2,210 matches
-
lor.Astfel la statuia care imortalizează chipul poetului, din parcul care îi poartă numele au fost depuse buchete de flori.La Casa Memorială „Nichita Stănescu” de pe strada Buciumului din Ploiești, sub coordonarea doamnei director Carmen Guef s-a desfășurat matineul muzeal „Să ne amintim de Nichita...”... XVI. SEMICENTENARUL COLEGIULUI TEHNIC „ELIE RADU”, PLOIEȘTI, de Elena Trifan , publicat în Ediția nr. 2171 din 10 decembrie 2016. SEMICENTENARUL COLEGIULUI TEHNIC „ELIE RADU”, PLOIEȘTI Joi, 24 XI 2016, Colegiul Tehnic „Elie Radu” din Ploiești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
pustiul înaripat și cineva cuvântând înaripat despre dezvoltarea controlată a planetei.” (Flori veștede) Cei care mai iubesc, cei care simt frumosul înconjurându-i, devin proscriși, devin damnați, într-un spațiu pustiit de idei și comportamente nobile, sunt vetuști declarați piese muzeale. „Tăcută lumina stelară pogorând peste lipsiții de vlagă, refugiați într-o miriște din mileniul trecut declarată minunea naturii de mâine.”( Câmpul deșert) „nu e tocmai sigur că vei intra în șomaj acum floarea s-a închis în sine, receptacolul ei
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
Stihuri > Mozaic > CARTEA CU PRIETENI XVII Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, Societatea Scriitorilor Târgovișteni, Biblioteca Județeană “I. H. Rădulescu”, Complexul Național Muzeal “Curtea Domnească”, Teatrul Municipal Târgoviște, Universitatea „Valahia”. Regulament Concursul Național de Literatură “Moștenirea Văcăreștilor” Ediția a XLIII-a, Târgoviște, 11-12 noiembrie 2011 În organizarea Centrului Județean de Cultură Dâmbovița, Societății Scriitorilor Târgovișteni, Bibliotecii Județene “I. H. Rădulescu”, Complexului Național Muzeal
CARTEA CU PRIETENI XVII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375348_a_376677]
-
Muzeal “Curtea Domnească”, Teatrul Municipal Târgoviște, Universitatea „Valahia”. Regulament Concursul Național de Literatură “Moștenirea Văcăreștilor” Ediția a XLIII-a, Târgoviște, 11-12 noiembrie 2011 În organizarea Centrului Județean de Cultură Dâmbovița, Societății Scriitorilor Târgovișteni, Bibliotecii Județene “I. H. Rădulescu”, Complexului Național Muzeal “Curtea Domnească”, Teatrului Municipal Târgoviște, Universității „Valahia”, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, se desfășoară Concursul Național de Literatură “Moștenirea Văcăreștilor”, cu patru secțiuni de creație (poezie, proză scurtă, eseu și teatru scurt), ajuns anul acesta la ediția a XLIII
CARTEA CU PRIETENI XVII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375348_a_376677]
-
Gale, Barbu Brezianu, Ion Pogorilovschi, Petre Oprea, Cătălina Bogdan Mateescu, A. Petringenaru, Cristian-Robert Velescu, Vasile G. Paleolog, Ștefan Georgescu-Gorjan, D. Bară ș.a. Expoziția de carte a fost dublată de una de imagini ale lucrărilor lui Brâncuși aflate în importante colecții muzeale din SUA, la: Philadelphia Museum of Art; Museum of Modern Art (MoMA), Metropolitan Museum, Guggenheim, din New York; The Art Institute of Chicago; The Național Gallery of Art Washington, D.C.; Seattle Art Museum; Harvard Art Museums (The Fogg Art Museum, the
BRÂNCUŞI: VIZIONARUL de RĂZVAN DINU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375468_a_376797]
-
admirație și respect” (semnează pionierii din Tabăra Tg.Jiu de la Rucăr). În concluzie, pentru a parafraza din modesta monografie tipărită de semnatarul acestui articol, în colaborare cu nepoata autorului, prof. Domnica Pestrițu (apărută la editura SEMNE în anul 2000) așezământul muzeal este „răsplata ostenelii sale de o viață întreagă, iar colecțiile și cărțile scrise de el sunt implicit martori peste ani ai flăcării pe care a întreținut-o cu cerbicie și fervoare !”... De pe colb de cronici, cuvine-se șlefuiri diamantine pentru
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
Banatul, Ardealul, Crișana și Maramureșul, Basarabia și Bucovina sau a celor de la Sud de Dunăre, ori ale minorităților turco-tătare, armene, lipovene etc. 1se păstrează la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Tr Severin, unde se valorifica în mod specific muzeal și științific. Pentru a putea înțelege mai bine această diversitate a patrimoniului muzeului trebuie să rememoram un pasaj de istorie locală interbelică a orașului Tr Severin, cănd aici a funcționat Muzeul Dr.C.I.Istrati. Acesta, prin structura patrimoniului și povestea constituirii
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
Ediția nr. 1798 din 03 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului În prezența unui firesc mare număr de admiratori ai artelor, miercuri, 16 septembrie 2015, la Muzeul Unirii din capitala spirituală a României, prof. dr. Lăcrămioara Stratulat - director general al Complexului Muzeal Național "Moldova" din Iași, a prezentat-o pe poeta și pictorița Cella Negoiescu, specificând că o văzuse prima dată, cu ceva timp în urmă, la Bacău, într-un alt muzeu frumos. După doamna director a luat cuvântul criticul de artă
EXPOZIŢIE DE PICTURĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344772_a_346101]
-
faptul că oferă cititorilor informații amănunțite despre localitatea Ruginoasa, instituțiile importante din comunitate și oameni remarcabili ai locului, oferă perspective interesante, dar și controversate, legate de identitatea neamului românesc, plasând strămoșii localității și zonei la începuturile omenirii. Precizăm că Ansamblul Muzeal „Alexandru Ioan Cuza” din Ruginoasa găzduiește evenimente culturale de excepție, în luna noiembrie urmând să se desfășoare pe lângă expoziția legată de viața și activitatea Elenei Cuza și un concert de muzică veche românească. Autor, Prof. Mihaela-Iulia Spiridon - Redactor la B.
MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344796_a_346125]
-
nu numai prin prezența motivului decorativ, dominant pe suprafața ocupată, pe mânecile cămășii, stanul din față și spate. Este vorba de un element decorativ de origine antropomorfă-mâna, rar întâlnit pe textile de port și puțin identificat pe artefactele din colecțiile muzeale. Cămașa fără poale, de la Broșteni denumită local - ciupag este încrețită în jurul gîtului, tipul carpatic, având mâneca cu decor tripartit 1 cu altiță separată, cu broschiță, la care surprindem o particularitate locală a zonei dunărene, după cu arată Elena Secosan, într-
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
cercetării etnografice cât și din punctul de vedere al tezaurizări vestigiilor cu caracter istorico etnografic în fondul Muzeului Regiunii Porților de Fier. Față de alte subzone substanțial reprezentate așezările de aici sunt sunt ilustrate de un patrimoniu sărăcăcios stocat în fondul muzeal și neechilibrat din punct de vedere al repartizării pe localități și domenii. Astfel în colecția de textile în afară de două piese de port bărbătesc- nădragi, de la Căzănești și o cămașă de copil de la Lupșa de Jos, restul sunt piese de port
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
ducă în week-end în provincia Biella, ca să viziteze frumusețile lacului Viverone. La aflarea vestii, Doina s-a bucurat foarte tare, mai ales că o putea scoate pe amica sa din oraș, arătându-i și alte frumuseți în afara celor arhitecturale sau muzeale ale orașului Torino. Bătea din palme ca un copil de bucurie și-l sărută pe Vicenzio cu multă afecțiune, de față cu Adriana. Ea se uitase cu ochii nedumeriți la cei doi care discutau aprins, dar după fețele lor se
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
peisajele piemonteze, tot într-o oră poți ajunge până în Franța, când dorești o excursie mai extravagantă să te plimbi peste hotare. - Bravo! Ferice de torinezi. Și după bazilică unde mai mergem? - Ne întoarcem în centrul orașului unde sunt multe edificii muzeale, castele, palate regale sau princiare și mai ales parcuri pline cu verdeață și tot ce-ți trebuie pentru recreere. - Orașul m-a impresionat și m-a cucerit. Cred că nu-ți pare rău că l-ai ales să te stabilești
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
despre istoria orașului. I-am spus că există și un muzeu arheologic pe strada principală, de asemenea, o casă memorială în spatele sitului, pe malul mării, construită în stil dobrogean, cu influențe tătărești în general, având aceeași arhitectură ca și complexul muzeal de la Balcic, din Bulgaria, fosta reședință a reginei Maria. - Trebuie să știi de la început că, așezarea Callatis fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia), din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
această scrisoare fără să adauge numărul, data și anul apariției articolului din revista lui V. Lucaciu. O explicație există: Revista catolică este greu de consultat ea nu se găsește în colecții integrale, ci doar în numere disparate (Baia Mare, Șișești Complexul muzeal "V. Lucaciu", Cluj-Napoca Biblioteca "L. Blaga"). Chiar în Satu Mare unde a apărut prima dată, în 188530 nu poate fi găsită. La aceste greutăți adăugăm o părere proprie: lipsa referințelor la acest articol apărut acum ...134 de ani credem că indică
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
feri astfel de alte destinări, la îndemîna discreționarei administrații comuniste. Dacă ceva a contribuit decisiv la proliferarea corespunzătoare a celor două consistente galerii, asta s-a datorat recentei regîndiri a vastelor încăperi, în sensul unei distribuiri și amenajări pe criterii muzeale, în așa măsură încît vechiul și nobilul palat să cîștige în grandoare, dar să și înnobileze, la rîndu-i, capodoperele. Privind Iașul, datele sînt oarecum asemănătoare. Fostul așezămînt cu funcții administrative, devenind în comunism al Culturii, și-a oferit încăperile, generoase
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Privind Iașul, datele sînt oarecum asemănătoare. Fostul așezămînt cu funcții administrative, devenind în comunism al Culturii, și-a oferit încăperile, generoase arhitectural, celor două segmente de pinacotecă fondatoare, universală și națională, dar nebeneficiind, ca în cazul Capitalei, de o regîndire muzeală strictă. Mai mult, deteriorările progresive ale construcției întrețin de o bună bucată de vreme un aer de nemeritată sordidă patină. Ceva însă se arată din ce în ce mai pregnant probator pentru relieful în continuă primenire al artelor ieșene. De vreo treizeci de ani
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
făcut În asemenea situații? Ar fi mai multe soluții. Să se edifice muzee pe „măsura” omului, adică În raport cu pragurile perceptive normale, ceea ce ar presupune o mai atentă dimensionare a numărului de opere expuse. Să prevaleze obiectivele estetice În structurarea așezămintelor muzeale și mai puțin cele economice, pragmatice, politice, strategice. Să se expună periodic, prin alternanță, doar anumite opere În acord cu date relevante (aniversări, comemorări, corelarea cu anumite evenimente ale momentului etc.). Vizitarea unor muzee sau secțiuni ale acestora să fie
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o conotație culturală (pelerinaje religioase, conferințe științifice, Întruniri relevante etc.) care pot sparge „monotonia” turismului exclusiv artistic. Să se realizeze o joncțiune explicită, sub aspectul funcțiilor culturale, cu alte instituții care ar sta la baza unei cogestionări a capitalului artistic muzeal (cu școala, biserica, unele structuri comunitare etc.). Iar lista posibilelor soluții rămâne deschisă, pentru a ieși, totuși, cu ceva din muzee, și nu obosiți, amețiți, sărăciți! 2.6. Jocul și jucăriile - valențe formative A te juca, la vârsta copilăriei, este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
noastră, precum C. Săteanu, G. Lesnea, O. Botez, N. Gane, familia Teodoreanu. Fiind editată de Muzeul Literaturii Române din Iași și de Societatea Culturală „Junimea ’90”, revista se remarcă prin bogata documentare literară, căutând să valorifice tezaurul arhivistic și iconografia muzeală locală. Rubrici ca „Biblioteci junimiste” sau „Documentar junimist” îi prilejuiesc lui Liviu Papuc aducerea la lumină a numeroase scrisori și documente cu valoare culturală certă. Prezența lui Paul Miron și a lui Matei Vișniec, la început în calitate de corespondenți, apoi integrați
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
al UNITER. După 1990 a fost prezent în diferite publicații cu caracter politic și cultural din Iași, a primit o bursă Soros pentru creație literară, a devenit cercetător la Fundația Academică „Petre Andrei” din Iași (1997-2000), director general al Complexului Muzeal Național „Moldova” de la Iași (din 2000), a intrat în politica activă (consilier municipal din 1996) și a părăsit exercițiul criticii de întâmpinare. Cu toate că a publicat sute de cronici literare, ca și două cărți în domeniu (Fantezii critice și Portret al
CONDURACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286360_a_287689]
-
în caietul de poezie al revistei „Argeș”, cu ciclul Edict (1970), dar se impune cu volumul Curtea Veche (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), prima sa carte. Solitar și himeric, calofil de tip matein, așternându-și urechea pe catifeaua sonurilor vetuste și muzeale, inventate prin metamorfoza celor existente, sedus de codul etic și estetic al unor nobile vremuri, C. e un menestrel modern și melancolic, purtându-și stângaci fantoma printre contemporani. Un sentimental, s-ar zice - dacă efuziunile nostalgice nu i-ar fi
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
Corneliu. 1985. Coordonate diacronice ale modului de viață zonal în secolele XI-XX, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bucur, Corneliu. 2003. Civilizația Mărginimii Sibiului. Istorie-patrimoniu-valorizare muzeală. Sibiu: Editura "Astra Museum". Bucur, Corneliu. 2004. Eucronie, catacronie și sincronie culturală europeană în istoria civilizației transilvane semnificații majore ale progresului tehnic (I și II) în Transilvania, nr. 7-8 și respectiv nr. 12. Bucur, Corneliu. 2006. Identitate etnoculturală. Conștiință națională
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
literaturii proletcultiste și jdanoviste, adică asupra unei traume pe care ei nu au trăit-o decât, eventual, la modul indirect, prin memoria revanșardă a unor interpuși. De ce - se Întrebau ei - ne grăbim să transformăm perioada cu pricina Într-o realitate muzeală sau de bibliotecă, neutralizând implicit Întreaga sa Încărcătură umană atroce? De ce vorbim tot de Închisori, deportări, cenzură, Securitate, Holocaust sau Gulag - noi, care am avut parte doar incidental de ele, de regulă În ipostaze soft, fără sânge și fără teama
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
formulez mai bine, ceva de genul: generație fără experiența istorică a evenimentelor pe care le conservă memoria. Ștefan ne Întreabă: de ce ne grăbim să transformăm perioada cu pricina, să spunem obsedantul deceniu, anii de teroare comunistă etc., Într-o realitate muzeală sau de bibliotecă, neutralizând implicit prin aceasta Întreaga sa Încărcătură umană atroce? Întrebarea este absolut dramatică, ceea ce s-a Întâmplat În anii stalinismului, anii marii represiuni, dar și după aceea, În timpul represiunii voalate a lui Ceaușescu, este o experiență istorică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]