62,624 matches
-
inventivitate, accentuînd mai tare abaterile lui Pinocchio și răul al cărui prizonier pot cădea toți cei care fac ca el, care mint, care nu-și țin promisiunile, care își supără și își dezamăgesc părinții. Atracțiile sînt tentațiile de azi, bruiajele muzicii, ale comportamentului agresiv și vulgar. Vulpea și Motanul rămîn, de pildă, reprezentanții lui "ieri", cîrlige pentru astăzi. Zîna cea bună acoperă toate timpurile, în veci. Ați văzut cumva filmul franțuzesc de lung metraj Amélie? O dovadă tulburătoare că avem nevoie
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
oricât de iute și de ascuțită ar fi ea. Orchestrele sunt națiuni de timbre sonore ce își declină dreptul la putere în favoarea dirijorilor, grație sufragiilor și prescrierilor acestora, dar orice putere neîmpărtășită se prăbușește asemeni unui arbore fără rădăcină. Istoria muzicii consemnează, nu de puține ori, exemple de dirijori ce și-au aflat rădăcinile în orchestre; sunt însă și orchestre care s-au dezvoltat din rădăcinile plantate de unii dirijori. Nu doar ca emanații a personalității șefului de orchestră ori ca
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
opt mici camere a căror traversare însoțește transformarea unui sunet complex într-un sunet simplu, din care rămân până la urmă doar câteva note de Schumann cântate la pian cu un deget, în timp ce pe fundal se luminează un text manuscris despre muzică având inclusă o scurtă partitură. Învăluirea sonoră a întregii expoziții, punctată de grăuntele vocii barthesiene, cald și ritmat, după înregistrări din interviuri și seminarii, realizează o muzicalitate incantatorie care plutește printre texte. Întregul corpus al lui Barthes astfel reînviat converge
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
interpreți și compozitori se vehiculează de mult ideea că muzicologul este eventual un pianist ratat. Nu este atât de bun instrumentist pentru a intra și absolvi facultatea de interpretare, nu are nici har componistic, iar atunci tocește puțină istorie a muzicii și studiază muzicologia. Delimitarea între muzicolog și cronicar muzical, cel puțin pentru marele public, dacă nu și pentru mulți din confrații muzicieni, este ambiguă sau nu există. La Berlin, am cunoscut nu demult interpreți de operă. Dând mâna cu ei
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
practic la ceva? Nu toți absolvenții de muzicologie ajung să lucreze în Radio sau Televiziune, cu atât mai puțini în învățământul universitar, presa scrisă nu mai are demult critici muzicali angajați. Pentru a deveni profesor în liceele și școlile de muzică nu e nevoie neapărat de diplomă în muzicologie. Dacă găsesc forța necesară pentru a fi onestă, descriu câte unei tinere, în culori ușor îndulcite, e adevărat, această perspectivă a absolventului de muzicologie, adăugând un "însă": cei mai buni își găsesc
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
cineva care aspiră numai la o diplomă universitară în acest domeniu. Condiția esențială pentru un student la muzicologie rămâne cunoașterea a cel puțin două limbi de circulație. Altminteri se va limita într-un mod inacceptabil la bibliografia românească. Scrierile despre muzică rămân un capitol deficitar, iar accesul la informație atât de limitat, încât un muzicolog se poate uita jenat și invidios la un filolog ce are la dispoziție traducerile unor texte universale importante - literare sau teoretice. Pe de o parte nu
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
în urmă, demonstra angajata laicizare în creație a lui Bach, neîntrecută decât de fronda sa contra asupririi feudale, sau un ciudat dialog epistolar al unui autor român cu același compozitor baroc, inserat într-o monografie ce "descoperă" origini trace ale muzicii bachiene... Și am ales intenționat exemplul lui Bach, dat fiind că ne-am obișnuit ca acest nume să sclipească a semnal de alarmă atunci când este vorba de "marea muzică". O istorie completă a muzicii, în stilul cărților cu un grad
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
compozitor baroc, inserat într-o monografie ce "descoperă" origini trace ale muzicii bachiene... Și am ales intenționat exemplul lui Bach, dat fiind că ne-am obișnuit ca acest nume să sclipească a semnal de alarmă atunci când este vorba de "marea muzică". O istorie completă a muzicii, în stilul cărților cu un grad mai mult sau mai puțin pronunțat de specialitate, ce apar periodic în Europa, nu se poate "aduna" din cele câteva monografii semnate de autori români, și nici măcar din cursurile
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
monografie ce "descoperă" origini trace ale muzicii bachiene... Și am ales intenționat exemplul lui Bach, dat fiind că ne-am obișnuit ca acest nume să sclipească a semnal de alarmă atunci când este vorba de "marea muzică". O istorie completă a muzicii, în stilul cărților cu un grad mai mult sau mai puțin pronunțat de specialitate, ce apar periodic în Europa, nu se poate "aduna" din cele câteva monografii semnate de autori români, și nici măcar din cursurile universitare ale Universității Naționale de
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
în stilul cărților cu un grad mai mult sau mai puțin pronunțat de specialitate, ce apar periodic în Europa, nu se poate "aduna" din cele câteva monografii semnate de autori români, și nici măcar din cursurile universitare ale Universității Naționale de Muzică din București, inegale ca valoare a semnatarilor și doar rareori aduse la zi. Această "aducere la zi" ar trebui să cuprindă, pe de o parte, purificarea de falsificările politice, obligatoriu prezente în cărți scrise înainte de 1989 iar, pe de alta
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
în cărți scrise înainte de 1989 iar, pe de alta, modificarea esențială a metodologiei, ca o consecință necesară a spiritului contemporan și a vastei bibliografii de specialitate din Europa sau S.U.A. Dar acest tip de monografie informativă sau de istorie a muzicii reprezintă doar primul instrument în cercetarea muzicologică, la fel ca și enciclopediile muzicale importante. Mai departe, demersurile specializate în analiză, estetică, semiotică, stilistică muzicală (ș.a.m.d.) se lasă (și ele) încă așteptate, poate nu din vreo lipsă a potențialului
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
bătălie, iar armele mele sînt vocea și tehnica". Se vede, din acele interviuri, în ce măsură vocea era dublată de inteligență muzicală și de o rigoare a muncii excepțională; "dacă vocea e un instrument de care nu poți să abuzezi, în schimb muzica o lucrezi tot timpul, în cap, în suflet"... În ultimii ani ai vieții ei, Callas și-a pierdut vocea, vocea care-o făcuse celebră, dar nu și vocea "din cap și din suflet". E personajul care-l interesează pe Zeffirelli
Callas contra Callas by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14178_a_15503]
-
de pe vremuri! E discutabil! Pentru că magia cinematografului se hrănește tocmai din "falsul" montajului... Problema nu e că între voce și trup e o distanță de cîteva decenii, problema e de incompatibilitate a trupului cu personajul! Avea dreptate Callas cînd spunea "muzica ajunge ca să explice totul.... Cine știe să mă asculte, îmi înțelege inima, înțelege din ce și cum sînt făcută"... La filmul lui Zeffirelli, ascultînd-o cîntînd, rămîi vrăjit în scaun, pînă la ultimele litere ale genericului de sfîrșit, și-ai vrea
Callas contra Callas by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14178_a_15503]
-
faptul că unele dintre aceste volume beneficiază de prefețe și prezentări elogioase ale unor critici cu firmă. Despre Amelia Stănescu, autoarea unui volum bilingv Poeme/ Poemi (Editura Ex Ponto, Constanța, 2001), altminteri naiv în dulcegăria lui („mîini care se închid/muzica primului sărut/ marea - purtătoarea urmelor noastre" sau „uită-te la mine, iubește-mă/ nu sînt o statuie/ pot coborî în mîinile tale"), Dan Bogdan Hanu scrie un text de prezentare într-o păsărească demnă de Prețioasele ridicole: „O dialectică a
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
sfidare plebeiană: "inutile sînt toate îmi zic/ pe o coajă de pîine picură mierea de viespi/ muște fosforescente se izbesc/ de sticla ochelarilor/ tăi// o criză de nervi/ depeșa diavolului în vînt/ violoncelul vecinului s-a evaporat/ în propria-i muzică// unde este/ puterea magică a tranzacției/ false sînt iscăliturile îngerilor pe ziduri/ stelele perforează pagina de ciment// tu iscălește-te cu scuipat/ pe fața retorului îmbuibat mincinos..." (Meditație...). Sub unghi etic, o atare creație ilustrează, firește, amoralitatea, acea amoralitate ce
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
istoriei, umilit să trăiască într-un cimitir, „c-un zilnic ritual al regretelor": „zilele în Basarabia vin ca o promisiune / și degradează, vai! imediat / într-un sentiment ce mărunțește egal totul / împarte generos sărăcia disperarea frica / umilința moartea iubirea și muzica populară / restul - ce mai rămâne oare necontaminat? - / va trebui să-mi declanșez ficțiunea"(stampă) Excelentul poem bez pokoia-bespokoiu? este reproșul la adresa scriitorilor mai vârstnici care au legitimat comunismul („am scris cu toții pentru groapa comună a istoriei / am scris lozinci târâtoare
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
e complet eliberată de astfel de frustrări; se dedă mai degrabă unui joc prin care reduce realitatea adultului la pozna puștiului iar umorul e molipsitor. Câteva mostre? "E=mc² ( Eficiența este Magia Capetelor Pătrate)", cântecele zmeoaicelor, combinație de manele și "muzică de cartier": "Vino să ne iei, vino imediat/ Dacă ai parai și dacă ești bazat/ Ține minte frate că ai doar o viață/ Dă-l în gît pe fraier, ieși la suprafață" sau delicioasele grafii: buzduganul câinelui de zmeu (fost
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
by midnight", concertele din piața Festivalului, expoziții, reuniuni etc. - vor continua. Va avea loc un simpozion internațional organizat de Uniunea Compozitorilor dedicat operei enesciene și raporturilor ei cu epoca. Ideile noi nu lipsesc: s-a introdus un ciclu de concerte "Muzica românească a secolului XX" și un ciclu de recitaluri de lieduri pe versuri de poeți români - astfel creația originală își cucerește locul cuvenit. Se naște pe răstimpul unei săptămâni Orchestra Festivalului sau "Filarmonica de ieri și de azi", care va
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
de cultură, căci așa cum dragostea cere dragoste și cultura cere, la rândul ei, cultură". În principiu, fiecare segment instituțional adoptă și dezvoltă o anume politică în ordinea diferitelor compartimente ale culturii (artă, învățământ, știință). La prima vista, dintre toate artele, muzica ar putea părea o privilegiată: oferta debordantă, maxima tranzitivitate, investiție fiabilă, materie primă la îndemână. Cu toate acestea, fenomenul sonor autohton este păstorit haotic, total ireverent, dacă nu chiar cu o sardonică rea-credință. Indivizi de paie ce, culmea, nu pot
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
mai vezi decât părțile rușinoase, în loc să construiască o logistică a desfacerii și exportului, demontează orice tentative de debusare a creației muzicale culte. Ce fel de politică muzicală exersează televiziunile? - Una pe cât de străvezie, pe atât de nocivă. Care este locul muzicii savante (nu a celei de divertisment) pe plaja presei românești? - în nici un caz unul care să-i permită să se dezbrace și să se expună la soare. Cum gestionează autoritățile culturale burdușita ladă de zestre a muzicii românești, o creație
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
Care este locul muzicii savante (nu a celei de divertisment) pe plaja presei românești? - în nici un caz unul care să-i permită să se dezbrace și să se expună la soare. Cum gestionează autoritățile culturale burdușita ladă de zestre a muzicii românești, o creație care în chip de domnișoară poate avea vrednici pețitori oriunde și oricând? De două decenii, de când pribegesc prin lume, nu m-am ciocnit de nici un proiect coerent, capabil să acrediteze această creație peste mări și țări. Muzicienii
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
avea vrednici pețitori oriunde și oricând? De două decenii, de când pribegesc prin lume, nu m-am ciocnit de nici un proiect coerent, capabil să acrediteze această creație peste mări și țări. Muzicienii noștri sunt simpli turiști rătăciți pe meridianele piețelor de muzică, vrând să cucerească solitari (nicidecum solidari) ceea ce alții dobândesc prin desanturi colective ori prin repetate raiduri minuțios pregătite. Mai mult: citesc deunăzi într-un cotidian că Ministerul Turismului va sprijini un consistent turneu american al unei ordinare trupe de rock
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
vreun fel de răsplată devotamentului. Sumedenii de oportunități sunt astfel ratate, blocajul cultural devine endemic, iar dialogul virtual se actualizează în soliloc. Soția unui bun amic, compozitor englez de notorietate, a îndeplinit la un moment dat funcția de director al muzicii în Arts Council din Marea Britanie (un fel de secretar de stat în Ministerul Culturii). Știind câte baricade sunt la noi între demnitari și artiști, am întrebat-o cum se înțelege ministrul cu muzicianul? Mi-a răspuns simplu, fără să se
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
au în spate ani de zbucium și coerentă preocupare, își pot găsi concretețe pe scenă. Mai știu la fel de bine că mai întotdeauna valorile au avut parte de tratamente lezante, de perioade dificile. Vreți să faceți să se dezvolte teatrul și muzica în țara voastră, retrageți mîna statului de deasupra lor. Să trăiască ce poate trăi; să nu susțineți artificial ce n-are nici o putere de viață proprie, împiedicînd prin aceasta dezvoltarea adevărată a elementelor vitale de artă, multe-puține, de cari dispune
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
Căderea Romei după piesa lui Heiner Müller, piesă tradusă și pusă, cred, în premieră la noi. Un spectacol ce-l conduce pe regizorul Alexandru Darie, realizatorul lui, cu toate imperfecțiunile, într-o altă fază a creației. Un spectacol în care muzica lui Adrian Enescu este un protagonist, joacă literalmente un rol principal, greu de concurat de cei mai mulți dintre actorii din distribuție, cu teme ce aduc și induc o stare răvășitoare, cu un leit-motiv ca o lamentație orientalo-evreiască, un comentariu permanent al
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]