1,647 matches
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > DASCĂL PRINTRE UNGURI... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 225 din 13 august 2011 Toate Articolele Autorului „Învățător într-un sat locuit în întregime de maghiari!” Absolvent al Școlii normale „Carol I” din Câmpulung Muscel în anul 1934, ne-a revenit promoției noastre, rândul la numire în învățământ abia peste 4 ani. Până atunci, prin cereri cu „căciuleli”, am obținut supliniri în Muscel la Ciocanu, Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței, Dragoslavele, Micloșani și chiar Rucăr, o scurtă
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
în întregime de maghiari!” Absolvent al Școlii normale „Carol I” din Câmpulung Muscel în anul 1934, ne-a revenit promoției noastre, rândul la numire în învățământ abia peste 4 ani. Până atunci, prin cereri cu „căciuleli”, am obținut supliniri în Muscel la Ciocanu, Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței, Dragoslavele, Micloșani și chiar Rucăr, o scurtă perioadă de timp. Pentru numire am fost chemați la București, Aici, nici un post pentru Muntenia. Erau posturi în Dobrogea și în Ardeal, în ținuturile secuiești... Pe Valea Trotușului
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
Ileana Popescu - Argeșel (1948) Profesor de limbă și literatură română la Colegiul Național "Dinicu Golescu" din Câmpulung, doctor în filologie. S-a născut în București la data de 19 mai 1948 din părinții Marioara și Vicuță Tiucă din Rucăr, județul Muscel. Aici a absolvit Școala elementară de 7 ani și liceul teoretic, apoi a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al. Ion Cuza” din Iași. A obținut titlul de doctor în filologie cu teza „Toponimia în bazinul superior al Dâmboviței”. De-
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
Ileana Popescu - Argeșel (1948) Profesor de limbă și literatură română la Colegiul Național "Dinicu Golescu" din Câmpulung, doctor în filologie. S-a născut în București la data de 19 mai 1948 din părinții Marioara și Vicuță Tiucă din Rucăr, județul Muscel. Aici a absolvit Școala elementară de 7 ani și liceul teoretic, apoi a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al. Ion Cuza” din Iași. A obținut titlul de doctor în filologie cu teza „Toponimia în bazinul superior al Dâmboviței”. De-
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
acordându-le DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ din partea revistei STARPRESS pentru întreaga lor activitate literară: Olimpia Sava (Galați), Tudosia Lazăr (Galați), Elenă Biucă (Toronto/Canada), Rodica Calota (Târgu Jiu),Mariana Popa (Brașov), Gina Agapie (Buzău), Alexandru Florin Țene (Cluj Napoca), Maria Chirtoacă (Câmpulung Muscel), Florin Ț. Român (Arad), Corneliu Zeana (București), Lavinia Huțișoru Dumitriu, Viorica Popescu (Brașov), Vasile Szolga (București), Titina Nica Țene (Cluj Napoca), Mihai Manolescu (București), Ion Părăianu (Roșiile/Vâlcea), Aurelia Corbeanu (Curtea de Argeș), Ion Nălbitoru (Brezoi/Vâlcea), Ligya Diaconescu (Râmnicu Vâlcea) și Virgil
ZIUA LIMBII ROMANE LA RAMNICU VALCEA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374669_a_375998]
-
Tezaurul portului popular Căci pe femei parcă dansează (Păcat că e-mbrăcată-atât de rar). Cusută în culoare senină, Creând nenumărate povești, Miroase a miere și lumină: “E valoarea culturii românești”. Iie ! Ești vedeta înflorată, Grigorescu te-a imortalizat În țăranca din Muscel pictată Extrem de clasic și rafinat ... În poezia lui, -Alecsandri- “Rodica,”cum ne sugerează Că... și ea îmbracată ar fi Cu iia ce acum “excelează”. Iată ! Sărbătorim o piesă-cult Din borangic, bumbac sau in topit Cusută cu arnici , stilată mult. “E-
IIA ROMÂNEASCĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374247_a_375576]
-
în vederea căsătoriei. Târgurile de fete, din fericire, mai sunt întâlnite și în zilele noastre, iar printre cele mai renumite târguri care au loc la Sânziene se numără cele de la Buzău, Focșani, Buda, din județul Vrancea, Ipătești, județul Olt, Pitești, Câmpulung Muscel, Cărbunești, județul Olt, Broșteni, județul Mehedinți, Giurgeni, județul Ialomița, dar și în alte zone ale țării. De Sânziene, să fiți plini de armonie, iubire, bunătate și multă veselie! Să fiți iubiți! Ștefan Popa Referință Bibliografică: Cine sunt Sânzienele? Ștefan Popa
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
Publicat în: Ediția nr. 1890 din 04 martie 2016 Toate Articolele Autorului Pe douăzeci și nouă ale lunii decembrie grupul de studenți se întâlni în București. În Gara de Nord era o forfotă de nedescris. Urcară în trenul care mergea spre Câmpulung Muscel, apoi intrară în compartiment, unde și-au înghesuit rucsacurile cu merinde și haine de schimb. Locomotiva se puse în mișcare. Gabriela și Adrian, vechi cunoștințe și prieteni cu Marius, șeful grupului, doreau să petreacă împreună revelionul la Cabana Cuca din
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
Gabriela și Adrian, vechi cunoștințe și prieteni cu Marius, șeful grupului, doreau să petreacă împreună revelionul la Cabana Cuca din masivul Iezer-Păpușa. Gabriela era într-o situație specială, deoarece purta în pântece un viitor sau o viitoare turistă! Din Câmpulung Muscel studenții luară autobuzul până la Lerești, iar de acolo porniră pe jos spre cabana Voina, unde făcură un scurt popas pentru un ceai fierbinte și o omletă cu șuncă. Cu forțe noi parcurseră încă cinci kilometri prin zăpadă până la Cabana Cuca
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
fiul Mariei (n. Dobrotescu) și al lui Ion Amzulescu, țărani. Face studii secundare la Craiova (1930-1938) și studii universitare la Facultatea de Litere din București (1938-1942), devenind doctor în filologie al Universității din București (1968) cu teza Balada populară din Muscel. Mai întâi profesor secundar în București (1948-1951), funcționează apoi, până la pensionare, în calitate de cercetător, în Institutul de Etnografie și Folclor din București, unde este o vreme și secretar științific (1958-1970) sau șef al sectorului de literatură populară și al sectorului de
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
și corpus de texte poetice, București, 1981; Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare, postfață Iordan Datcu, București, 1989; Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Miorița și alte studii și note de folclor românesc alese din anii 1975-2000, București, 2001; Despre obârșii... et quibusdam aliis, Craiova, 2003. Culegeri, antologii
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
București, 2001; Despre obârșii... et quibusdam aliis, Craiova, 2003. Culegeri, antologii: Ion ăl Mare, București, 1963; Balade populare românești, I-III, introd. edit., București, 1964; Vechi cântece de viteji, București, 1956 (în colaborare cu Gheorghe Ciobanu); Cântece și jocuri din Muscel, București, 1964 (în colaborare cu Paula Carp); Toma Alimoș. Balade populare românești, I-II, București, 1967; Cântece bătrânești, București, 1974; Capodopere ale literaturii populare românești, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Emilia Comișel, Al. Amzulescu și Gh.
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
Ethnologica”, 1982, 160-162; Adrian Fochi, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic”, AAF, 1983, 353-356; Mihai Coman, Sinteză și tipologie, VR, 1983, 11; Ion Șeuleanu, Al. I. Amzulescu, „Balada familială”, AAF, 1987, 453-454; Sabina Ispas, Al. I. Amzulescu, „Cântecul popular din Muscel”, REF, 1996, 1-2; Datcu, Repere, 324-326. I.D.
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
G. Ghiță, Doine, cântece, strigături, București, 1955; Tiberiu Brediceanu, 170 melodii populare românești din Maramureș, București, 1957; Const. Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, 132 cântece și jocuri din Năsăud, București, 1958; Al. I. Amzulescu, Paula Carp, Cântece și jocuri din Muscel, București, 1964; Folclor din Transilvania, I-IV, București, 1962-1969; Folclor din Oltenia și Muntenia, I-V, București, 1967-1970; Tiberiu Brediceanu, Melodii populare românești din Banat. Din colecția „810 melodii populare românești din Banat”, îngr. și introd. Constantin Zamfir, București, 1972
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
Contribuții la cunoașterea cântecului popular românesc, ALIL, t. XXIV, 1973; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, 1976, 344-346; Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic, I-IV, București, 1985-1989; Al. I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel - monografie folclorică zonală, MCF, 1990, partea II; Gheorghe O. Oprea, Doina - concept și stil muzical, MCF, 1995; Pavel Ruxăndoiu, Folclorul literar în contextul culturii populare românești, București, 2001, 544-547. L.Cș.
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
și în limbă-sunt cuvinte legate de viața păstorească precum cătun, corhană, beci, vătaf, cioban, dușman, buzdugan ș.a. În toponimie, să consemnăm o serie de nume de localități, mai întâi pecenege: Peceneaga (sat), jud. Tulcea, Peceneaga (pădure, jud. Brăila), muntele Picineagul-jud. Muscel, râul Peceneaga, afluent al Buzăului, Pișineaga, în Țara Hațegului, Beșimbav, în Țara Făgărașului, Dealul Beșinoului, lângă Sibiu, satul Beșinău, în județul Alba, satul Beseneu, în județul Bistrița-Năsăud, Beșenava, în jud. Timiș. În ceea ce privește toponimele cumane, menționăm localități precum Comani-în fața Vidinului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
iar dregătorii lui n-au ce căuta la dânșii. Ei nu urmăreau să închege un stat, așa cum vor face ulterior în Prusia, ci oriunde ajung ei aspiră la întemeierea cetăților și constituirea "comandaturilor". Astfel, ei treceau Carpații în Buzău și Muscel, pentru a întări cealaltă parte a trecătorii. De-aici, în mijlocul Câmpulungului românesc, ei ridică un cloașter (fortificație), pe vremea când puterea era în mâinile unui "comes" săsesc, Laurențiu. Așezarea "cavalerilor Maicii Domnului a teutonilor" din Ierusalim, călugări-ostași, îngrijitori de spitale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
muntene, care erau prezenți în oastea sa. În ceea ce privește traseul expediției, istoricul consideră că regele n-a pătruns în țară pe la Severin, pentru a străbate atâta cale până la Argeș, ci a coborât din Ardeal prin pasul Bran, spre acel Câmpulung din Muscel, întemeiat de coloniști străini, unde avea supuși fideli și o biserică catolică. Putem presupune, adaugă el, că toate acțiunile (evenimentele) campaniei s-au petrecut în această regiune de drumuri înguste, printre dealuri împădurite. Argeșul în care ajunge armata regelui, zice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în comun faptul că sunt mai aproape de om și-l ajută sau îl persecută într-un chip mai direct și mai continuu (33, pp. 92-93). Multe legende cosmogonice românești prezintă astfel de elemente specifice (35). Într-o legendă din părțile Muscelului se spune că „după ce [Dumnezeu] a făcut și pe oameni, cerul era aproape de pământ. Dai cu mâna de el” (36, p. 4). „însă omul, nesinchisit din fire - după cum spun legendele culese în Dolj și Olt -, nu și-a dat seama
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
li se dă foc. Ele ard și, deasupra lor, cu gura deschisă stă bolnavul, sorbind în piept fumul. Cu fum de măselariță se afumă cei ce au dureri de măsele (254, p. 99). în zona Munților Apuseni și în zona Muscelului, pentru alinarea durerilor la naștere se bea ceai de semințe de cânepă (90, p. 8 ; 17, p. 72), iar în Oltenia, cu astfel de ceai se vindecă „frântura de vis” (87, p. 81). Rutenii din Bucovina și bulgarii din Dobrogea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tabloul pe care nu noi, ci un prefect al guvernului actual [î]l face despre populațiunile noastre. Acesta e un tablou care se potrivește cu toată Moldova și cu multe județe de munte din Țara Românească. Gorjul, Râmnicul - vâlcea, Argeșul, Muscelul, Oltul sunt în aceeași stare de decreștere în care se află Tutova, Putna, Romanul, c-un cuvânt douăzeci de județe, două din trei părți ale României. Ce ajută dar întîmpinarea că producțiunea și esportul au crescut când toate acestea nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Caramelea, V., Vasile. 1961. Considerații demografic-antropologice asupra migrațiunilor populației din Mărginimea Sibiului, în Probleme de Antropologie, vol. VI, Editura Academiei Republicii Populare Române. Caramelea, V., Vasile. 2006. Satul Berivoiești, Muscel. Obștea Moșnenilor. Pitești: Editura Universității. Cartwright, Andrew. 2001. Avoiding collectivisation: land reform in Romania 1990-92. Worging paper nr. 50, Rural Transition Series, http://www.liv.ac.uk/ history/ research/cee pdfs/ Cartwright, Andrew. 2000. State Law and the Recognition of Property
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1936-1940) la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din Iași, în timpul cărora participă la înființarea, de către G. Călinescu, a „Noii Junimi” și publică în paginile „Jurnalului literar”. Ulterior funcționează ca profesor de limba și literatura română la Iași, Câmpulung Muscel, Bacău și București. Între 1967 și 1982 (când se pensionează) este cercetător la Institutul de Cercetări Pedagogice din București. A obținut titlul de doctor în filologie cu teza Opera literară a lui G. Călinescu (susținută în 1973). Colaborează la „Jurnalul
ALECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
contextul măsurilor „antititoiste” mai largi. De altfel, chiar din cifrele oferite de autor, proporția etnicilor români (inclusiv refugiați basarabeni, bucovineni și macedoromâni) apare covîrșitoare. Cei doi securiști (Constantin Apăvăloaie și Florea Lungu) morți În confruntarea cu partizanii din grupul „Haiducii Muscelului” (Arsenescu-Arnăuțoiu), În noaptea de 18/19 iunie 1949, nu erau ofițeri (p. 179), ci subofițeri. CÎt despre Ion Marinescu și Titi Mămăligă, doi membri ai rezistenței din Munții Făgăraș, versantul sudic, ei nu au căzut În luptele cu Securitatea (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de la Nucșoara. Documente ale anchetei, procesului, detenției, Editura Vremea, București, 1997) cît să descopere și să analizeze resorturile psihologice care au determinat o comunitate rurală să se solidarizeze Împotriva regimului comunist. Lucrarea se concentrează pe analiza grupului de rezistență „Haiducii Muscelului”, care s-a format În jurul localității Nucșoara, beneficiind de suportul material și moral al locuitorilor acesteia. O Întrebare firească se impune: de ce Nucșoara? Satul Nucșoara, situat În partea de nord a județului Argeș, Într-o zonă muntoasă, a fost, Între
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]