par mulțumiți de el și când termină de mâncat, cu un râgâit sonor, ei se înclină de parcă tocmai le-ar fi spus o glumă. — Spune-mi Ma-Ji, zice femeia. — Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mamelor cu buzele strânse, ale căror fețe posomorâte sunt expresia înfrângerii, a disperării, supuse efectelor deshidratării de zile întregi, într-o stare sanitară precară, cu teama permanentă de moarte. Dar văzuți de aproape, ochii femeilor strălucesc. Sub stratul gros de murdărie, ceva din chipul acestor memsahib este înălțător. Transmit o conexiune cu istoria, cu străbunele lor din Rebeliune, cu vreo răscoală, cu destinul simbolic al femeii engleze din climatul tropical, menite să răzbată și să îndure. Aproape că devin îngeri, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Izvorâse din durere. Era ceva menit să-l păstreze pe el în interior, iar pe ea s-o împiedice să ajungă la el. Nimeni nu înțelegea asta. Așezând cărămizile una peste alta, preotul se simțise ca ultimul om. Valul de murdărie o înghițise până și pe nevasta lui. Chiar și pe Elspeth. O, Dumnezeule! Toate eșecurile sale. Toate zidurile ridicate. Nici n-ar fi fost necesar, dacă el n-ar fi dat greș atât de des și atât de rău. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să fie de două ori mai nenaturală, bestialitatea în floare. Cum decăzuse! Cel puțin autoritățile erau de acord că produșii tindeau spre sterilitate. Și-o imagină pe acea fiică a sa cu capul foarte mare, pielea galbenă, crescând anapoda prin murdăria junglei, cu trăsăturile degradându-i-se pe zi ce trece, sfârșind într-o imagine hidoasă de avorton. Între timp, Elspeth se depărtează tot mai mult. A încetat să-i mai ceară permisiunea să facă anumite lucruri și discută cu acei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
zice. Abia sosit de la tropice. — Da, domnule. — Abia sosit din Asia, ca și noua mea cutie cu Paphiopedilum. Îi arată o cutie de lemn de la picioarele sale și rămân amândoi cu privirile ațintite asupra ei. Jonathan vede un amestec de murdărie și tuburi. Dar pe doctorul Noble ceea ce vede îl stârnește, pentru că lasă să-i scape un geamăt. — Fantastic, murmură el. — Da, domnule. — Vino cu mine la Casa Alpină unde sper să descoperim că doamna Dodd e pe punctul de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de până atunci, să se certe cu Barbara? Viteza vertiginoasă a existenței... Homer rămase cu gura căscată. Abia atunci realiză el că mașina lui zboară cu 970 km/oră și că în același timp parcă stă pe loc. Asta era murdăria (unii spun "paradoxul") vitezei. Oricât ar fi de mare, te obișnuiești îndată cu ea și n-o mai sesizezi. Ceea ce te face să mărești iuțeala... chiar asta i-a stricat viața: necontenita, nebuna accelerație. Homer se uită la ceas. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
dinți. Unde te-ai dus? am întrebat-o înfiorată. — M-am refugiat la un hotel unde ședea un cuplu de prieteni de-ai mei, aflați și ei în exil. Locul era oribil, odaia lor nu avea duș, toaletele, de o murdărie nemai pomenită, erau pe culoar. A doua zi, după o noapte petre cută într-un fotoliu prăfuit și obosit, m-am ridicat și m-am uitat pe fereastră. Am deschis-o, eram la etajul șase și m-am uitat în
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
de farmec, fermecătoare iscusită, care vindea neamurile prin curviile ei și popoarele prin vrăjitoriile ei, 5. "iată, am necaz pe tine, zice Domnul oștirilor, îți voi ridica poalele ca să-ți vadă neamurile goliciunea, și împărățiile, rușinea. 6. Voi azvîrli cu murdării peste tine, te voi înjosi, și te voi face de ocară. 7. Toți cei ce te vor vedea vor fugi de tine, și vor zice: "Ninive este nimicită! Cine o va plînge? Unde să-ți caut mîngîietori? 8. Ești tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85120_a_85907]
-
la cea a Chinei însăși. Poate fi ceva mai dureros de atât? Pe deplin conștientă de motivele care au contribuit la situația mea, mă simt pe punctul de a mă sufoca. China a devenit o lume otrăvită în propria-i murdărie. Spiritul meu este atât de istovit, încât preoții de la cele mai bune temple nu sunt capabili să îl reînvie. Și asta nu este cea mai proastă parte. Cel mai rău este că poporul meu continuă să își arate credința în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nou titlu: Mama Norocoasă. Sunt trimise daruri și cufere cu tael-i pentru a-mi onora familia. Cu toate acestea, nu li se permite mamei și surorii mele să vină să mă viziteze. Nici soțul meu nu vine. Se consideră că „murdăria“ mea poate să aducă boala asupra Majestății Sale. Mi se servesc zece mese pe zi, dar nu am poftă de mâncare, și cea mai mare parte a bucatelor se irosește. Sunt lăsată singură, să plutesc pe rând între somn și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Bolgia Osândelor“ din lumea de dincolo. Capete tăiate cu părul lung pluteau într-un bazin cu sânge întunecat - seamănă cu niște găluște în apă fiartă. Vezi? Despre asta voiam să vorbesc cu tine, zice Nuharoo. Sângele din bazin provine de la murdăria tuturor femeilor. În bazin sunt, de asemenea, șerpi veninoși și scorpioni care se hrănesc cu cei morți de curând. Ei sunt transformările acelora care au comis fapte rele în timpul vieții. — Și ce se întâmplă dacă nu comit fapte rele foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și clădirile adormite sunt deșteptate de ecoul glasurilor și pașilor. Ușile se deschid cu scârțâit de lemn și metal. Închizătorile ruginite ale ferestrelor se rup când încercăm să le deschidem. Eunucii fac tot ce pot pentru a îndepărta mucegaiul și murdăria de ani de zile. Mi se dă un apartament, lângă cel al lui Nuharoo, pe o latură a palatului principal. Împăratul ocupă, desigur, dormitorul cel mai mare, chiar în mijloc. Biroul său, care se numește Sala Interesului Literar, se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
le dădea apă decât la anumite ore... Vreți să spuneți, apă caldă? am întrerupt-o din nou. Nu, nu, apă, apă de băut... apă necesară, trei ore pe zi... Nimeni nu îndrăznea să se ridice contra lui! Vă închipuiți ce murdărie... insecte... Da' cine erau ăștia care spuneți că nu îndrăzneau să... Niște oameni foarte cumsecade... Când m-au văzut că am venit... Da' ce pot să fac, totul e o ruină... Dar, zic, parcă spuneați ieri că... vilă, ornamentații... Pe
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
tânărului romancier, să-l faci pe cititorul care are copii să te disprețuiască și să arunce cartea din mîini?" "De ce să mă diprețuiască?" m-a întrebat. "Fiindcă, i-am răspuns, sufletele pure nu pot fi atinse de nici un fel de murdărie. Omul din curte din Moartea lui Ivan llici, de Tolstoi, care îngrijește în toate amănuntele pe stăpânul său muribund și neputincios, ră-mî complet senin în timpul acelor îndeletniciri și are aerul să spună: "Ce să facem! E un om! Toți vom
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pot uita labele de gîscă pe care le-am tras, pe rînd, la pupat. Surprinse, noile mele colege ezitau să se supună acestei mondenități. Țineam în palmă degetele lor țepene, cu asprimi de vreascuri în care se încrustau vîrci de murdărie. Deși toată lumea îmi recomandase să dau atenție confruntării cu Fărocoastă, pe tovarășul Costică nu l-am putut zări curînd. Am observat că lipsa sa purifica aerul din școală. Secretarul O.B. făcea teren. Ultima oară trecuse pe la școală în urmă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mortului băgau mâna În buzunar și azvârleau În sus bănuți de fier. Ne aruncam În țărână pe palme și genunchi, ne Împingeam și ne loveam ca să ajungem la mărunțișul acoperit de pulberea groasă. Ne murdăream ca niște porci, umpleam de murdărie până și fundele Înnodate la gât. Nu știam Încă să citim, dar cunoșteam valoarea monedelor după mărime. Când mortul se Îndepărta, ne ascundeam În tufișurile din spatele bisericii și ne lăudam unul altuia prada. Nu cred că-ți vine greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În ziua inaugurării, autobuzele au fost nevoite să oprească În stația cea nouă. Oamenii i-au Înjurat la Început pe șoferi. A doua zi, s-au strâns tot În curbă. În stația Înălțată cu atâta dăruire au Început să apară murdăriile. Cineva a azvârlit Înăuntru o găină moartă, apoi din ce În ce mai mulți și-au făcut acolo nevoile. Cine trecea pe drum trebuia să se țină de nas. Oameni foarte ai dracului, ăștia de pe la noi: nu-i putuseră ierta veneticului de la primărie că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
buze cu dispreț, arătându-și privitorilor deznădejdea de a fi obligat să lucreze cu asemenea personal sărac de minte. „Adică să-l ții bine, dobitocule!” „Păi de ce nu zici, bre, așa? Uite acușica!” După ce se prăvălise de câteva ori În murdărie, proptindu-se, ca la armată, pe coate, palme și genunchi, Rândașul izbutise, până la urmă, să pună mâna pe un vițel alb, cu ochii nefiresc de mari. Îl târâse până În mijlocul țarcului și-i sucise capul. Vițelul se prăbușise, mișcându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Înspăimântat și cu disperare picioarele În aer. Rândașul se azvârlise peste el și-l ținea bine, ca pe o ibovnică nărăvașă. Veterinarul părea că se bucură de priveliște. Se uita zâmbind la omul cu minte puțină care se zbătea În murdăria de pe jos și icnea ca de nespusă trudă. „Nu-l legi mă, boule?!” se mirase vesel Veterinarul. „Adu mata niște sârmă, că eu m-am luat cu treaba și am uitat.” Copiii se uitau cu Încântare la acea reprezentație și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]